Familia, 1877 (Anul 13, nr. 1-52)
1877-10-23 / nr. 43
506 FAMILIA. Anulu XIII. mâni se dîcea acestui timpu „gallitinum“ de la gallus cocosiu si cano a cântâ.3) „La mânecate. 5) adica timpulu dintre cântatori si diori, „liori“, — „reversatulu diorilor“ seu „in diori“, când se mijesce de dî.6) Când e dreptu la mediulu nopţii, adica punctu 12 ore, se dice „ mediu-de-mediunóapte.“ 6) Când cânta cocoșii întâi’a óara nóaptea, atunci sunt 12 ore seu mediulu nopții, când cânta a dou’a óara sunt 3 óre dupa mediulu nopții, or când cânta a trei’a si gâscele începu a gâgâi, atunci se face diua. 7) Când resare „luceferulu de seara“ seu „steaua ciobanului“, 8 9) atunci se ’ncepe sear’a. Când sfintiesce ,,gainusiau 9) si resare ,,luceferulu de deminetia1*, atunci indata se face diu’a. XI. Hotarirea serbatorilor. Cum sei Românulu când pica cutare serbatoare, vine de acolo, câ elu avându o memoria foarte agera tine bine în minte din anii trecuți în care dî a picatu cutare serbatoare si dupa aceastea se orienteaza elu, si calculându trebue se gaceasca în care dî pica si în anulu curgatoru. Elu începe a calculă de la cutare serbatoare mare si asie nimeresce când jiica cutare serbatoare pe care voesce ste o scia. Déca vom întrebă de esemplu pe unu Românu în Lunea a trei’a dupa Pasci , când pica jRusaliile?elu, fara multa cugetare, ni va respunde „de adi în patru septemâni si siese dîle.“ Audîndu acéstea, noi ceşti dedaţi cu calendare tipărite, ne vom uită lungu la dânsulu si până nu vom caută în atare calendaru, nu vom sei de are dreptate ori ba? Abie cautându ne vom încredintiă, că e tocmai asie si nu altfeliu. Sâ vedemu acuma de unde vine că Românulu o sei acéstea ? E multu putjinu cunoscutu, că Românii si mai cu sama Româncele serbéza toate foile de dupa Pasci si până la Rusalii, că grindin’a sé nu li bata holdele. Numerulu acestor Joi îlu scie fiecare câ nu e nici mai multu nici mai pusinu decâtu siepte. Prin urmare din Pasci si pân’ la Rusalii trebue se fia si siepte septemâni. Din Pasci si până într’a trei’a Luni dupa Pasci sânt doue Joi trecute. Mai remânu asie dara cinci până ’n Rusalii. Deue si cu cinci făcu siepte. Subtragându acuma din cele cinci septemâni o dî, adica dîu’a ce-a trecutu peste cele doue septemâni d’ântâiu, séu dîu’a ântâiu din septemân’a a trei’a de dupa Pasci, iata câ remânu patru septemâni si siese dîle, tocmai dîu’a de Rusalii. Totu cam în acestu chipu hotaresce Românulu si celelalte serbatori. Mai cu sama se orientéza elu întru hotarirea cutării serbatori si dupa cele patru posturi de peste anu. XII. Numirea serbatorilor. Precum Lunile, asié si cele mai multe serbatori au în limb’a poporului românu alte numiri, de cum sânt cele întrebuintiate în scrisu. Unele dintre aceste sânt curatu românesci, or altele de origine slavona. Eu reproducu aice numai pe cele mai însemnate. Santulu Vasile séu San-Vasiiu séu .,anu nous. m. Vasiliu M. 1 Ianuarie. Jordanulu sau Boboteza, ,0) aratarea Domnului. 6 Ianuarie. Tri-Erarchi, ss. 3 ier. Vasile, Grigore si Ioana 30 Ianuarie. Strelenita, u) întâmpinarea Domnului. 2 Fauru. Floriile, de la Floralele“ Românilor, dumineca Floriilor sau a stâlparilor. 20 Martiu. Bunavestire, pe unele locuri si Blagovisteniile.,2) Ispasu. 13) înnaluiarea Domnului. 3) Schönberger Wörterb. t. I. pag. 689. *) V. Alecsandri op. cit. pag. 395. 5) Idem. 6) Poesii poporale române, culese de mine. Tom. II. Cernăuți. 1875 pag. 53. 7) Dupa calcululu Românilor din Bucovina. 8) Este o dîcala la poporulu românu din Bucovin’a, câ în dîle „de sec“, adica Mercurea si Vinerea, dupa ce resare lucéferulu de sera, nu e pecatu a manca de fruptu. Elu dice : „a resaritu steau'a ciobanului“, adica lucéferulu de sera, deci „poți mancă de fruptu, că nu e pecatu.“ Eu credu ca „steaua ciobanului“, în locu de luceferu de seara, își are numirea de-acolo, pentru că tocma cam pe când resare acestu luceferu esu ciobanii de la stâne cu oile „in porneala“, adica le scotu la pascutu dupa ce le-au mulsu de seara. 9) Germ. Siebengestimn. 10) Cuvéntu greco-slavénu. u) Cuvéntu slavénu. 12) Idem. 13) Idem.