Familia, 1875 (Anul 11, nr. 1-52)
1875-01-26 / nr. 4
BUDAPESTA 26 Jan. st. v. 7 Febr. st. n. Va esî duminec’a. Redact.: strad’a Havas nr.l. Nr. 4. 19D2aa.8go93osgv3 Anulu XT. 1875. Pretium pe unu anu 10 fl. Pentru Romani’a 2 galbeni. Mavrogheni-Voda.*) — Schitia istorica. — Pe la 1786, după unu lungu siru de Domni arendasi, sultanulu miluise tier’a cu unu felu de maniacu, o fiara de mare, unu Grecu din mic’a insula Lipso de langa Paros, ajunsu pilotii alu flotei imperatesci, după ce fusese piratu , omu fara alta invetiatura de câtu cunoscinti’a stanceloru si-a banceloru de nisipu din Archipelu, hidraugrafia studiata, jafuindu caicele si corabiele cari aveau imprudinti’a d’a se incurca printre Sporade si Ciclade. Sultanulu lusciu omu de actiune si lu tramisese sa domnesca asupra tierei romanesci, ca se stringa ostire de crestini, sl bata pe principele Coburg. Se mira singuru de noroculu ce lu gasise, si si facea risu de domnia. Intre altii, adusese cu dinsulu pe unu tovarasiu alu seu de meseria, pe unu Sawa din insula Patmos, celebru mai in urma sub numele de Caminaru si de Bimbasia Sawa, jafuia si chinuia, era epoca apelpisitiloru, cum duceau chiar Grecii. Candu nu mai gasiâ materia imposabila, ca se-si potolesca nesatiulu de bani, se trediâ turbatu din somnu, tramitea de i aducea pe câte unu boiaru seu pe câte o cocoana bogata, i primiâ cu tota cinstea, ciubucu si cu cafea, le vorbiâ cu blandetie; dar pe candu le laudâ meritele si servitiele catra tiera, d’odata începea sa planga si sa se bata cu pumnii in capu, spuindu-le ca chiar in nóaptea aceea visase unu visu reu; le spunea ca se facea ca i vedea pe drunjulu Giurgiului, mergendu surghiunu in tier’a turceasca si câ le confiscă averile. Candu bieții creștini ajungeau in capulu scarei, vedeau visulu domnescu cu ochii, erau luati pe susu de Arnauti curţii si aruncaţi intr’unu caru. Domnulu facea unu hazu nespusu si scutia capulu pe fereasta, candu esiâ din curtea palatului, si sb strige: xakov xarsBoSiov aQx0VTa • (caletoria buna, boiarule). A doua de o staba se inneca in Dunăre scu sbarca la Rusciuk inca o familia de esilati. Fraţii Nicolae si Manole Brancoveanu, Constantina si Scarlatu Ghica, Dumitrache Racovitia, Ienachitia Vacarescu cu fiulu seu Alecu, erau surghiuniţi la Chio, Pana Filipescu cu fiii lui Nicolae si Constantinu la Cipru, Lusandra Campinenca cu copiii era închisa in temnitica de la Edi-Cale (Siepte-Turnuri) din Constantinopole, famili’a lui Cantacuzino Magureanu era tramisa la Novi in Bulgaria si o mulţime de boiari tineri, luaţi cu *) Din a siesea brosiura a „Convorbirilor Economice“, aparuta de curenda la Bucuresci. Acesta schitta prea interesanta formeaza o parte a capitolului intitulata: „Bucurescii acum o suta de ani.“