Familia, 1884 (Anul 20, nr. 1-53)
1884-06-03 / nr. 23
ORADEA-MARE (NAGYVÁRAD) 3 Iuniu st. v. 15 Iuniu st. n. Ese in fiecare dumineca. Redacţiunea în Közép-utcza nr. 335. Nr. 23. ANUL XX. Preţul pe un an 10 fl. 1884. Pe J, de an 5 fl.; pe *|, de an 2 fl. 70 cr. Pentru România pe an 25 lei. Si când voiu fi culcat . . . j i când voiu fi culcat Pe marginea gropii, ’ncepă un vânt (?) Şi mişce toţi plopii. Şi frunzele lor Să-şi spună prin plânşi, Un dor şi-o vlâţă Din lume s'au stins. Şi plânsul să sbare Prin munţi, văi adânci, S’ajungă şi colo In umbra de stânci. S’audă copila Ce-atât am iubit, Un dor şi-o vlaţă Din lume-au murit. Vai! mort — par că-ţi place, Când totul s’a stins, Să stii că eşti şi tu De cineva plâns. 1881. V. B. Muntenescu. Transilvania. O descriere de ford şi de omeni. * I.ela anul 1848, când naţiunea română s’a confirmat de atare, Transilvania a devenit obiect de studiu etnografic, politic, social, economic şi comercial. Scriitori de tote limbile au visitat şi au scris despre acesta ţfică. Astfel francezii Degerando şi Paton, englezii Paget şi Charles Boner, dintre cari cel din urmă este la Români destul de cunoscut, apoi germanii: Rath, Batzel, Heinze, Löher, Wattenbach şi alţii. * Siebenbürgen. Eine Darstellung des Landes und der Leute. Leipzig H. Bruckner, 1884. Concedem cum că toţi au venit aici cu nobila intenţiune ca să studieze ţara şi locuitorii ei, să le studieze datinile, moravurile, portul, tote referinţele politice, sociale şi religiose, şi ca tote acestea să le publice la lumea largă. Succesul visé le-a fost contrar, ceea ce este lucru firesc. In o ţară poliglotă compusă din poporă de limbi diferite, de datini, moravuri şi deprinderi diferite, de aspiraţiuni diferite, este aproape imposibil de a putea face studii etnografice seriose şi basate pe adevăruri deca respectivul nu cunoasce limbile acelor poporă, decä nu să mişcă singur prin massa poporului şi decà nu să ostenesce să studieze singur poporul să vie in contact, să converseze cu densul şi să se informeze din graiul lui viu despre adevărata stare a tuturor lucrurilor, cu un cuvânt să-i caute pulsul cel adevărat ce-i reguleza cursul de desvoltare. Despre toţi scriitorii de până acuma câţi au cercetat Transilvania şi au dat publicaţiuni despre dânsa să ştie cum că nu au putut corespunde intenţiunilor lor şi tote publicaţiunile li sânt pline de defecte ba adeseori de neadevăruri şi cu deosebire in cea ce privesce poporul românesc. Acesta provine : 1) Din causă că nu au cunoscut limba românéasca, din urmare nu au putut să se informeze la adevărata fântână, să umble printre popor şi se converseze cu dânsul. 2) Nu şi-au dat osteneala se pătrundă spiritul poporului, in proprietăţile particulari ce caracterisază acest popor şi in cunoscerea tuturor acelor elemente cari construesc acea formă etnică in care se presintă poporul românesc. N’au consultat pe cărturărimea română care singură poate servi cu cele mai bune date şi informaţiuni, ci din contră s’au lăsat captivaţi şi rău informaţii unii de Unguri, alţii de Saşi, şi alţii şi de Unguri şi de Saşi deodată, şi numai dela aceştia şi-au cules informaţiuni cari cu privire la poporul românesc nu au putut să fie date decât cu rea voinţă. De aci a urmat cumcă Românii au fost studiaţi cu microscope lipsite de oglincji reflectătore, adecă fără de lumină şi cu celea mai uricioase colori Este cunoscut cumcă pe Boner la an. 1863 l’au fost sequestrat magnaţii unguri inclus şi după acea Saşii in Sibiiu. Urmarea a fost că dânsul a scris despre Români cumcă sânt un popor de hoţi de cai şi de tăciunari. Despre Wattenbach şi alţii este arăşi destul de cunoscut cumcă n’a scăpat nici un minut din mânile Saşilor. Altcum scriitorii nemţi de-a rândul urmăriau şi alte scopuri, scopuri politice pan-germanistice. Încă pe