Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)
1971-01-16 / 7521. szám
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL PX.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII Nr. 7521 Simbata 16 ianuarie 1971 | 4 pagini 30 bani in fruntea luptei pentru progresul social și national al țării (1921-1944) Apropierea semicentenarului partidului ne oferă prilejul să evocăm drumul glorios de luptă străbătut de P.C.R. în fruntea maselor pentru emanciparea socială și națională a țării, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate și libertate ale marilor noștri înaintași. Stabilirea celei mai adecvate căi de dezvoltare a României, opțiunea asupra modelului economic-social-politic de urmat in conformitate cu condițiile noastre specifice a constituit o problemă majoră a gindirii social-politice românești, de la sfîrșitul veacului trecut și începutul secolului nostru, dar mai ales în perioada imediat următoare primului război mondial și desăvârșirii statului național român. Meritul deosebit al P.C.R. este că, pe baza unei temeinice analize sociologico-politice a realităților românești a fundamentat în mod științific o linie politică clară, care avea în vedere înfăptuirea în țara noastră a idealului socialist, încă în proiectul de statut elaborat în vederea Congresului din 1921 se arăta că „Partidul socialist-comunist din România urmărește organizarea proletariatului pe terenul luptei de clasă și al solidarității internaționale a muncitorilor, pentru cucerirea puterii politice și aplicarea dictaturii proletariatului... în vederea socializării mijloacelor de producție, adică transformarea societății capitaliste, bazată pe exploatarea muncii, într-o societate socialistă, în care munca este organizată după un Plan general cu sforțările tuturor“. Stabilirea de către partidul comunist a alternativei socialiste de dezvoltare a României și a rolului clasei muncitoare de autentic promotor al progresului social și național într-o perioadă cînd ideologii burghezi declarau ca veșnice burghezia și societatea capitalistă, reprezenta dovada cunoașterii precise a dialecticii social-istorice obiective, a înțelegerii sensului dezvoltării societății românești. Este meritul de necontestat al partidului comunist de a fi schițat încă atunci, in plin regim burghezo-moșieresc, o perspectivă istorică clară la capătul căreia se profila socialismul. In vederea înfăptuirii acestui obiectiv, P.C.R. a desfășurat o muncă de-a dreptul tiranică pentru atragerea maselor la lupta revoluționară, pentru scoaterea lor de sub influența nocivă a ideologiei burgheze și fasciste. In cei douăzeci de ani de cruntă ilegalitate, de teroare și represiune la care a fost supus de către regimul burghezo-moșieresc, P.C.R. nu s-a dat înapoi de la nici un sacrificiu, de la nici o jertfă pentru ca teoria și programul său să fie însușite și urmate de mase. Cenzura, starea de asediu, procesele și întemnițările odioase, prigoana sălbatică și represiunile siguranței, poliției, jandarmeriei și armatei burghezo-moșierești nu i-au putut opri pe comuniști, pe activiștii organizațiilor de masă, pe simpatizanți, să răspîndească în mase cuvîntul partidului, să le mobilizeze la luptă. Prin presa ilegală și legală, prin manifeste, broșuri și alte materiale de propagandă, prin intermediul unei vaste rețele de organizații legale de masă, partidul comunist a reușit — în ciuda restricțiilor impuse de oficialitățile zilei — să adîncească con I. CHIȘU, I. LEICU {Continuare în pag. all-a) PROLETARI DIM TOAE ȚĂRILE, URIȚI-VĂ! COMUNICAT COMUN ROMÂNO-ITALIAN In comunicatul comun adoptat în urma vizitei în țara noastră a ministrului afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, se arată, printre altele, că el a fost primit de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și a avut convorbiri cu ministrul afacerilor externe și cu alți membri ai guvernului. In comunicat se arată în continuare că în timpul convorbirilor, care au prilejuit un larg și util schimb de vederi asupra relațiilor bilaterale și problemelor internaționale de Interes comun, părțile au constatat că raporturile dintre România și Italia cunosc o dezvoltare continuă, în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare și au evidențiat existența unor noi posibilități pentru extinderea acestora. Ele și-au exprimat hotărîrea de a continua eforturile în vederea diversificării schimburilor comerciale, intensificării cooperării economice, tehnice, științifice și culturale prin stabilirea în comun a sectoarelor care prezintă un interes reciproc major. In acest scop, ele și-au exprimat dorința de a se multiplica contactele între organismele competente din cele două țări. Cele două părți, se arată în comunicat, au convenit să lărgească cadrul contractual al relațiilor bilaterale, prin încheierea unor acorduri și convenții în domeniile navigației maritime, asistenței juridice, controlului fito-sanitar, dublei impuneri în materie de transporturi aeriene și maritime; de asemenea, să studieze posibilitatea încheierii unor acorduri și înțelegeri privind transporturile aeriene, încurajarea comercializării produselor de export, simplificarea formalităților de călătorie pentru cetățenii celor două țări. Cei doi miniștri de externe au procedat la un aprofundat schimb de păreri în legătură cu situația internațională actuală, asupra securității și cooperării europene, constatînd progresele realizate pe calea reducerii tensiunii și a îmbunătățirii situației în această parte a lumii. în legătură cu situația internațională, cei doi (Continuare în pag. a Il-a) Lucrările de investiții în agricultură— executate ritmic de la începutul anului Planul de stat pe anii 1971—1975 prevede sporirea substanțială a volumului producției agricole vegetale și animale comparativ cu cincinalul anterior. Saltul cantitativ și calitativ pe care-l urmează dezvoltarea și diversificarea producției agricole în această perioadă se datorește în principal volumului important de investiții care se vor executa și în acești ani. Cea mai mare parte a fondurilor de investiții va fi folosită pentru construirea de complexe zootehnice și legumicole, lucrări de irigații și îmbunătățiri funciare și dotarea cu un număr însemnat de tractoare și mașini agricole. Toate acestea vor crea condiții mai bune pentru sporirea producției agricole și a contribuției agriculturii județului la progresul economiei naționale. Pentru agricultura județului Cluj, în acest an se vor aloca din partea statului fonduri de investiții de ordinul milioanelor, la care se adaugă și fondurile proprii ale cooperativelor agricole de producție de circa 65 milioane lei. Comparativ cu anul 1970, în acest an lucrările de investiții marchează un spor de circa 10 la sută. O sarcină de mare răspundere pentru proiectanți, beneficiari de investiții și constructori este scurtarea duratelor de execuție a investițiilor, pentru a se putea da cît mai repede în folosință noile obiective construite. Ținîndu-se seama de lipsurile ce au existat în anii anteriori pe linia prelungirii perioadelor de execuție, uneori tergiversarea și prelungirea termenelor de dare în funcțiune, începînd cu acest an legislația în domeniul de avizare, admiterea la finanțare și respectarea disciplinei contractuale privind execuția și livrarea de utilaje au cunoscut reglementări importante. Acest lucru stimulează toți factorii care concură la realizarea obiectivelor de investiții să depună eforturi susținute pentru ca lucrările de investiții prevăzute în plan să se dea în funcțiune înainte de termen. Un accent sporit se va pune pe urmărirea permanentă a mersului lucrărilor pe șantiere, pe aprovizionarea la timp cu materiale, utilaje și pe asigurarea forței de muncă necesară. Pentru a preveni eventualele întîrzieri în executarea volumului de investiții va trebui ca beneficiarii de investiții și constructorii să urmărească graficele de execuție. Este îndeobște cunoscut că județul Cluj prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. De aceea, chiar începînd din anul 1970 s-au prevăzut mijloacele necesare dezvoltării acestei ramuri în sisteme moderne de creștere a animalelor și de îmbunătățirea bazei furajere. Astfel, prin asocierea mai multor cooperative agricole din județul Cluj, în cursul anului 1970 a fost pus în funcțiune, populîndu-se cu aproape 10.000 miei complexul de îngrășare a tineretului ovin de la Răscruci, care în anul 1971 va îngrășa 31.000 miei, cît reprezintă întreaga capacitate a complexului. In vederea realizării indicatorilor proiectați, executantul va trebui să urgenteze terminarea unor lucrări care la sfîrșitul anului erau restante cum sînt: montarea jgheaburilor de alimentare la 3 tronsoane, instalarea utilajelor la postul trâfe și betonarea drumurilor de acces. Realizarea parametrilor proiectați în anul 1971 este cu atît mai necesară dacă se ține seama de faptul că pentru acest obiectiv au fost acordate credite pe termen lung de două milioane lei, urmînd ca rambursarea să se asigure din beneficiile ce se vor realiza, în termen de maximum 12 ani de la acordarea creditului. Strîns legate de asigurarea bazei furajere la acest complex și a altora care se vor mai construi în cincinal, este problema terminării în cel mai scurt timp a lucrărilor și punerea în funcțiune a fabricii de nutrețuri combinate de la Iclod, cu o capacitate de 15 mii tone anual, a cărei construcție a început din anul 1969, însă nici pînă la sfîrșitul lui 1970 nu au fost instalate toate utilajele și nici instalațiile electrice nu au fost terminate. Deși cooperativele agricole și-au prevăzut în plan creșterea efectivelor de animale în anii 1970 pe seama cumpărărilor din fonduri proprii și din credite, pe termen lung, cu 5 mii capete bovine și peste 10 mii capete ovine, nu s-au procurat decît 1059 bovine și 6245 ovine. Intre unitățile care nu au procurat animalele prevăzute în planul de investiții, deși aveau posibilități, se găsesc C.A.P. Răscruci, Hășdate, Mintiu, Cătina și altele care n-au folosit nici creditele puse la dispoziție în acest scop. Trebuie să arătăm că pe primele trei trimestre ale anului 1970, față de 17,6 milioane lei cît s-a prevăzut în plan pentru contribuția în bani la fondul de acumulare, pe aceeași pe Aurel LOȘONȚI, directorul Sucursalei județene Cluj a Băncii Agricole. (Continuare în pag. a Ill-a) COLABORAREA INTERUZINALA-EFECTELE PE 1970 ȘI CONCLUZIILE PENTRU 1971 La începutul anului trecut, specialiștii din industria constructoare de mașini, metalurgică și cu profil înrudit acestora au luat o inițiativă care s-a dovedit a fi extrem de utilă: într-ajutorarea în executarea reciprocă a unor lucrări sau operații. La început a fost doar o presupunere, mai tîrziu, însă, s-a constatat că în întreprinderile municipiului Cluj există rezerve — capacități suplimentare și oameni — pentru acoperirea unor goluri de capacitate din alte unități productive. Prin utilizarea acestor posibilități suplimentare se realizează două deziderate majore: îndeplinirea sarcinilor de plan și a celor contractuale de către întreprinderile care nu dispun de capacități suficiente și, în al doilea rînd, se mărește gradul de acoperire a utilajelor existente. Ori de câte ori ne-am interesat în cursul anului trecut de efectele cooperării am primit răspunsuri optimiste, în special din partea reprezentanților întreprinderilor care greu s-ar fi descurcat fără un sprijin concret din afară. Dar s-au pronunțat pentru continuarea cooperării și cei care dispun de tot ce le este necesar pentru îndeplinirea planului. Uneori și ei au solicitat concursul altui colectiv din considerente de rentabilitate. Armătura, de pildă, dispune de mașini cu care și-ar fi putut confecționa șuruburi. Aflînd că la Tehnofrig există o instalație modernă de rulat filet, a renunțat la producția proprie. Astfel a obținut cantitatea necesară de șuruburi în timp mai scurt și cu cheltuieli mai reduse. Armătura, la rîndul ei, a turnat pentru alte întreprinderi o cantitate însemnată de piese de aluminiu sub presiune. Cel mai mult a beneficiat de inițiativă uzina Unirea, care, după cum se știe, și în cursul anului trecut a avut greutăți din cauza lipsei de personal. Efecte concrete ale cooperării întreprinderilor metalurgice, constructoare de mașini și de reparații, ne-au fost prezentate de tov. Francisc Szabó, inginerul șef al uzinei Unirea, care, în cursul anului trecut, a îndeplinit funcția de secretar al comandamentului. Partenerii la acțiunea noastră au oferit lunar în medie 5 000—6 000 ore de muncă. Cererile de prestații au fost superioare numărului de ore oferite. Au fost luni cînd s-au solicitat 5 000 de ore, dar, în anumite perioade, s-au cerut și 29 000 de ore. In medie, uzinele au efectuat pentru parteneri 3 000 de ore de muncă. Aceasta înseamnă că în medie 17—20 de muncitori au lucrat pentru satisfacerea cerințelor extrauzinale, pentru parteneri. — Intre numărul orelor oferite, cerute și efectuate există o disproporție destul de pronunțată. Cum se explică acest lucru? — Foarte simplu. Uzinele dispun în anumite sectoare de capacități suplimentare. In mod firesc, ele caută să le mărească gradul de ocupare, deși astfel de capacități există A. VARGA (Continuare in paga alla) Fificfiu din ținutul Năisăudului Scrisori pentru A.D. S. In ziua de 7 ianuarie a.e., am publicat în ziarul nostru scrisoarea tinerei A.D.S. Rațiunile care ne-au îndemnat să procedăm în acest fel sînt mai numeroase. Publicînd scrisoarea speram să atragem atenția familiei, școlii asupra urmărilor lipsei de căldură și de înțelegere a unei tinere aflată la o vîrstă care solicită prietenia. Nu știm încă în ce măsură speranțele noastre vor fi împlinite. Doream, apoi, să demonstrăm tinerei A.D.S. că, întotdeauna, în jurul nostru se află cineva care ne întinde, atunci cînd e mai mare nevoie, o mînă prietenească, semn al generozității și al căldurii. Imediat după publicarea scrisorii am primit la redacție telefoane, corespondențe prin intermediul cărora vîrstnici și tineri își exprimau dorința de a o ajuta pe A.D.S. Avem la redacție adresele unor familii în casele cărora A.D.S. ar găsi, cu siguranță, oricînd, sprijinul moral necesar. „Dragă A.D.S.. Am cunoscut orașul Zalău cînd aveam numai 14 ani, deci, mai puțin decît as tu acum. Eram în clasa a VlII-a la școala generală. Cînd am mers la școală, spre surprinderea mea, toți colegii m-au primit cu atîta căldură parcă ne-am fi cunoscut de multă vreme, deși nu ne văzusem niciodată. Au fost așa de buni cu mine încît, foarte repede, am uitat că nu sunt la mine în sat și că de abia ne-am cunoscut. Dar bunătatea și colegialitatea lor nu a rămas numai aici, împreună cu tovarășa dirigintă au hotărît să fiu eu secretara cercului de literatură română. Au trecut aproape cinci ani de atunci cînd am intrat în clasă și am făcut cunoștință cu colegii mei. De atunci sîntem buni prieteni. Cu unii sînt colegi de liceu, dar nici pe ceilalți nu i-am uitat. Felul în care m-au primit colegii mei m-a determinat să cred că în lume sînt mulți oameni buni. De aceea, cînd am citit scrisoarea ta din „Făclia“ am rămas pur și simplu uluită. Pentru că tu nu ai prieteni, te rog foarte mult primește-mă pe mine să fiu prietena ta. îți promit că o să fac tot ce pot ea să fiu alături de tine cînd voi putea. Trimite te rog adresa ta exactă la redacție și eu o voi lua și-ți voi scrie. Am înțeles din scrisoarea ta că ai foarte multă nevoie de un prieten adevărat. Mă voi strădui să fiu pentru tine cea mai apropiată prietenă. Și acum te las în speranța că voi primi cît mai repede adresa ta ca să putem coresponda. A ta prietenă care îți strînge mina călduros. „Stimată redacție, N.G.“ Ne-a mîhnit situația elevei A.D.S. V-am ruga să ne trimiteți adresa ei completă pentru a coresponda cu ea. In corespondența pe care vrem să o purtăm cu ea dorim să o încurajăm și să o ajutăm să depășească situația grea în care se află, încheiem mica noastră scrisoare rugîndu-vă să ne răspundeți cît mai repede pe adresa: Colectivul de fete al clasei a VIII-a A, Școala generală Bonțida, județul Cluj. Vă mulțumim.“ Așadar, nu ești singură. Trebuie să-ți repetăm că multă lume s-a interesat de tine. Toți vreau să te ajute să depășești impasul în care ai ajuns. Și noi socotim că ai nevoie de ajutor. Te rugăm din nou să ne comunici adresa sau să ne telefonezi. I. R. LA SFÎRȘIT DE VACANȚĂ Deși în vacanță, prin conținutul activităților pionierești organizate la nivelul școlilor municipiului și județului, procesul instructiv educativ și-a continuat drumul. Imbinînd armonios activitățile culturale cu cele sportive, planul de activitate din timpul vacanței le-a dat copiilor prilejul să-și verifice cunoștințele și înclinațiile într-un mod plăcut și recreativ. In noua sală pusă la dispoziția pionierilor din Turcia, aceștia, conduși de profesorii de educație fizică, și-au încercat forțele în cadrul mai multor ramuri sportive. Nou pentru pionierii din Turcia, concursul de atletism în sală a trezit mare interes, astfel că pentru cele două probe de concurs, săritura în lungime și înălțime, s-au adunat 80 de copii. Cu nimic mai prejos a fost campionatul de handbal (fete și băieți), care, la fluierul profesorilor de educație fizică, a adunat un număr de 220 de copii, formînd echipe reprezentative ale celor 10 școli generale din Turda. Nici cei mai mici pionieri n-au fost uitați. Din grija Consiliului municipal al Organizației pionierilor, a fost organizat un campionat de mini-fotbal, la care au participat 70 de copii din clasele IV—VI, ale școlilor generale din municipiu. Părăsind sala de sport și îndreptîndu-ne spre sala de club a „Casei pionierului“, am avut ocazia să-l întîlnim pe tovarășul profesor I. Tudoran, care, înconjurat, de 80 de copii, organiza finala de tenis de masă și șah. Cu toate că timpul din vacanță n-a permis să se desfășoare acțiuni specifice anotimpului de iarnă, cîțiva comandanți au găsit salutară ideea excursiilor, dar cu o tematică variată. Astfel că din ideea comandantelor prof. Felicia Marchiș și Marieta Blum, pentru prima dată are loc activitatea „Drumeție cu ospeție“. Fiind realizată în perioada Sărbătorilor de iarnă, pionierii din Abrud, în calitatea lor de gazdă, au prezentat pionierilor din Turda timp de 3 zile obiceiuri locale; întorși acasă, pionierii din Turda au devenit ei gazdele pionierilor din Abrud și au avut plăcerea de-a oferi oaspeților un frumos program artistic, vizitînd apoi împreună cîteva obiective ale industriei turziene. Excursii asemănătoare au avut loc și în comunele Luna și Tritenii de Jos, efectuate de Școlile generale nr. 7 și 5, la care au participat 40 de copii. Alți 34 de pionieri,însoțiți de comandanta Rodica Chiorean, au găsit drumul spre Valea Prahovei. Excursii asemănătoare au fost organizate și de școlile generale nr. 5, cu 30 de copii, la Sibiu, Școala generală nr. 1, cu peste ■ 40 de copii la Cluj și altele., întorși acasă din taberele organizate de Inspectoratul școlar județean, cei 40 de copii, alături de pionierii rămași în localitate și de cei plecați în drumeție, au participat la ultima activitate din vacanță organizată la nivelul municipiului, „Carnavalul pionierilor”. Prof. Casiu PANTEA CITIȚI IN NUMĂRUL NOSTRU DE MINNE masa rotundă EDITURA „DACIA” In discuția criticii acad Participă la discuții: dr. docent Octavian Fodor, Marino, Alexandru Fodorteanu, Petru Poantă, D. R. Triteanu, Ion Vlad, Vasile , Constantin Daicoviciu, prof. Alexandru Căprariu, Adrian Kerekes Gheorghe, Ștefan Ol Popescu, Mircea Tomuș, Mihail Vancea, Mircea Zaciu. S-a constituit la Cluj CENTRUL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA INTOXICAȚIILOR Secolul XX, numit adesea „secolul vitezei“, se caracterizează la fel de bine și prin formidabila ofensivă a omului în lupta cu natura. Numai că reversul acestei lupte, aparent pe cale de a fi cîștigată de om, se manifestă din ce în ce mai îngrijorător împotriva lui. Exemplele sunt, din păcate, numeroase în fiecare domeniu de activitate, iar orice eșec sau înfringere pe care le suferă omul, îl duc direct sau indirect, mai devreme sau mai tîrziu, la un consult medical. Din multiple conjuncturi care planează amenințător asupra însăși a vieții omului, morbiditatea prin intoxicații se află pe prim plan. In numeroase țări, apariția de noi substanțe toxice de uz industrial, agricol, casnic și medicamentos au surprins sectorul medical printr-o morbiditate nouă, necunoscută — și, prin aceasta, adesea deosebit de gravă. în această situație, toxicologia, care pînă nu de mult avea preocupări de laborator și se rezuma la aspectele chimice, analitice ale diverselor substanțe considerate ca toxice, și-a extins larg orizontul preocupărilor la aspectele practice și teoretice ale intoxicațiilor: morbiditate, mortalitate, diagnostic de urgență și terapie intensivă. Multe țări, surprinse de impresionanta creștere a morbidizării prin intoxicații, au înființat centre de luptă împotriva intoxicațiilor, iar in Europa s-a creat Asociația Europeană a Centrelor de luptă contra intoxicațiilor, reușindu-se astfel să se centralizeze datele privind morbiditatea prin intoxicații acute, precum și cele mai bune metode de tratament de urgență. Iată cîteva exemple privind necesitatea unor astfel de centre: în Franța numărul bolnavilor spitalizați din cauze de intoxicații a ajuns la 100 000, în Anglia mortalitatea s-a ridicat la peste 6 000 de cazuri anual, aproape de mortalitatea prin accidente de circulație. Numărul substanțelor toxice ce pot fi ingerate voluntar sau involuntar este apreciat în S.U.A. ca fiind de cca 200 000. In ceea ce privește situația de la noi din țară, pînă acum au fost doar cîteva studii izolate privind morbiditatea și mortalitatea prin intoxicații, inițiate de Institutele medicolegale din București și Cluj. In aceste condiții conducerea I.M.F. Cluj a luat hotărirea organizării și unirii tuturor forțelor capabile să-și aducă aportul în lupta împotriva toxicelor. In urma unor consultări și eforturi colective s-a ajuns la constituirea Centrului de luptă contra intoxicațiilor, primul de acest fel din țară. La ședința de deschidere, care a avut loc luni 11 ianuarie, au participat și reprezentanți ai Facultății de medicină veterinară, acesta fiind un prim pas pe calea lărgirii și diversificării zonelor de acțiune ale centrului. Iată ce ne-a declarat prof. dr. Octavian Fodor, membru corespondent al Academiei, rectorul I.M.F. Cluj, președintele Centrului: „In țara noastră, țară in plină dezvoltare a industriei și agriculturii, sectorul sanitar asistă la creșterea morbidității traumatice și clinice cu tendințe de a depăși numeroasele boli infecțioase. In această situație metoda cea mai eficientă de luptă este organizarea. De aceea, conducerea I.M.F., întrunindu-și specialiștii din diverse ramuri ale toxicologiei, clinicii și medicinii legale, în concepția unei colaborări multidisciplinare, a hotărît înființarea în orașul nostru a Centrului de luptă contra intoxicațiilor, care are sarcina de a îndruma și a documenta în legătură cu drag Dr. Ion MARCEA (Continuare în pag. a lll-a) Bunicuța la războiul de țesut Fotografia: SZABÓ Tamás