Familia, 1869 (Anul 5, nr. 1-52)
1869-10-19 / nr. 42
Ya esi in fia-care domineca, cn portrete si alte ilustratinni. In fia-care anu prenumerantii cap eta dóue tablouri pompóse Pest’a ! Domineca jjl9/30 opt. Pretiulu pentru Austri’a pe jul.—dec. 4 fl. pentru tablón 80 er. Pentru Komani’a pe jul.—dec. uni galbeni , pentru tablou trei sfanți. Nr. Cancelari’a redactiunii Prenumeratiunile se potu Strat’a lui Leopoldu Hr. 33, face la tote postele, unde sunt Pentru Romani’a in libra42. a se adresă manuscriptele si banuri’a dloru Socecu et comp. de prenumeratiune. in Bucuresci. Anulu V. 1869. Publicatiuni literarie X si Cestiunea teatrala. De câte ori apare vr’o ideia mare pe orizonulu unui poporu, spiritele se entusiasmeaza si-si concentreza puterile pentru realisarea ei. La noi intre alte idei mari s’a ivitu si aceea a teatrului. Fi-va are vre-unu Romanu inteligenta, care nu s’ar răpi de celu mai fierbinte entusiasmu in fati’a unei asemene institutiuni ? Fiva macaru unulu, care se nu-si dîca, si eu sum datoriu a-mi duce petricic’a mea pre temeli’a acestui edificiu maretiu? Noi dubitâmu. Din contra, credemu ca toti, pana la unulu voru fi preocupati de midilecele necesare fundarei teatrului. Multi vise voru reflecta: e preste potintia, e preste potintia, ca suntemu seraci! Adeveratu; dar totusi nu suntemu asie de seraci ca voindu a sacrifică si din seracia, se nu potemu face ceva. Nu, câci o seracia energica si devotata platesce totu-de-un’a mai multu decâtu o bogatia inderatnica si indiferenta. Ore nu cu saraci’a nóstra sa infiintiatu asociatiunile pentru cultura poporului? Societatea „Transilvania“ nu sa chiamatu in viétia prin seraefa fratiloru de preste Carpati? Ei bine, teatrulu natiunalu nu-lu vomu funda era si prin a noastra seracia, deca ea va fi patriotica? Fara indoiela. Se nu stagnamu doara, ci se ne-apucamu de treaba pana ce mai fierbe entusiasmulu in piepturile noastre! Se ne gandimu la midiloace; se voimu a le caută si le vomu găsi. Sciți ce duce Romanulu candu necesitatea lu indesceza ? „De asiu scote din pamentu . . . !“ On, domnu redactore alu „Familiei“ a indicatu spre acestu scopu colectele natiunale. Da, ele si numai ele potu pune bas’a fondului teatralu. Ca unu isvoru secundariu ce va curge in matc’a celui dintâiu, noi indrasniramu a recomandă reuniunile literarie. Acum’a fia ne permisu se cercamu a mai descoperi si unu alu doile isvorelu. Dreptu introductiune in obiectulu nostru ne vomu servi era si de unu esemplu imprumutatu de la Francesi, pentru ca noi nu ne sfiimuca dlu Piik a imită ce este bunu la alte popore. Candu se intempla in Franci’a ca unu diuariu se fia condamnatu la o amenda ce covarsiesce puterile redactorelui, cei mai distinsi barbati, chiaru esilatii, alerga condamnatului intr’ajutoriu. Ei asociandu-si condeiele scotu de câte va ori unu diuariu cu numele celui suprimatu. Unu apelu patrioticu atrage unu publicu numerosu a cumperă diuariulu filantropicu cu unu pretiu mai marisioru. Astfelu prin câtiva numeri amend’» se ustureza sau se ucide cu totulu. Vedeți ce sciu