Familia, 1875 (Anul 11, nr. 1-52)

1875-01-26 / nr. 4

BUDA­PESTA 26 Jan. st. v. 7 Febr. st. n. Va esî duminec’a. Redact.: strad’a Havas nr.l. Nr. 4. 1­9D2aa.8go93osgv3 Anulu XT. 1875. Pretium­ pe unu anu 10 fl. Pentru Romani’a 2 galbeni. Mavrogheni-Voda.*) — Schitia istorica. — Pe la 1786, după unu lungu siru de Domni arendasi, sultanulu miluise tier’a cu unu felu de maniacu, o fiara de mare, unu Grecu din mic’a insula Lipso de langa Paros, ajunsu pi­lotii alu flotei imperatesci, după ce fusese pi­­ratu , omu fara alta invetiatura de câtu cunos­­cinti’a stanceloru si-a banceloru de nisipu din Archipelu, hidraugrafia studiata, jafuindu cai­cele si corabiele cari aveau imprudinti’a d’a se incurca printre Sporade si Ciclade. Sultanulu lu­sciu omu de actiune si lu­ tramisese sa dom­­nesca a­supra tierei romanesci, ca se stringa ostire de crestini, sl bata pe principele Coburg. Se mira singuru de noroculu ce lu­ gasise, si si­ facea risu de domnia. Intre altii, adusese cu dinsulu pe unu tovarasiu alu seu de meseria, pe unu Sawa din insula Patmos, celebru mai in urma sub numele de Caminaru si de Bimbasia Sawa, jafuia si chinuia, era epoc­a apelpisiti­­loru, cum­­ duceau chiar Grecii. Candu nu mai gasiâ materia imposabila, ca se-si potolesca ne­­satiulu de bani, se trediâ turbatu din somnu, tramitea de i aducea pe câte unu boiaru seu pe câte o cocoana bogata, i primiâ cu tota cinstea, ciubucu si cu cafea, le vorbiâ cu blandetie; dar pe candu le laudâ me­ritele si servitiele catra tiera, d’odata începea sa planga si sa se bata cu pumnii in capu, spuindu-le ca chiar in nóaptea aceea visase unu visu reu; le spunea ca se facea ca i vedea pe drunjulu Giurgiului, mergendu surghiunu in tier’a turceasca si câ le confiscă averile. Candu bieții creștini ajungeau in capulu scarei, vedeau visulu domnescu cu ochii, erau luati pe susu de Arnauti­ curţii si aruncaţi intr’unu caru. Domnulu facea unu hazu nespusu si scutia ca­pulu pe fereasta, candu esiâ din curtea palatului, si sb strige: xa­kov xarsBoSiov aQx0VTa • (caletoria buna, boiarule). A doua de o stab­a se inneca in Dunăre scu sbarca la Rusciuk inca o familia de esilati. Fraţii Nicolae si Manole Branco­­veanu, Constantina si Scarlatu Ghica, Dumi­­trache Racovitia, Ienachitia Vacarescu cu fiulu seu Alecu, erau surghiuniţi la Chio, Pana Fili­­pescu cu fiii lui Nicolae si Constantinu la Cipru, Lusandra Campinenca cu copiii era în­chisa in temnitica de la Edi-Cale (Siepte-Tur­­nuri) din Constantinopole, famili’a lui Canta­­cuzino Magureanu era tr­amisa la Novi in Bul­garia si o mulţime de boiari tineri, luaţi cu *) Din a siesea brosiura a „Convorbirilor­ Econo­mice“, aparuta de curenda la Bucuresci. Acesta schitta prea interesanta formeaza o parte a capitolului intitulata: „Bucurescii acum o suta de ani.“

Next