Familia, 1876 (Anul 12, nr. 1-52)

1876-02-01 / nr. 5

Anulu XII. FAMILIA. — E bine, domniloru, eu atât­a am totu meditatu, cautatu, analisatu, scrutatu si calcu­late, pana ce in sfirsîtu am aflatu ceva, ce in alte tieri s’ar pare unu ce absurdu, nerealisa­­bilu, dar ceea ce prin conlucrarea nóastra se va puté realisa. Publiculu primi cu cea mai mare plăcere acésta impartesîre, si așteptă cu nespusa cu­­riositate finea ei. — Acuma — continuă colonelulu Barbi­­cane — voiescu să ve impartesiescu ide’a mea, planulu meu. — S’audîmu, s’audîmu! — Acesta idea e vrednica de dvóstre, demna de secolulu nostru, de starea inaintata a sciintiei; si nu me indoiescu, că ea va face sansatiune in toata lumea. — Sensatiune ? — strigă cu entusiasmu unu tunaru passionatu, care­ nu mai putea de bucuria. — Sensatiune, si inca ne mai pomenita, de care oamenii nici n’au visatu, — respunse Barbicane suridiendu. Inse ascultătorii se superara, că acela tu- 53

Next