Familia, 1869 (Anul 5, nr. 1-52)
1869-04-20 / nr. 16
Pesta Domineer 20 aprile 2 maiu Ya esi in fia-care domineca, cu portrete si alte ilustratiuni. In fia-care anu prenumerantii capeta doue tablouri pompoase. Pretiuiri pentru Austria pe jan. — jun. 4 fl. pentru tablou 80 cr Pentru Romania pe jan.—jun. unu galbeni, pentru tablou trei sfanți. 16. F i* » t t'a (Fratfinentu din cursulu publieu ♦ „Despre dreptulu constituţionalu alu romaniloru,“ tienutu la Ateneulu Romanii.) (Fine.) Amu esplicatu, domniloru, principiulu fraternităţii generale intre toti Românii, si principiulu frăţiei speciale numita fratîa de cruce, prin sânge si prin turta, per cruorem si per confarreationem, adeca a unei fraternități, in poterea careia doi voinici se legau a se aperâ unulu pre altulu cu forti’a bratiului. Amu spusu inse, câ mai erâ o alta specia de fratîa, in care se asocia nu bratiele, ci se asocia averile : fratî’a de mosia. In archiv’a Statului se conserva done documinte, unu chrisovu din 1577 de la Alesandru Voda Mircea din Tiér’a Romanésca, si unu zapisu particulariu din 1620, de la unu postelnicu Musiatu totu din tiér’a Romanésca. Pe bas’a acestora doue acte noi potemu descrie, domnitoru, pana si cu detaliele ceremonialului acesta curiosa si frumóasa institutiune nationala, o institutiune de care astadi mi se pare ca n’a mai remasu nici o urma, si care se conservase la munteni mai multu timpu decâtu la toti cei l’alti Romani. Candu doi individi, avendu fia care ceva stanei ca seu mosiera, voiau a se infratî, ei sifaceau de ’ntâiu unulu altuia câte unu daru. De esemplu, unulu numitu Voila infratîndu-se in Cancelaria redactiunii Prenumeratiunile se Anulu Straja lui Leopoldu Nr. 33., potu face la toate postele, unde sunt Pentru Romania in a se adresa manuscriptele si banii de prenumeratiune. librari’a dloru Socecu et.comp in Bucuresci. 1869. 1577 cu fiii unui popa Nanu, li dede in daru 250 lei pe d’asupra si unu calu negru, or, ei i dedera din parte-le o bucata de pamentu din satulu Toplitia. O a treia personaja cu in asemenea casuri rolulu de tata comunii pentru cei infratîti si, in acesta calitate, li facea si ea parintiesci daruri la flacare. De esemplu, in 1620, postelniculu Mustatu infratîndu pre Fetulu, Négoia si Vasile, dede lui Fetu o dulama cu vulpi, dede lui Négoia unu calu murgu infrenatu turcesce si o cabaniita cu guleru blanita, dede nevestei lui Fetu 10 coti de tulpanu, er Vasile primi 2 robi si o bucata de pamentu. Din acestea vedeți, domnitoru, intre altele, câ fratî’a de mosia era acesibila si pentru femeia. Solemnitatea infratîrii se esecuta in biserica. Preotulu intreba pre fiacare, deca se infratiesce de buna voia. La ceremonia asista toata poporatiunea locului. In documentulu din 1577 se dice lamuritu, cu infratîrea lui Voila cu feciorii lui pop’a Nanu „s’a facutu de inaintea popiloru si a toturoru orasieniloru din Argesiu si inaintea tuturoru veciniloru buni de pe impregiuru.“ In fine, celu mai bogatu dintre cei infratîti de unu banchetu de fratîa, unu banchetu pentru care, observaţi bine, trebuia neaperatu se se junghie unu porcu grasu, după espresiunea crisovului din 1577. Cumca institutiunea frăției de moșia a fostu odata comuna toturoru Romaniloru, doveda ca