Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)
1880-10-19 / nr. 80
ORADEA-MARE (NAGYVÁRAD) 19 Octomb. st.v. Dumineca 31 Octomb. st.n. Va esi joi’a si duminec’a. Redactiunea în Közép-utcza nr. 395. Nr. 80. ANUL XVI. 1880. Pretiul pe unu anu 10 fl. Pe '|2 de anu 5 fl.; pe ‘|4 de anu 2 fl. 70 cr. Pentru Români’a 2 galbeni. Românii la Plevna. (Urmare.) III. După ce Europei nu i-a succesu de a introduce o ordine îmbucuratore şi corespundatore în Turci’a, după ce conferintî’a de Constantinopolu n’a avutu nici unu resultatu, Russi’a si-a luatu sarcin’a de a deslega singura multu clocit’a cestiune orientala. După unu lungu preludiu diplomaticu, ţarul Alesandru a publicatu din Chişineu la 12/24 aprile 1877 declaraţiunea de resbelu prin care ordonă trecerea trupelor peste Prutu în România, după ce atât ţarul, cât şi Gorciacoff au datu declaraţiune solemna şi espresa guvernului românu prin cunoscuta convenţiune dela 4/16 aprile, cumca se garanteza integritatea teritoriului românu şi nu se va stirba nici o palma din pământul României. Totu în acesta (i a adresata şi marele duce Nicolae, generalisimul armatei de sud, unu manifesta îndreptatu cătra locuitorii Români, oculuindu factorul competente adeca guvernul românu, o purtare destulu de necorecta din toate vederile. Armat’a ruseasca trece Prutul pe 3 locuri pe la ‘Bestimacu, Tabacu si Ungheni. Pe la sfârșitul lui juniu se aflau la Dunarea de jos la 200 de mii de combatenti cu 784 tunuri, ocupându lin’a dela gurile Dunărei până la Oltu. Lini’a dela Oltu până la confmiele Serbiei avea sub aperare armat’a româna organisata în 2 corpuri de armata fiacare corpu din 2 divisii. în 27 aprile (9 maiu) a sunatu primul turn rusescu la Braila, semnalul începerei ostilităţilor, iar în 27 aprile (9 maiu) a sunatu primul turn românescu dela Calafat al divisiei actualului generata M. Cerchezii îndreptatu asupra Vidinului în urma multor provocări din partea Turcilor și după ce Turcii au începutu mai ântâiu a bombardă orașîele române deschise dela Dunăre, în 28 aprile (6 maiu) începu a sună tunul românescu și dela Oltenitia unde eră divisi’a gen. Manu (a IV-a) ier mai târdiu a începutu artileri’a româna o bombardare formala la Bechetu, Islatu si Corabia peste totu locul cu unu succesu admirabilii storcându laudele străinilor. Redicarea manusiei provocatoare a sancționat’o atât guvernul românu, cât și fer’a intrega prin votul unanimu al representantilor sei ce- au data în 9/21 maiu, în acea di memorabila când s’a proclamata independintia absoluta a României în care di s’a votata și stergerea tributului de 900.000 lei la anu şi folosirea acestuia în budgetul ministrului de resbelu, şi în care di s’a instituitu unu ordinu cavalerescu, ordinul „Steaua României*, în 10/22 juniu a trecutu corpul rusescu al XIV-lea de armat’a pe la Braila şi în 15/27 juniu a trecutu grosul armatei pe pontone pe la Zimnicea unde s’a construitu mai târdiu unu podu stabilu. Operaţiunile cele de ’ntâiu ale trupelor rusesci a avutu unu succesu bunu, grafia negligintîei şi indiferentismului trupelor turcesci comandate de generalissimul (serdarul) Cherimpasia. Turcii aveau în juriu 4 corpuri de armata operativa, 3 corpuri în cuadrilateralul Rusciuc, Varna, Sumla și Silistria cari formau aripa dreapta cu frontul spre vestu (90 mii) sub Abdul-Kerim și unu corpu la Vidin; aripa dreapta până la 60 mii sub Osman pașa și armata de reserva la Adrianopolu sub Suleiman pașa, apoi 372 tunuri 12.000 călăreți. Armat’a ruseasca după trecerea ei peste Dunăre, în locu de a urmări și a-si concentra toate puterile, spre unu singuru scopu, începe a se împărți, a-si resfiră puterile și a face frontu în toate partile. Arip’a dreapt’a, îndata după trecere începu a progresă spre vestu, adeca spre Nicopolu și Plevna, centrul spre sudu cătra Balcanu și arip’a stânga spre ostu cătra Rusciucu și Rasgradu. Dela centru s’a trimisu o avantgarda speciala sub renumitul generata Gurko carele ocupă mai ântâiu Tirnova, iar de aci întreprinse o adeverata espediţia aventuriosa. Pe la jumetate juliu trecu densul Balcanul pe la pasul Şipca şi pe la sfîrşitul lui juliu se află întregit Balcanul în mânile Ruşilor. Acesta a făcuta mare sensaţiune în Europa intrega, a consternaţii pe amicii Turcilor şi a produsu o frica şi mai mare în Serata, întru aceea arip’a dreapta ruseasca sub comand’a gener. Krudener înaintă până la Nicopolu asupra căreia începu atacul la 15 juliu, în urm’a bombardării întreprinse de toate părțile, la care a contribuitu în modu forte însemnata artileri’a româna de peste Dunăre dela Turnu-Magurele şi Islazu, cetatea Nicopolu s’a vedutu silita a se predă la 16 iuliu. Unu corespondinte al Colgentiei Havas * adeveresce cumca artileri’a româna a hotaritu capitularea Nicopolului. Acésta mărturisire o făcu chiar şi Turcii. Cu câta voia şi bucuria aru fi trecutu şi trupele române Dunarea pentru a participă la lupte, înse Rusii respundeau cu dispretiu, că nici ei nu au destulu de lucru cu Turcii. Vom vedea înse îndata cât de tare s’au înselatu Rusii în acest’a presupunere esagerata. Osman paşa, comandantele Vidinului, înţelegendu * Vedi „Resbelul orientale ilustratu“ pag. 461.