Făclia, ianuarie-martie 1971 (Anul 25, nr. 7510-7584)

1971-01-16 / 7521. szám

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL PX.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII­­ Nr. 7521 Simbata 16 ianuarie 1971 | 4 pagini 30 bani in fruntea luptei pentru progresul social și national al țării (1921-1944) Apropierea semicentenarului partidului ne oferă prilejul să evocăm drumul glorios de luptă străbătut de P.C.R. în fruntea maselor pentru e­­manciparea socială și naționa­lă a țării, pentru înfăptuirea idealurilor de dreptate și li­bertate ale marilor noștri îna­intași. Stabilirea celei mai adecva­te căi de dezvoltare a Româ­niei, opțiunea asupra modelu­lui economic-social-politic de urm­at in conformitate cu con­dițiile noastre specifice a con­stituit o problemă majoră a gindirii social-politice româ­nești, de la sfîrșitul veacului trecut și începutul secolului nostru, dar mai ales în peri­oada imediat următoare pri­mului război mondial și desă­vârșirii statului național ro­mân. Meritul deosebit al P.C.R. este că, pe baza unei temeini­ce analize sociologico-politice a realităților românești a fun­damentat în mod științific o linie politică clară, care avea în vedere înfăptuirea în țara noastră a idealului socialist, încă în proiectul de statut ela­borat în vederea Congresului din 1921 se arăta că „Partidul socialist-comunist din Româ­nia urmărește organizarea pro­letariatului pe terenul luptei de clasă și al solidarității in­ternaționale a muncitorilor, pentru cucerirea puterii poli­tice și aplicarea dictaturii proletariatului... în vederea socializării mijloacelor de pro­ducție, adică transformarea so­cietății capitaliste, bazată pe exploatarea muncii, într-o so­cietate socialistă, în care mun­ca este organizată după un Plan general cu sforțările tu­turor“. Stabilirea de către partidul comunist a alternativei socia­liste de dezvoltare a României și a rolului clasei muncitoare de autentic promotor al pro­gresului social și național în­­tr-o perioadă cînd ideologii burghezi declarau ca veșnice burghezia și societatea capita­listă, reprezenta dovada cu­noașterii precise a dialecticii social-istorice obiective, a în­țelegerii sensului dezvoltării societății românești. Este me­ritul de necontestat al parti­dului comunist de a fi schi­țat încă atunci, in plin regim burghezo-moșieresc, o perspec­tivă istorică clară la capătul căreia se profila socialismul. In vederea înfăptuirii aces­tui obiectiv, P.C.R. a desfășu­rat o muncă de-a dreptul tira­nică pentru atragerea maselor la lupta revoluționară, pentru scoaterea lor de sub influența nocivă a ideologiei burgheze și fasciste. In cei douăzeci de ani de cruntă ilegalitate, de teroare și represiune la care a fost supus de către regimul burghezo-moșieresc, P.C.R. nu s-a dat înapoi de la nici un sacrificiu, de la nici o jertfă pentru ca teoria și programul său să fie însușite și urmate de mase. Cenzura, starea de asediu, procesele și întemniță­rile odioase, prigoana sălbati­că și represiunile siguranței, poliției, jandarmeriei și arma­tei burghezo-moșierești nu i-au putut opri pe comuniști, pe activiștii organizațiilor de masă, pe simpatizanți, să răs­­pîndească în mase cuvîntul partidului, să le mobilizeze la luptă. Prin presa ilegală și le­gală, prin manifeste, broșuri și alte materiale de propa­gandă, prin intermediul unei vaste rețele de organizații le­gale de masă, partidul comu­nist a reușit — în ciuda re­stricțiilor impuse de oficialită­țile zilei — să adîncească con­ I. CHIȘU, I. LEICU {Continuare în pag. a­­ll-a) PROLETARI DIM TOAE ȚĂRILE, URIȚI-VĂ! COMUNICAT COMUN ROMÂNO-ITALIAN In comunicatul comun adop­tat în urma vizitei în țara noastră a ministrului afaceri­lor externe al Republicii Ita­liene, Aldo Moro, se arată, printre altele, că el a fost pri­mit de președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușescu, și de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și a avut convorbiri cu ministrul afacerilor exter­ne și cu alți membri ai gu­vernului. In comunicat se a­­rată în continuare că în tim­pul convorbirilor, care au pri­lejuit un larg și util schimb de vederi asupra relațiilor bi­laterale și problemelor inter­naționale de Interes comun, părțile au constatat că rapor­turile dintre România și Ita­lia cunosc o dezvoltare con­tinuă, în spiritul prieteniei tradiționale dintre cele două popoare și au evidențiat exis­tența unor noi posibilități pentru extinderea acestora. Ele și-au exprimat hotărîrea de a continua eforturile în vederea diversificării schim­burilor comerciale, intensifi­cării cooperării economice, tehnice, științifice și culturale prin stabilirea în comun a sectoarelor care prezintă un interes reciproc major. In a­­cest scop, ele și-au exprimat dorința de a se multiplica contactele între organismele competente din cele două țări. Cele două părți, se arată în comunicat, au convenit să lăr­gească cadrul contractual al relațiilor bilaterale, prin în­cheierea unor acorduri și con­venții în domeniile navigației maritime, asistenței juridice, controlului fito-sanitar, dublei impuneri în materie de trans­porturi aeriene și maritime; de asemenea, să studieze­ posi­­bilitatea încheierii unor acor­duri și înțelegeri privind transporturile aeriene, încura­jarea comercializării produse­lor de export, simplificarea formalităților de călătorie pentru cetățenii celor două țări. Cei doi miniștri de externe au procedat la un aprofundat schimb de păreri în legătură cu situația internațională ac­tuală, asupra securității și coo­perării europene, constatînd progresele realizate pe calea reducerii tensiunii și a îm­bunătățirii situației în această parte a lumii. în legătură cu situația internațională, cei doi (Continuare în pag. a Il-a) Lucrările de investiții în agricultură— executate ritmic de la începutul anului Planul de stat pe anii 1971—1975 prevede sporirea substanțială a volumului pro­ducției agricole vegetale și a­­nimale comparativ cu cincina­lul anterior. Saltul cantitativ și calitativ pe care-l urmează dez­voltarea și diversificarea pro­ducției agricole în această pe­rioadă se datorește în princi­pal volumului important de in­vestiții care se vor executa și în acești ani. Cea mai mare parte a fon­durilor de investiții va fi fo­losită pentru construirea de complexe zootehnice și legumi­cole, lucrări de irigații și îm­bunătățiri funciare și dotarea cu un număr însemnat de trac­toare și mașini agricole. Toate acestea vor crea condiții mai bune pentru sporirea produc­ției agricole și a contribuției agriculturii județului la pro­gresul economiei naționale. Pentru agricultura județului Cluj, în acest an se vor aloca din partea statului fonduri de investiții de ordinul milioane­lor, la care se adaugă și fondurile proprii ale coopera­tivelor agricole de producție de circa 65 milioane lei. Com­parativ cu anul 1970, în acest an lucrările de investiții mar­chează un spor de circa 10 la sută. O sarcină de mare răspunde­re pentru proiectanți, benefi­ciari de investiții și construc­tori este scurtarea duratelor de execuție a investițiilor, pentru a se putea da cît mai repede în folosință noile obiective con­struite. Ținîndu-se seama de lipsu­rile ce au existat în anii ante­riori pe linia prelungirii perioa­delor de execuție, uneori ter­giversarea și prelungirea ter­menelor de dare în funcțiune, începînd cu acest an legislația în domeniul de avizare, admi­terea la finanțare și respecta­rea disciplinei contractuale pri­vind execuția și livrarea de u­­tilaje au cunoscut reglementă­ri importante. Acest lucru sti­mulează toți factorii care concură la realizarea obiective­lor de investiții să depună e­­forturi susținute pentru ca lu­crările de investiții prevăzute în plan să se dea în funcțiune înainte de termen. Un accent sporit se va pune pe urmărirea permanentă a mersului lucrărilor pe șantiere, pe aprovizionarea la timp cu materiale, utilaje și pe asigu­rarea forței de muncă necesa­ră. Pentru a preveni eventu­alele întîrzieri în executarea volumului de investiții va tre­bui ca beneficiarii de investiții și constructorii să urmărească graficele de execuție. Este îndeobște cunoscut că județul Cluj prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. De aceea, chiar în­cepînd din anul 1970 s-au pre­văzut mijloacele necesare dez­voltării acestei ramuri în sis­teme moderne de creștere a a­­nimalelor și de îmbunătățirea bazei furajere. Astfel, prin asocierea mai multor cooperative agricole din județul Cluj, în cursul anului 1970 a fost pus în funcțiune, populîndu-se cu aproape 10.000 miei complexul de îngrășare a tineretului ovin de la Răscruci, care în anul 1971 va îngrășa 31.000 miei, cît reprezintă în­treaga capacitate a complexu­lui. In vederea realizării indi­catorilor proiectați, executan­tul va trebui să urgenteze ter­minarea unor lucrări care la sfîrșitul anului erau restante cum sînt: montarea jgheaburi­lor de alimentare la 3 tronsoa­ne, instalarea utilajelor la pos­tul trâfe și betonarea drumu­rilor de acces. Realizarea pa­rametrilor proiectați în anul 1971 este cu atît mai necesară dacă se ține seama de faptul că pentru acest obiectiv au fost acordate credite pe termen lung de două milioane lei, ur­­mînd ca rambursarea să se a­­sigure din beneficiile ce se vor realiza, în termen de maxi­mum 12 ani de la acordarea creditului. Strîns legate de asigurarea bazei furajere la acest complex și a altora care se vor mai con­strui în cincinal, este proble­ma terminării în cel mai scurt timp a lucrărilor și punerea în funcțiune a fabricii de nutre­țuri combinate de la Iclod, cu o capacitate de 15 mii tone a­­nual, a cărei construcție a în­ceput din anul 1969­­, însă nici pînă la sfîrșitul lui 1970 nu au fost instalate toate uti­lajele și nici instalațiile elec­trice nu au fost terminate. Deși cooperativele agricole și-au prevăzut în plan crește­rea efectivelor de animale în anii 1970 pe seama cumpără­rilor din fonduri proprii și din credite, pe­ termen lung, cu 5 mii capete bovine și peste 10 mii capete ovine, nu s-au pro­curat decît 1059 bovine și 6245 ovine. Intre unitățile care nu au procurat animalele prevăzute în planul de investiții, deși a­­veau posibilități, se găsesc C.A.P. Răscruci, Hășdate, Min­­tiu, Cătina și altele care n-au folosit nici creditele puse la dispoziție în acest scop. Tre­buie să arătăm că pe primele trei trimestre ale anului 1970, față de 17,6 milioane lei cît s-a prevăzut în plan pentru contribuția în bani la fondul de acumulare, pe aceeași pe­ Aurel LOȘONȚI, directorul Sucursalei județene Cluj a Băncii Agricole. (Continuare în pag. a Ill-a) COLABORAREA INTERUZINALA-EFECTELE PE 1970 ȘI CONCLUZIILE PENTRU 1971 La începutul anului trecut, specialiștii din industria constructoare de mașini, metalur­gică și cu profil înrudit acestora au luat o inițiativă care s-a dovedit a fi extrem de utilă: într-ajutorarea în executarea recipro­că a unor lucrări sau operații. La început­­ a fost doar o presupunere, mai tîrziu, însă, s-a constatat că în întreprinderile munici­piului Cluj există rezerve — capacități su­plimentare și oameni — pentru acoperirea unor goluri de capacitate din alte unități productive. Prin utilizarea acestor posibili­tăți suplimentare se realizează două dezide­rate majore: îndeplinirea sarcinilor de plan și a celor contractuale de către întreprin­derile care nu dispun de capacități sufi­ciente și, în al doilea rînd, se mărește gra­dul de acoperire a utilajelor existente. Ori de câte ori ne-am interesat în cursul anului trecut de efectele cooperării am pri­mit răspunsuri optimiste, în special din par­tea reprezentanților întreprinderilor care greu s-ar fi descurcat fără un sprijin con­cret din afară. Dar s-au pronunțat pentru continuarea cooperării și cei care dispun de tot ce le este necesar pentru îndeplinirea planului. Uneori și ei au solicitat concursul altui colectiv din considerente de rentabili­tate. Armătura, de pildă, dispune de mașini cu care și-ar fi putut confecționa șuruburi. Aflînd că la Tehnofrig există o instalație modernă de rulat filet, a renunțat la pro­ducția proprie. Astfel a obținut cantitatea necesară de șuruburi în timp mai scurt și cu cheltuieli mai reduse. Armătura, la rîn­dul ei, a turnat pentru alte întreprinderi o cantitate însemnată de piese de aluminiu sub presiune. Cel mai mult a beneficiat de inițiativă uzina Unirea, care, după cum se știe, și în cursul anului trecut a avut greu­tăți din cauza lipsei de personal. Efecte concrete ale cooperării întreprin­derilor metalurgice, constructoare de ma­șini și de reparații, ne-au fost prezentate de tov. Francisc Szabó, inginerul șef al uzinei Unirea, care, în cursul anului trecut, a în­deplinit funcția de secretar al comanda­mentului.­­ Partenerii la acțiunea noastră au ofe­rit lunar în medie 5 000—6 000 ore de mun­că. Cererile de prestații au fost superioare numărului de ore oferite. Au fost luni cînd s-au solicitat 5 000 de ore, dar, în anumite perioade, s-au cerut și 29 000 de ore. In me­die, uzinele au efectuat pentru parteneri 3 000 de ore de muncă. Aceasta înseamnă că în medie 17—20 de muncitori au lucrat pen­tru satisfacerea cerințelor extrauzinale, pen­tru parteneri. — Intre numărul orelor oferite, cerute și efectuate există o disproporție destul de pro­nunțată. Cum se explică acest lucru? — Foarte simplu. Uzinele dispun în anu­mite sectoare de capacități suplimentare. In mod firesc, ele caută să le mărească gradul de ocupare, deși astfel de capacități există A. VARGA (Continuare in pag­­a all­a) Fificfiu din ținutul Năisăudului Scrisori pentru A.D. S. In ziua de 7 ianuarie a.e., am publicat în ziarul nostru scrisoarea tinerei A.D.S. Rațiunile care ne-au îndemnat să procedăm în a­­cest fel sînt mai numeroase. Publicînd scrisoarea speram să atragem atenția familiei, școlii asupra urmărilor lipsei de căldură și de înțelegere a unei tinere aflată la o vîr­­stă care solicită prietenia. Nu știm încă în ce măsură speranțele noastre vor fi îm­plinite. Doream, apoi, să demon­străm tinerei A.D.S. că, în­totdeauna, în jurul nostru se află cineva care ne întin­de, atunci cînd e mai mare nevoie, o mînă prietenească, semn al generozității și al căldurii. Imediat după pu­blicarea scrisorii am primit la redacție telefoane, cores­pondențe prin intermediul cărora vîrstnici și tineri își exprimau dorința de a o aju­ta pe A.D.S. Avem la redac­ție adresele unor familii în casele cărora A.D.S. ar găsi, cu siguranță, oricînd, spriji­nul moral necesar. „Dragă A.D.S.. Am cunoscut orașul Zalău cînd aveam numai 14 ani, deci, mai puțin decît as tu acum. Eram în clasa a VlII-a la școala generală. Cînd am mers la școală, spre surprin­derea mea, toți colegii m-au primit cu atîta căldură par­că ne-am fi cunoscut de multă vreme, deși nu ne vă­zusem niciodată. Au fost așa de buni cu mine încît, foar­te repede, am uitat că nu sunt la mine în sat și că de abia ne-am cunoscut. Dar bunătatea și colegialitatea lor nu a rămas numai aici, îm­preună cu tovarășa dirigintă au hotărît să fiu eu secreta­ra cercului de literatură ro­mână. Au trecut aproape cinci ani de atunci cînd am intrat în clasă și am făcut cunoștință cu colegii mei. De atunci sîntem buni prieteni. Cu unii sînt colegi de liceu, dar nici pe ceilalți nu i-am uitat. Felul în care m-au primit colegii mei m-a de­terminat să cred că în lu­me sînt mulți oameni buni. De aceea, cînd am citit scri­soarea ta din „Făclia“ am ră­mas pur și simplu uluită. Pentru că tu nu ai prieteni, te rog foarte mult primeș­­te-mă pe mine să fiu priete­na ta. îți promit că o să fac tot ce pot ea să fiu alături de tine cînd voi putea. Tri­mite te rog adresa ta exac­tă la redacție și eu o voi lua și-ți voi scrie. Am în­țeles din scrisoarea ta că ai foarte multă nevoie de un prieten adevărat. Mă voi strădui să fiu pentru tine cea mai apropiată prietenă. Și acum te las în speranța că voi primi cît mai repede adresa ta ca să putem cores­ponda. A ta prietenă care îți strînge mina călduros. „Stimată redacție, N.G.“ Ne-a mîhnit situația elevei A.D.S. V-am­ ruga să ne trimiteți adresa ei completă pentru a coresponda cu­ ea. In corespondența pe care vrem să o purtăm cu ea do­rim să o încurajăm și să o ajutăm să depășească situa­ția grea în care se află, în­cheiem mica noastră scri­soare rugîndu-vă să ne răs­pundeți cît mai repede pe a­­dresa: Colectivul de fete al clasei a VIII-a A, Școala ge­nerală Bonțida, județul Cluj. Vă mulțumim.“ Așadar, nu ești singură. Trebuie să-ți repetăm că multă lume s-a interesat de tine. Toți vreau să te ajute să depășești impasul în care ai ajuns. Și noi socotim că ai nevoie de ajutor. Te rugăm din nou să ne comunici adresa sau să ne telefonezi. I. R. LA SFÎRȘIT DE VACANȚĂ Deși în vacanță, prin con­ținutul activităților pionie­rești organizate la nivelul școlilor municipiului și jude­țului, procesul instructiv edu­cativ și-a continuat drumul. Imbinînd armonios activită­țile culturale cu cele sporti­ve, planul de activitate din timpul vacanței le-a dat co­piilor prilejul să-și verifice cunoștințele și înclinațiile în­­tr-un mod plăcut și recrea­tiv. In noua sală pusă la dis­poziția pionierilor din Tur­cia, aceștia, conduși de profe­sorii de educație fizică, și-au încercat forțele în cadrul mai multor ramuri sportive. Nou pentru pionierii din Turcia, concursul de atletism în sală a trezit mare interes, astfel că pentru cele două probe­ de concurs, săritura în lungime și înălțime, s-au a­­dunat 80 de copii. Cu nimic mai prejos a fost campionatul de handbal (fe­te și băieți), care, la fluierul profesorilor de educație fizi­că, a adunat un număr de 220 de copii, formînd echipe reprezentative ale celor 10 școli generale din Turda. Nici cei mai mici pionieri n-au fost uitați. Din grija Consiliului municipal al Or­ganizației pionierilor, a fost organizat un campionat de mini-fotbal, la care au parti­cipat 70 de copii din clasele IV—VI, ale școlilor generale din municipiu. Părăsind sala de sport și îndreptîndu-ne spre sala de club a „Casei pionierului“, am avut ocazia să-l întîlnim pe tovarășul profesor I. Tudoran, care, înconjurat, de 80 de co­pii, organiza finala de tenis de masă și șah. Cu toate că timpul din va­canță n-a permis să se des­fășoare acțiuni specifice ano­timpului de iarnă, cîțiva co­mandanți au găsit salutară i­­deea excursiilor, dar cu o te­matică variată. Astfel că din ideea coman­­dantelor prof. Felicia Mar­­chiș și Marieta Blum, pentru prima dată are loc activitatea „Drumeție cu ospeție“.­ Fiind realizată în perioada Sărbăto­rilor de iarnă, pionierii din Abrud, în calitatea lor de gazdă, au prezentat pionieri­lor din Turda timp de 3 zile obiceiuri locale; întorși acasă, pionierii din Turda au deve­nit ei gazdele pionierilor din Abrud și au avut plăcerea de-a oferi oaspeților un fru­mos program artistic, vizitînd apoi împreună cîteva obiecti­ve ale industriei turziene. Excursii asemănătoare­­ au avut loc și în comunele Luna și Tritenii de Jos, efectuate de Școlile generale nr. 7 și 5, la care au participat 40 de copii. Alți 34 de pionieri,­însoțiți de comandanta Rodica Chiorean, au găsit drumul spre Valea Prahovei. Excursii asemănătoare­­ au fost organizate și de școlile generale nr. 5, cu 30 de copii, la Sibiu, Școala generală nr. 1, cu peste ■ 40 de copii la Cluj și altele., întorși acasă din taberele organizate d­e Inspectoratul școlar județean, cei 40 de co­pii, alături de pionierii ră­mași în localitate și de cei plecați în drumeție, au parti­cipat la ultima activitate din vacanță organizată la nivelul municipiului, „Carnavalul pio­nierilor”. Prof. Casiu PANTEA CITIȚI IN NUMĂRUL NOSTRU DE MINNE masa rotundă EDITURA „DACIA” In discuția criticii acad Participă la discuții: dr. docent Octavian Fodor, Marino, Alexandru Fodor­­teanu, Petru Poantă, D. R. Triteanu, Ion Vlad, Vasile , Constantin Daicoviciu, prof. Alexandru Căprariu, Adrian Kerekes Gheorghe, Ștefan Ol­ Popescu, Mircea Tomuș, Mihail Vancea, Mircea Zaciu. S-a constituit la Cluj CENTRUL DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA INTOXICAȚIILOR Secolul XX, numit adesea „secolul vitezei“, se caracte­rizează la fel de bine și prin formidabila ofensivă a omu­lui în lupta cu natura. Nu­mai că reversul acestei lupte, aparent pe cale de a fi cîști­­gată de om, se manifestă din ce în ce mai îngrijorător îm­potriva lui. Exemplele sunt, din păcate, numeroase în fie­care domeniu de activitate, iar orice eșec sau înfringere pe care le suferă omul, îl duc direct sau indirect, mai de­vreme sau mai tîrziu, la un consult medical. Din multiple conjuncturi care planează a­­menințător asupra însăși a vieții omului, morbiditatea prin intoxicații se află pe prim plan. In numeroase țări, apariția de noi substanțe toxice de uz industrial, agricol, casnic și medicamentos au surprins sectorul medical printr-o mor­biditate nouă, necunoscută — și, prin aceasta, adesea deo­sebit de gravă. în această si­tuație, toxicologia, care pînă nu de mult avea preocupări de laborator și se rezuma la aspectele chimice, analitice a­­le diverselor substanțe consi­derate ca toxice, și-a extins larg orizontul preocupărilor la aspectele practice și teore­tice ale intoxicațiilor: morbi­ditate, mortalitate, diagnostic de urgență și terapie intensi­vă. Multe țări, surprinse de impresionanta creștere a morbidizării prin intoxicații, au înființat centre de luptă împotriva intoxicațiilor, iar in Europa s-a creat Asociația Europeană a Centrelor de luptă contra intoxicațiilor, reușindu-se astfel să se cen­tralizeze datele privind mor­biditatea prin intoxicații acu­te, precum și cele mai bune metode de tratament de ur­gență. Iată cîteva exemple privind necesitatea unor ast­fel de centre: în Franța nu­mărul bolnavilor spitalizați din cauze de intoxicații a a­­juns la 100 000, în Anglia mor­talitatea s-a ridicat la peste 6 000 de cazuri anual, aproape de mortalitatea prin acciden­te de circulație. Numărul substanțelor toxice ce pot fi ingerate voluntar sau involun­tar este apreciat în S.U.A. ca fiind de cca 200 000. In ceea ce privește situația de la noi din țară, pînă acum au fost doar cîteva studii izo­late privind morbiditatea și mortalitatea prin intoxicații, inițiate de Institutele medico­­legale din București și Cluj. In aceste condiții conduce­rea I.M.F. Cluj a luat hotă­­rirea organizării și unirii tu­turor forțelor capabile să-și aducă aportul în lupta împo­triva toxicelor. In urma unor consultări și eforturi colecti­ve s-a ajuns la constituirea Centrului de luptă contra in­toxicațiilor, primul de acest fel din țară. La ședința de deschidere, care a avut loc luni 11 ianuarie, au partici­pat și reprezentanți ai Facul­tății de medicină veterinară, acesta fiind un prim pas pe calea lărgirii și diversificării zonelor de acțiune ale cen­trului. Iată ce ne-a declarat prof. dr. Octavian Fodor, membru corespondent al Academiei, rectorul I.M.F. Cluj, președin­tele Centrului: „In țara noas­tră, țară in plină dezvoltare a industriei și agriculturii, sectorul sanitar asistă la creșterea morbidității trau­matice și clinice cu tendințe de a depăși numeroasele boli infecțioase. In această situa­ție metoda cea mai eficientă de luptă este organizarea. De aceea, conducerea I.M.F., în­­trunindu-și specialiștii din diverse ramuri ale toxicolo­giei, clinicii și medicinii le­gale, în concepția unei cola­borări multidisciplinare, a ho­­tărît înființarea în orașul nos­tru a Centrului de luptă con­tra intoxicațiilor, care are sarcina de a îndruma și a do­cumenta în legătură cu drag­ Dr. Ion MARCEA (Continuare în pag. a lll-a) Bunicuța la războiul de țesut Fotografia: SZABÓ Tamás

Next