Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-04-22 / 7603. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN FĂURIREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI ÎNSEMNĂTATEA SA ISTORICA In Istoria României și a mișcării muncitorești din țara noastră făurirea Partidului Comunist Român, în împrejurările economice, sociale și politice ale perioadei imediate primului război mondial, constituie evenimentul epocal de o deosebită importanță pentru destinele patriei și poporului. Desăvîrșirea unității naționale a României a însemnat făurirea unui cadru mai propice dezvoltării generale a patriei, fructificării ample a virtuților poporului român. Unirea națională a creat posibilitățile de a se valorifica pe scara întregii țări, bogățiile naturale, capacitatea de creație a poporului, a favorizat mersul înainte al societății românești. Deși România face un pas înainte pe drumul istoriei ea rămîne și în anii 1918—1921, la același stadiu de dezvoltare economică și socială ca și înainte de război, capitalismul dezvoltîndu-se lent, fără eficiență pentru economia țării și nivelul de viată al oamenilor. Situația din țară era agravată și de distrugerile și pierderile materiale însemnate din primul război mondial, economia țării avînd, totodată, de suferit și datorită jafului ocupanților. O problemă de căpătâi a acestei perioade era, deci, refacerea economică a țării. Masele muncitoare năzuiau ca redresarea și dezvoltarea economiei naționale să fie însoțite de ameliorarea condițiilor lor de viață, de făurirea unor rânduieli sociale mai drepte. Redresarea economiei naționale s-a desfășurat însă sub imperiul legilor economice capitaliste, în funcție de cerințele și fluctuațiile pieții, de goana după profit a capitaliștilor. In ceea ce privește viata politică din România anilor 1918—1921, constatăm că și în această etapă își continuă activitatea unele partide politice mai vechi, iar altele apar acum pentru prima dată. Este o întreagă frămîntare în viața politică a țării, un întreg zbucium. Se cunoaște teza, larg răspîndită în literatura de specialitate, că un aspect evident al crizei politice din România anilor 1918— 1921, era instabilitatea guvernamentală, sau, altfel spus, instabilitatea guvernamentală era dovada principală a crizei politice în se afla regimul burghezo-moșieresc în de după război. Pe plan extern, după 1918, politica României s-a îndreptat spre întărirea alianței cu Franța și Anglia, spre închegarea de relații cu acele state care, după primul război mondial, în condițiile create de creșterea mișcării revoluționare, de victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombiie, de înfrîngerea în război a Puterilor centrale — toate acestea ducînd la prăbușirea și a Imperiului habsburgic — s-au constituit, reconstituit și întregit ca state naționale (Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia). O trăsătură a acestei perioade este creșterea locului și rolului clasei muncitoare în viața generală a țării. In linii principale, peisajul dezvoltării economice-industriale, a concentrării muncitorești și-au pus pecetea sensibil pe gradul, formele, ritmul și caracterul mișcărilor muncitorești, populare. Pe fondul situației economice și politice a României din anii 1918—1921, s-a desfășurat un furtunos avînt revoluționar. Bătăliile de clasă din anii avîntului revoluționar au confirmat vitalitatea mișcării muncitorești revoluționare române, au infirmat încă o dată, și mai puternic decit înainte, tezele reacționare despre pretinsul caracter exotic al socialismului în România, teze promovate încă de la sfîrșitul secolului trecut, de către diferiți politicieni și ideologi. După terminarea războiului a încetat starea de ilegalitate a Partidului Social-Democrat din România. In noiembrie 1918, acesta și-a schimbat denumirea, devenind Partidul Socialist din România. Schimbarea denumirii reflecta creșterea conștiinței ideologice a membrilor partidului, o delimitare a partidului de social-democratismul de tipul Internaționalei a II-a. La sfîrșitul anului 1919, Partidul Socialist din România număra aproape 100 000 de membri, cifră care nu era mică pentru acele timpuri. Sindicatele cuprindeau în această perioadă aproximativ 200 000 de muncitori. , Partidul Socialist, cu toate deficiențele lui, era în această vreme partidul politic cel mai înaintat al țării, cu o influentă forță politică, un luptător pentru libertate socială și națională, patriot și internaționalist. Partidul clasei muncitoare, care își desfășura activitatea pe baza învățăturii marxiste, și-a spus cuvîntul față de problemele majore care frămîntau societatea din România, a propus în presă, în parlament, cu prilejul acțiunilor muncitorești, măsuri menite să contribuie la refacerea economică și la progresul social-politic al țării, la îmbunătățirea condițiilor de trai ale celor ce muncesc, pentru lichidarea proprietății moșierești, apărarea și impunerea de drepturi democratice. Partidul Socialist era, în același timp, purtătorul unor curente și tendințe contradictorii. In el se dădea o luptă ideologică între elementele de stingă și cele de dreapta, iar alții oscilau pe poziții centriste. Marea majoritate a membrilor partidului se situa pe poziții de stingă, revoluționare. Viața ideologică tumultuoasă din partid, influența mult mărită a aripii de stingă se întruchipează în totalitatea literaturii și documentelor socialiste ale epocii, mai ales în Declarația de principii din decembrie 1918 și în Programul partidului socialist din anul 1919. Mișcarea muncitorească s-a manifestat în mod deschis incă din primele zile după terminarea războiului, deși represiunile din partea guvernanților n-au lipsit. La 13 decembrie 1918, din ordinul guvernului liberal, se va înroși caldarimul Pieții Teatrului Național din București cu sîngele curs din trupurile muncitorilor împușcați. Puțin timp după represiunea din 13 decembrie 1918, mișcarea muncitorească se reafirmă și mai puternic, înmulțindu-se grevele, demonstrațiile, acțiunile largi. Marile greve și demonstrații muncitorești din anii 1919—1920 au culminat cu greva generală din octombrie 1920, care a scos în evidență și mai pregnant necesitatea creării unui partid comunist, care să organizeze și să conducă proletariatul în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor sale istorice. După greva generală din 1920, in mod necesar s-a intensificat lupta politică-ideologică și organizatorică pentru crearea partidului comunist. Făurirea Partidului Comunist Român a avut o temelie ce nu s-a redus nici un moment la un grup restrîns de oameni, fie ei și cei mai buni militanți; această temelie a fost puternic consolidată prin atitudinea, cugetul miilor, zecilor de mii de muncitori, mai activi, mai ridicați politicește, din întreaga clasă muncitoare, din masele înaintate ale poporului nostru indiferent de naționalitate. Aripa de stingă cunoaște o iar (Continuare in pag. a lll-a) AUREL DUCA, care anii prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R. IBI ü ,ftt testese# și [ erez REPORTAJ LIRIC DE IOM ARCAȘ — 21 — 1944 Deposedați, osteniți la răscruce de istorie. Lumi necunoscute și, în curînd, dominînd dezastrul rostogolitor, „nebunia oamenilor“. Deportări. Exterminări. Muncă forțată. Speranțe. Pozițiile cele mai favorabile se află în chiar miezul luptei, în chiar dimineața orbitoare cu lumini și legături tainice; eternul marș spre viață este pe măsura și nemăsura omului. Vor veni istoricii și vor căuta cifre, împărțindu-le pe hărți felurite natura pierderilor, fatalitatea morții, absurditățile. Realitatea dimensiunilor purtate în suflete ca o realitate a durerii. Casă de foc, acoperiș de foc, frică și lacrimi de foc. Planeta — vălătuc de foc. Suma trezirilor trebuia să stingă vălătucul de foc, să ne răscumpere pentru ultima oară. Prin ceruri, pacea ne surîdea timid. Sub arcul carpatic, trezirea nu mai era iscoadă, ci cheie proprietate populară. Țara, chemată de comuniști, înflăcărată de ei, evită dezastrul căutat cu inconștiență de viclenia oribilă a unor ființe ajunse pe scaune de slujbaș: paiațe jinduitoare cu apetituri de balaur. Prin munți, în pacea singuratică a codrilor seculari, patrulau proaspete formațiuni de partizani. Noul Făt-Frumos apărea sub înfățișări aspre, necruțătoare. A bătut și ceasul. A venit și ziua: 23 AUGUST. Un steag al speranței: pace, întoarcere la casele, case ori casele luini, întoarcere la unelte — cine se mai poate în — 22 toarce —, căutări printre ruine și registre, printre morminte, scăpărări de omenie, reintrare în propria ființă națională. Alături de gărzile patriotice, de partizani, de colectivități spontan constituite, armata a îndreptat armele spre hidra fascistă. Țara își rupea lanțurile, jertfind viețile multor fii ai săi. Țara hotăra, pentru a-și limpezi destinul: „Totul pentru front, totul pentru victorie !“. Insurecția populară — inspirată, organizată și condusă de Partidul Comunist Român — a devenit victorie națională. 1945 Anul hotărîtor. Anul victoriei. Dincolo de pămîntul patriei, cei mai devotați fii ai României se acoperă de glorie în luptele de eliberare a Ungariei și Cehoslovaciei. Simbolicului Armindeni liber în România îi urmează Ziua Victoriei — 9 Mai 1945. Harta cîrpită a Europei, prin sacrificii incalculabile, își relua înfățișarea dinainte de aventură. Se încheia un ev. Printr-un gest dramatic, începea un ev tragic: deasupra orașelor japoneze Hiroșima și Nagasaki au fost lansate bombe atomice. Mai tîrziu, pilotul bombardierului a înnebunit. Dar deschisese o portiță spre aventură altor belicoși nebuni. La Princeton, Albert Einstein este zguduit de imensitatea dezastrului. Pentru el a fost cea mai neagră, cea mai grea zi, ziua care l-a făcut damnat. Lumea avea să înțeleagă mai tîrziu, mult mai tîrziu... • Anul XXVII Nr. 7603 Joi 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani «AUTOMATIZĂRI* Fotografia* R. NEGREA II ai 0 PRESTIGIOASA MANIFESTARE ȘTIINȚIFICA Timp de două zile, Clujul a găzduit dezbaterile unei ample și prestigioase manifestări științifice — sesiunea de comunicări: „Probleme ale conducerii științifice a vieții sociale“ — dedicată de organizatori, Cabinetul județean de partid, Semicentenarului Partidului Comunist Român. La închiderea lucrărilor, se impune, ca o concluzie, sublinierea că sesiu____________ nea a constituit un remarcabil eveniment în viața acestui important centru, atît prin deosebit de actualele probleme dezbătute cît și prin înalta lor ținută științifică. Programul sesiunii a cuprins 22 de comunicări elaborate de personalități marcante ale vieții politice, de stat și științifice clujene, tematica lor abordînd problemele fundamentale și aspectele practice ale vastului domeniu al conducerii științifice în toate sectoarele de activitate. Elaborate la cotele superioare ale exigenței științifice, comunicările au scos în evidență faptul că asigurarea unei conduceri științifice a vieții sociale din țara noastră, în toate compartimentele și la toate nivelele, este cu atît mai importantă cu cît dezvoltarea socială capătă un caracter tot mai complex. Confluența organică a avantajelor oferite de orînduirea socialistă cu revoluția tehnico-științifică, împletirea într-un tot dialectic a proceselor obiective cu uriașele forțe subiective creatoare, capabile să transforme din posibilitate în realitate avantajele specifice noii societăți, unitatea deplină a țelurilor politicii partidului cu interesele și scopurile fundamentale ale maselor, reprezintă parametrii de bază ai mișcării noastre ascendente, ascendență care reclamă o conducere științifică. Perfecționarea formelor și metodelor de conducere a vieții sociale, adoptarea și asimilarea în activitatea de conducere a principiilor științei, sunt consecințe directe și condiții fundamentale ale îndeplinirii sarcinilor viitorului cincinal pentru întreaga dezvoltare de _____________ perspectivă a României socialiste. S-a desprins, de asemenea, ideea că pregătirea în domeniul științei conducerii are în vedere folosirea bogatei experiențe dobîndite de partid în anii construcției socialiste, atît în ce privește conducerea de ansamblu a societății cît și în organizarea și conducerea economiei, a vieții de stat, a științei și culturii. Receptivitatea față de experiența dobîndită pe plan mondial, mai cu seamă sub aspectul raționalizării economiei, administrației de stat, a folosirii metodelor moderne de calcul economic și informațional a fost și este o sursă a acestei perfecționări. Dintre metodele moderne ce se impun a fi folosite în procesul perfecționării cunoștințelor de conducere în întreaga viață socială, se detașează prin eficiența lor metodele moderne de analiză economică-socială, anchetele sociologice și psihologice de investigație a maselor. S-a evidențiat, de asemenea, faptul că dezvoltarea cunoștințelor moderne de conducere a vieții sociale implică o muncă de cercetare colectivă, tot mai Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a III-a) Sesiunea de comunicări „Probleme ale conducerii științifice a vieții sociale’ lUCM IA TIMP, DTINAITĂ CALITAU Porumbul este una din principalele plante de cultură din județul nostru, care ocupă o suprafață de peste 42000 hectare în cooperativele agricole. Convinși că obținerea unor recolte bogate de porumb depinde într-o mare măsură de executarea lucrărilor de însămînțări la timpul optim șî de nivel calitativ ridicat, membri a numeroase cooperative agricole, cu ajutorul mecanizatorilor, de îndată ce solul s-a încălzit suficient, au început semănatul acestei culturi. Pînă la 21 aprilie a.c., din suprafețele prevăzute în plan de cooperativele agricole au fost însămînțate mai mult de jumătate, iar unele cooperative agricole din zona de cîmpie au și terminat semănatul porumbului. Insămînțarea acestei culturi se desfășoară acum din plin și în numeroase cooperative agricole din zona deluroasă. Stimulați de aplicarea sistemului de retribuire în acord global, în multe cooperative agricole, la pregătirea terenului și însâmînțarea acestei culturi participă cu hărnicie și membrii cooperatori cu atelajele proprietate obștească și cu cele din gospodăriile personale. Iată cîteva aspecte privind desfășurarea acestor lucrări: ANGAJAMENT; TERMINAREA SEMĂNATULUI ÎNAINTE DE 1 MAI: La cooperativa agricolă din Deușu s-au însămînțat pînă acum 125 de hectare din cele 260 hectare cu porumb. Inginerul șef al cooperativei, tov. Socaciu, pe care l-am întîlnit la sediul secției de mecanizare, spunea: — Azi continuăm semănatul cu trei mașini 2-SPC-2 și intenționăm să introducem în lucru și o mașină de semănat SFC-6 căreia i s-a adaptat o cutie luată de însemănătoarea universală pentru ca, o dată cu însămînțarea, să putem încorpora și îngrășăminte azotoase pe rînd. Angajamentul cooperativei noastre — spunea interlocutorul — este de a termina semănatul porumbului pînă la 27 aprilie. Pe 200 de hectare este deja pregătit patul germinativ și, folosind zilnic trei discuri, avem posibilitatea de a asigura cîmp de lucru mașinilor de semănat. Aceasta depinde, însă, într-o măsură hotărâtoare și de contribuția mecanizatorilor. Se poate aprecia aportul lor de pînă acum satisfăcător? Socotim că în această privință, nu toți mecanizatorii secției ar putea răspunde împăcat: „Dar. In zîua de 21 aprilie, în ora 8 dimineața, majoritatea trac- AI. VLA.D (Continuare In pag. a lll-a) VIZITA ÎN CLUJ A ANSAMBLULUI ARTISTIC AL ARMATEI POPULARE COREENE Ansamblul artistic al Armatei Populare Coreene, care întreprinde un turneu în țara noastră, a sosit la Cluj. Miercuri în amiază, conducerea ansamblului a fost primită la Consiliul popular județean de tovarășul Trofin Simedrea, prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv. In cursul după-amiezii și seara, ansamblul a susținut două spectacole, care au fost primite de publicul clujean cu o deosebită căldură. Programul a cuprins cîntece patriotice și revoluționare, momente coregrafice, melodii inspirate din viața și lupta eroică a poporului coreean pentru independența patriei, pentru construirea socialismului. Au asistat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Remus Bucșa, primarul municipiului, oameni de artă și cultură, generali și ofițeri. Artiștilor oaspeți le-au fost oferite flori din partea Consiliului popular județean și a conducerii Garnizoanei Cluj. (Agerpres) RESPECTUL FAȚĂ DE CUVÎNTUL DAT La adunarea generală a reprezentanților salariaților Combinatului de pielărie și încălțăminte, majoritatea vorbitorilor își exprimau hotărîrea de a îndeplini și depăși sarcinile de plan și angajamentele luate în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Obiectul care polarizase atunci lucrările și discuțiile a fost calitatea, trecerea de la saltul cantitativ la calitatea întregii activități productive, tehnice, de cercetare și conducere. Brigadierii Costin Gavrilă, Ioan Budișan, maiștrii Teodor Chelaru, V. Silvășan și muncitorii Simonfi Emeric, M. Luca și Viorica Lupaș au promis adunării că ei și colectivele ce le reprezintă vor obține pînă la 8 Mai un bilanț pe măsura dragostei ce o au față de Partidul Comunist Român, cinstind cu noi realizări aniversarea semicentenarului partidului. Și cu ei, toți muncitorii „Clujenei“ și-au făcut datoria, gîndurile devenind angajamente, azi consemnînd materializarea angajamentelor în faptă. Față de angajamentele luate în cinstea semicentenarului partidului, lîngă numele lor se pot consemna, pînă ieri, 21 aprilie 1971, 4.000.000 lei în plus la producția globală, 1.500.000 lei la producția marfă și 1.250.000 lei reprezentînd livrări suplimentare la fondul pieții. Semnificația acestor înfăptuiri este mai elocventă arătînd că depășirea planului producției globale reprezintă 8.500.000 lei, a celei marfă 6.000.000 lei, iar a livrărilor suplimentare la fondul pieții — 1.800.000 lei. La nivelul primului trimestru al acestui an, numai la fabrica „Clujeana“, prin creșterea productivității muncii cu 1,29 la sută, s-au obținut în plus peste 35.000 perechi încălțăminte, 1.500 mp piei moi, 1.400 kg talpă artificială, 51.000 focuri și tălpi cauciuc și alte produse descentralizate. C. ȘTEFANESCU HAIDUCII LUI ȘAPTECAI, producție a Studioului cinematografic București, va rula începînd de azi, la cinematograful Republica. In distribuție: Florin Piersic, Marga Barbu, Colea Răutu, Toma Caragiu, Florin Scărlătescu, Aimée Iacobescu etc. 1946 191« 23 — Bărbatul și femeia, femeile și bărbații României — primii electori cu privire de veghe triumfală — au consfințit imaginea viitorului românesc. O victorie fățișă, imensă nu mai putea fi măsluită. Deputații B.P.D. erau chemați la sfatul poporului liber. Celor mai adinei nopți le urmează luminoase zile, celor mai triste mutilări urmează-le o armonie arzîndă. Voința celor mulți era destinul sufragiului; din primăvara lui 1945, țara Dunării și Carpaților, de dincolo și dincoace de păduri, cu răni nevindecate încă și silnicii, devenise o vastă agora — loc unde toți hotărau destinul tuturor. La Brașov, pe porțile I.A.R., demara primul tractor românesc. Suspiciunea snobă l-a făcut brontozaur industrial — el s-a dovedit semnul pășunetei noastre și al luptei constructive. Unii se „doreau* călcați de el (în speranța că nu va porni!), iar eul a neliniștit și răscumpărat haturile gliei darnice. Aceasta este larma adîncă a anului de desfătătoare speranțe, de teribile sfidări aruncate neputinței, de frumoase dejucări voluntare: ucenicii se întrec cu maestrul. 1947 Visul Bălcescului și al pașoptiștilor: republica. „Coasă albastră, / coasă roșie / nu te fringe / istoria vrea fapte / istoria nu vrea sînge“. Venetic și stingher, regele abdică. Bîlbîit și paiață, regele abdică.„Virtuos“ și „integru“, regele abdică. Poporul întors din exil se așează la temelia începutului: a murit osînza regală, trăiască poporul. Nu, nu erau lozinci, prieteni — erau adevăruri sacre. Cei mai înflăcărați ne-am dovedit noi tinerii. Au rămas mărturie Agnita — Botorca, Bumbești — Livezeni: acolo veghează entuziasmul nostru pătimit. Deziderat programatic, act revoluționar cu semnificație de hărăzită dreptate socială, cerc al libertăților nesupuse, naționalizarea înfăptuiește exproprierea expropriatorilor. S-au întors acasă stăpînii. Să-și gospodărească fabricile, minele, băncile, drumurile. Să tăgăduiască orice custodie. Să verse tezaurul pragului milenar în îndătinata pîrguire totală. Numai așa era deschis drumul spre mai departe, spre azi. (Va urma) Angajamente materializate Harnicii cooperatori din cadrul C.A.P. Crișeni, efiguna Mociu în întîmpinarea aniversării semicentenarului partidului și-au stabilit, printre obiectivele principale, buna organizare și desfășurare a lucrărilor din campania agricolă de primăvară. Angajamentul pe care și l-au luat în cinstea acestei mărețe sărbători de a depune eforturi neobosite în scopul realizării unor recolte superioare se traduce în șapte zi de zi. Eforturile depuse de cooperatori, cu sprijinul secției de mecanizare condusă de Petru Ciortea, se concretizează prin terminarea însămînțării pînă la mijlocul acestei luni a 60 hectare sfeclă de zahăr, 10 hectare ovăz, conform prevederilor de plan. De asemenea, planul la borceag a fost depășit cu 13 hectare, iar trifoiul s-a însămînțat pe 54 hectare. Răsadul de tutun este pregătit pentru a fi plantat în cîmp pe cele 20 de hectare prevăzute. Vremea frumoasă le-a permis cooperatorilor să execute curățatul pășunii pe 200 de hectare și să execute desecări pe 30 de hectare. Mecanizatorii au lucrat cu toate forțele la pregătirea patului germinativ pentru semănatul porumbului evidențiindu-se în mod deosebit Ioan Moldovan, Ioan Istic, Sabäu Gherasim și alții. O muncă neobosită se desfășoară în livezi și vii sub conducerea brigadierului Jac Millton, unde lucrările de întreținere, combatere a dăunătorilor, dezgropat și tăiat, legatul și săpatul viței de vie și săpatul se încadrează în perioadele stabilite. In vederea depășirii producției planificate de grîu și orz cooperatorii au trecut la ierbicidarea acestor culturi. In fruntea acțiunilor brigăzii conduse de loan Prodan se evidențiază comuniștii Florea Moldovan, Maria Pop, Vasile Tonaș, Vasile Maier, Ioan Chirișan, Liviu Crișan și alții. Gavrilă BALAȘ, corespondent Presa și realitatea vieții ieri, 21 aprilie a.c., a avut loc la Casa Radio din Cluj un simpozion organizat de filiala din Cluj a Uniunii Ziariștilor, închinat aniversării semicentenarului partidului. Pe baza unei ample documentări au fost prezentate expuneri pe teme de o deosebită actualitate și semnificație: „Publicații periodice muncitorești și democratice apărute la Cluj între anii 1921—1940“; „Apariția ilegală a ziarului Igazság (1939— 1940)“; „Ziaristul — cronicar al timpului său“. Prin intermediul bandei magnetice și a reportofonului, participanții la simpozion au auzit și rememorat voci și idei ale lui V. I. Lenin, ale unor mari oameni de artă și cultură români ca: Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Călinescu, Emil Isac, Agîrbiceanu, retrăind, de asemenea, momente din istoria trecutului și prezentului poporului nostru. ÎNMÎNIAMA MEDALIEI JUBILIARI IH UNOR OAMENI DE ARTĂ CLUJENI Ieri după-amiază, la Casa prieteniei româno-sovietice din Cluj a avut loc festivitatea de înmînare a „Medaliei jubiliare cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin“ regizorului Vlad Mugur, directorul Teatrului Național din Cluj, și violonistului Ștefan Ruha, artist emerit. La festivitate au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai biroului Consiliului județean Cluj al A.R.S.U.S. Tovarășul Victor Ciukov, al doilea secretar al Ambasadei U.R.S.S. la București, a înmînat medalia celor doi artiști clujeni, arîndu-le succes în activitate. In continuare, s-a discutat despre activitatea comună de întărire a legăturilor prietenești dintre poporul român și poporul sovietic.