Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)

1881-09-17 / nr. 70

ORADEA-MARE (NAGYVÁRAD) I • 17 Sept. st. v. 29 Sept. st. n. Va esi joia si dumineca. Redacţiunea în Közép-utcza nr. 395.­­ Nr. 70. ANUL XVII. Preţul pe an an 10 fl. 1881. , Pe 11, de an 5 fl.; pe 1­4 de an 2 fl. 70 cr. Pentru România 2 galbeni. Suveniri şi notiţe­­le călătorie. (în Transilvania, România şi Dobrogea.­ (Urmare.) între reuniuni amintesc: Reuniunea Românilor de cântări şi de gimnastică, reuniunea de sodali, reuniunea femeilor române ce se extinde peste întrega ţara. Se află 3 tipografii, 3 diare, 2 române şi 1 nemţesc, mai multe librarii. Industria Braşovului este renumită, cu deosebire in­dustr­ia de metale şi anume de fer sub diverse nuanţe, industria de vase de cupru şi tot feliul de instrumente. Aci se află în flore industria manufacturelor de lemne d­­e­ mobile, lucrări de mosari, parchete de maşine şi în urmă plosce sau ciuture de lemn de cari se espe­­dieză la an peste 30 de mii în toate părţile, cu deose­bire în Ungaria şi Turcia. Renumit este şi comercial cu pesci, însemnate şi de mare importanţă sunt ţeseturile din Braşov. Ţolele şi postavurile Braşovene simt cu­noscute. Braşovul are mai multe fabrici, de unde urmeaz, cumcă şi comerciul este însemnat, cu deosebire în Ro­mânia. Braşovul este însemnat pentru Români cari jocă aci un rol mare în toţi romii de industrie ca şi în co­­merciu. Vestitul Charles Bonner se plânge, că nemţii (saşii) îşi perd terenul în aceşti romi. Durere numai, cumcă comerciul român a început în timpul din urmă a da în d­rept. Braşovul are mai multe şcole medie sau secundare şi poporale sau primărie pentru tote naţiunile. Are un gimn. catolic, la care a fost forte multă vreme director neobositul fost redactor al­­Gazetei Transilvaniei* Ia­­cob Mureşanu. Acest gimnasiu este astăzi transformat, ca şi cel din Sibiiu, în gimnasiu de stat cu limba de pro­punere cea ungureasca. Al doile gimnas este săsesc. Mai au saşii o şcolă reală completă, şcole normale şi de fete. Românii au următorele şcoli, cari toate se află în un imposant edificiu, ce este o decere pentru Braşov: 1 gimnasiu de 8 clase, 4 clase reale, 3 clase comerciale, 5 clase de feţiţe, 4 clase normale şi şcola de repeţire. Tot în acest frumos edificiu se află o bibliotecă, museu, căncelărie, sală de conferinţă şi în urmă o pomposă sală pentru esamine şi ceremonii scolastice. De orăce vorbesc de şeolele din Braşov, cetitoriul va binevoi a-mi permite se remân un moment aci, şi ca recompensă­­ voiu face o plăcere, me voiu încercă a-l face cunoscut cu istoricul şi cu starea acestor şcole, firesce numai în liniaminte. Déca şeolele Blaşului ocupă locul cel d’ântâiu întru­­ redeşteptarea neamului nostru de dincoace de Carpaţi şi întru propagarea luminei şi în oţelirea românismului, este netăgăduit cumcă Braşovul ocupă al 2-lea loc, întunerec mare a domnit în Transilvania până la anul libertăţii popoarelor 1848. Blaşul eră unicul carele avea un institut superior român, ce respândiă lumină şi învăţă carte românăscă; în Braşov abia erau 2 şco­­luţe înfiinţate şi susţinute cu mult necas, una în Şcheiu (suburbia) alta în cetate. După 1848 se contopiră ambele aceste şcole în una singură de 3 clase, iar la a. 1850—1851 s’a deschis clasa l-a de gimnasiu fundat de ambele comunități bi­sericești. Bucuru Popu doneza locul, pe care se află astăcji clădit grandiosul institut de care am vorbit mai sus și la care la 1851 se pune petra fundamentală. La 1860 se deschise a V-a clasă de gimnasiu (liceu), iar la 1862 căpela dela tesaurariul public o subvenţiune anuală de 4000 fl., după ce obţinuse mai înainte dela ambele prin­cipate române o subvenţiune anuală de 500 galbeni. La 1863 se înfiinţa fondul de pensiune, ce constă astăzi din fl. v. a. 59 mii. La a. 1865/6 se făcu­ cel d’ântâi’u examen de maturitate (bacalauriat) în care an obţinuse dreptul de publicitate. La a. 1869 s’a deschis şcola comercială şi cea reală. Şcolele din Braşov se bucură de mai multe funda­­ţiuni întemeiate de unii zeloşi mecenaţi Braşoveni,­­cari­tate se administreaza prin o corporaţiune de cetăţeni din Braşov numită »Euforia scolastică“. Multe au fost greutăţile şi rasele cu cari s’au lup­tat şi prin cari au trecut aceste şcole, acest măreţ fo- I car de lumină, de ştiinţă şi de românism. Câţi bărbaţi I însămnaţi au produs aceste şcole şi câţi produce şi va produce la fie­care an! Binecuvântată se fie memoria tuturor acelora, cari prin puterile lor au contribuit, la redicarea acestor şcole! Dar se me rentorc la firul povestei mele! în Braşov am fost silit se petrec mai mult decât îmi permitea programa făcută. Pe 12 juliu nu eram hotărât să ajung la Craiova sau cel puţin la Bucureşti, însă am păţitu-o. De la Braşov nu am putut trece mai departe, deorăce nu-mi mai sosise paşaportul ce-i ceru­sem cu 2 luni înainte. Aceasta împregiurare de făci­ se petrec în Braşov până în 1/13 juliu. Dorinţa mea cea mai ferbinte de a participă la serbătorea şcolastică, îndatinată în România, ce se aranjeaza la sfîrşitul anu­lui şcolastic când se împart premiere, a trebuit se ră­­mână nerealizată. Dar acest timp de 10 zile nu l-am petrecut fără folos. Am făcut cunoştinţă cu colegii şi alţi onoraţiori

Next