Familia, 1879 (Anul 15, nr. 1-99)

1879-08-02 / nr. 58

H lî 1) A I’ E­S­T A 2 Augusta st. v. 14 Augustu st. n. Joi Kedacţiunea: Strad­a arborelui verde nr. 12.Jr. 68. Yu esi joi’ii si ilum­inec’a. Barbu Strimbu în Evropa. — Romanii originalii cu ilustraţiuni. — (Urmare.) NI. Crimn'a. Ca se întîelegemu cele petrecute la finea capito­lului trecutu, trebue se ne rentoarcemu cu cinci ani în șirul evenimentelor noastre, și se conducemu pe cetitorii nostrii tocmai în America. Pe timpul acela p’acolo era asia dicendu o ade­­verata revoluțiune. Toate spiritele erau agitate, căci o convulsiune mare cuprinsese nervele tuturora. Toți omenii doriau se se ’mbogaticsca cât mai curând, si spre acestu scopu ocasiunea cea mai buna li se oferiă prin nişte mine de auru descoperite tocmai atunce. Tata lumea vorbiă numai despre aceste mine. Toţi­­ f­aceau nişte elogiuri din cele mai seducatore, căci compani­a care le luase în întreprindere, avea agenţi în toate părţile, cari aveau misiunea d’a le lauda şi astfel d’a câştigă cumperatori pentru acţiunile So­cietăţi. Se povestiau minuni despre resultatele primite. Se dicea, că minele noue ofera atâta aurii, încât toţi omenii de specialitate sunt uimiţi, si că prin urmare toti acţionarii făcu câştigul celu mai stralucitu. In scurtu apoi renumele minelor noue fu înteme­­iatu. Tata lumea alergă la Peru, unde se descoperiră acele mine. Acolo numai­decât se înfiintiă o colonia, care nu peste multu deveni unu oras pelu. O Societate de acţionari construi pân’acolo o cale ferata, care se si rentă forte bine; o alta compania facil din orasiu până la mine unu tramway, care ducea pe visitatori până ’n vârful munţilor. Se clădi si unu teatru, în care se jucau spectacule atragatoare. Ier numerul otelurilor ajunse forte mare, câci de aceste eră cea mai mare trebuint­a, de ora­ce caletorii viniau necontenitu din tóate părțile, că se se convingă cu ochii despre fecunditatea minelor si se cumpere apoi acțiuni. Tóate aceste se făcură iute, câci în America ome­­nii nu stau atâta pe gânduri că pe la noi, pana ce alţii numai aru face planuri peste planuri, ei si ispravescu. Se vede că între ei nu se afla români! Intre familiele cari se instalara în nou’a colonia se află si famili’a Wartensfield. Acést’a se tragea din Germani’a unde ea se bucură de buna reputaţiune, atât în respectul moralu, cât si în celu materialii. Capul familiei, Leopold Wartensfield, eră unu speculanții, care nici odata nu facil socoteala în ventu, ci cladia numai pe terenu realu, si astfel toate între­prinderile sale reesteau bine, producendu-i câte unu profitu considerabilii. Astfel apoi el deveni unu omu bogații, iar famili’a lui se bucură de toate avantajele unei vieți pline de comfortu. Intr’un’a din dile înse densul ceti într’unu u jiua­­riu, că în America s’a descoperitui o mina de auru, care produce unu vinitu colosalu tuturor acționarilor. Cum némtrul e iute gata se-si paraseasca patri­a si se emi­greze ori în ce parte a lumei, unde traiul i se pare mai usioru , astă si Wartensfield, împinsa de dorul îmbo­gățirii, decise la momentu se mearga si densul în Ame­rica, se-si cerce norocul si la nouele mine de auru des­coperite acolo. Decisiunea lui nu peste multu se și traduse în realitate. La trei septemâni el plecă, și ajunsu în Ame­rica numai decât se instala în coloni’a dela min’a de auru. Străinii acolo, el totuși facil iute cunoscintîe. încă pe mare unu italianu tineru deveni mai intimu cu famili’a lui. Numele lui eră Arnoldo, prietenii lui înse îl numiau Rinaldo, câci acestu nume i placea mai multu decâtu celalaltu. Rinaldo, cam de o­etate cu fiul seu Max, legă cu acesta o amicia, care apoi avu niște urmări forte funeste, precum vom vedèa acuși. Afara de Max, Wartensfield mai avea o copilitia de 3­—4 ani. Astă dara acești doi copii, si el cu sosi’a compuneau tata famili’a lui. Fiindu că nu erau multi, traiul nu li eră greu în nou’a patria, apoi si min’a de auru, la care si Wartensfield se facil partasîu, remu­­neră cu prisos spesele ce se făceau pentru esploa­­tarea ei. Averea familiei se maria din ce în ce, si în scurtu timp, taata coloni­a o cunoscea bine că pe o familia forte bogata. Cu toate aceste ei duceau o vieti a forte modesta; nu umblau la nimene, nici la ei nu viniă ni­­mene; numai Max avea câti­va prieteni cari din când în când îl cercetau si la cari mergea si densul. Unul din aceștia eră, precum dera au­ si ghicitu, numitul Rinaldo; iar celalaltu eră unu prietenu gasitu acolo, pe care asemene îl cunosceau deja, câci el se nu­­miă John Fright. Rinaldo se presinta că fiul unei fa­milie patriciane din Italia, iera John Fright dicea că părintele seu are întinse colonii de cultivarea bumba­cului. Ambii fure bine primiți. Ori cât de mare se parea înse amici la ce aceşti tineri făcură cu Max, ei doi între sine devenira multu mai intimii legați, cu toate că numai la Max se vediu­­sera pentru prima-oara. (Varina) ANUL XV. 1879. Pretîul pe unu anu 10 fl. Pe V2 d® anu & A­; Pe V* A® anu 2 fl. 70 cr. Pentru România 2 galbeni.

Next