Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)

1871-09-11 / nr. 94

III. Asemenea disproportiune esiste si la capacitatea electorala, pre candu-i nobilii alega fara privire la avere, or’ fostii iobagi cu censu de 8 fl. 40. cr. După conscriptiunea d’in anulu 1869 numerulu alega­­toriloru conscrisi in comitatele transilvane, in scaunele se­­cuiesci si in cele doue districte confiniari a facutu 81,464 si aciavemu se ameotimu, ci conscrie­­rea s’a intemplatu după comune: foștii i­o­b­a­g­i s’a­u i­n­s­c­r­i­s­u d’i­n C. a­d­e­e­a d’i­n t­a­­bel’a de dare, or’ nobili in ur­m’a f­a­s­s­i­u­­nei comitetului comunale. D’intre acei 81,464 de individi astfeliu conesri si 70,770 sunt nobili, 10,694 nenobili, adeca nenobilii făcu numai y, a totalitatii alegatoriloru. — Si ce e caus’a acestei mari disproportiuni ? Respunsulu e de totu simplu. Censulu de dare directa 8 îl. 40 cr. stabilita pentru comitatele tran­silvane, scaunele secuiesci si pentru districtulu Fagarasiului e prea mare, spre motivarea carei­a se fia ertatu a aduce urmatoriele : In comitatele transilvane, in scaunele secuiesci si in districtulu Fagarasiului s’au eliberata 173,781 de iobagi cu 2.144,574 jugere de pamentu cultivata — necomputandu aci partea ce li compete d’in păduri si pasciunile comuni, adeca după calculu de midilecu fia­care iobagiu cu câte 11 jugere. Daca in Transilvani’a ar’ îndreptat­ la alegere de de­putata pre fostii iobagi, patrariulu (14) de sessiune d’in Un­­gari’a, seu possesiunea de pamentu correspundietoria acelei­a, atunci in comitate, scaunele secuiesci si in districtulu Fa­garasiului ar’ fi celu puciuu 65.000 de alegatori, după ce in tier’a unguresca celu mai micu patrariu (1/41 de sessiune sau possesiunea correspundietoria acelui­a face 7y2, or celu mai mare 15 jugere, candu totu­si in Transilvani’a, de­sî acei 173,781 de iobagi eliberati un’a cu alta posedu câte 11 jugere, d­in ei numai 7857 sunt alegatori, la care adau­­gandu-se representantii comunali cari făcu 2837, numerulu totalu alu nenobililoru face 10,694, si acést’a e prea natu­­ralu, după ce la ace’a, ca cine­va se platesca 8 11. 40 cr. dare de pamentu (impositu fonciaru) se recere, ca se alba 30—40 de jugere de pamentu cultivata, adeca de p­a­­t­r­u­ o­r­i a­t­â­t’a câtu posede in tier’a unguresca celu cu unu patrariu (V4) de sessiunea cea mai mica si d­e d­o­u­e­­o­r­i a­t­â­ta, câtu celu cu unu patrariu (*/4) de sessiunea cea mai mare. Acésta afirmatiune si-are motivulu acolo, ca in Tran­silvani’a venitulu curata de midilocu alu aratureloru e 2 fl. 22 cr. or’ celu­ a alu fenatieloru 3 fl. 37 cr. — prin urma­re, daca cine­va are 24 jugere de pamentu aratoriu cu 2 fl. 22 cr. si 6 jugere fenatiu cu 3 fl. 37 cr. venitu curatu, nu e alegatoriu, pentru ca venitulu curata 30 jugere fiindu nu­mai 78 fl. 30 cr. nu platesce cele 10 % dare in suma de 8 fl. 40 cr. Acuma inse se vedemu câte jugere de pamentu culti­vata posede nobilimea, care si­ eserceza dreptulu celu mai frumosu politicu, adeca celu­a de alegere prin 70,770 ale­gatori ? Pamentulu totalu cultivatu alu Transilvaniei face 3.783, 969 jugere. D’in acestu­ a Nasaudulu si scaunele sasesci poseda 710,000 jugere, cele 18 orasie investite cu dreptu de a tra­­mite deputata deosebita au 60,000 jugere, in suma 770,000 de jugere, prin urmare remane pre comitate, scaunele se­­cuesei si pre districtulu Fagarasiului 3.013,969 de jugere­ Fiindu ca, cum amu aretatu mai susu, fostii iobagi in co­mitate, scaunele secuiesei si in districtulu Fagarasiului pose­da 2.144.574 de jugere pamentu cultivatu, despre ce se po­­te convinge ori cine d’in insinuările de desdaunare, pamentulu cultii­atu intregu aflatoriu in manele nobilimei face 869.395 de jugere, adeca nobilii au cu 1.275.179 de j­u­­gere mai pucinu de câtu fostii iobagi, dar’ pentru ace’a ei totu­si dau cu 60,076 mai multi alegatori, de câtu fostii iobagi , firesce pentru ace’a, pentru ca câtu e lu­mea de larga numai constitutiunea unguresca asecura privilegie nobilimei neposesionate, fara ca in parlamentulu ungurescu d­intre 400 de deputati se se fia aflata macaru unulu, care se propună ștergerea acestui privilegiu insinatoriu. Si acum se vedrmu ce resultatu are aceasta disproportiune ? A­c­e’a, c­a int­r’o comuna sunt 600 de alegatori nobili, d’i­n­t­re acei­a inse numai 4insi pl­ai­es cu mai multu d­e­c­â­t u­n fl, d­a­r e d­i­­recta, — i­n­t­r’a­l fa d’in 160 de nobili numai 9 insi platescu 8fl. dare directa, darea directa a acelor n-a-1 alti nu ajunge la 4 fl., or’ cei mai multi numai d’i­n audiu cunoscu darea pamentu­lui, după ce nu a­u p­a m­e n t­u. D’in contra sunt comune, in cari 70 de iobagi eliberati poseda 2100 jugere de pamentu cultivatu, dar’ pentru ac­e’a, fiindu ca numai 6 insi platescu mai mul­tu de 8 fl. dare directa, numai 6 insi eserceza dreptulu de alegere, va se dîca, pre candu in comitetele comitatense s’a asecuratu influinti’a celoru ce platescu mai multa dare, pre atunci la alegerile de deputatu clasea posesori­­lorueste apesata prin nobilii nepose­­s­i­o­n­a­t­i, o astu­ feliu de anomalia, la care sémenii nu aflamu in tota lumea, pentru a invedera pre deplinu acést’a anomalia se nu fia permisu a scote aci partea relativa la comitatele transilvane si la scaunele secuiesci d’in aretarea statistica a alegatoriloru conscrisi pentru efeptuirea alegeri­­loru de deputati la diet’a unguresca d’in anulu 1869. Si acum provoc­âmu pre acei domni, cari voiescu a sustiené si mai departe articlulu II. 1848 clusianu, ca so convingă pre publiculu cetitoriu, cum­ ca in Transilvani’a e representantia poporale, documenteze, câ in Transilvani’a nu nobilimea monopoliseza dreptulu electorale, si daca vom­ reusî, si noi capitulâmu. 10. S’au indateratu inse a­dice, câ nobilimea in Transil­vani’a platesce mai multa dare de pamentu de câtu foștii iobagi. Dreptu­ ace’a aflâmu de necasariu a aretu si ace’a, ca acésta afirmatiune e o instelatiune. Darea tota’­e după pamentu a Transilvaniei face 1.316,147 fl D’in acést’a districtulu Nasaudului si scaunele sasesci, unde mi­e nobilime, platescu 262,087 fl., cele 18 orasie in­vestite cu dreptu de a tramite deputatu platescu 54,810 fl. nobilimea platesce 310,134 fl., nenobilii platescu 689,116 fl. Acesti numeri așisderea marturescu, ca in Transilva­ni’a nenobilii platescu de doue­ ori atât’a dare de pamentu, ca nobilimea. D’in aceste asié dara se vede, câ, daca luâmu de base electorale seu numerulu locuitoriloru, seu teritoriulu de pamentu cultivatu ori darea pamentului, fosta iobagime transilvana e in avantagiu. (Va urma.) după art. de lege II. 1848, clusianu cu ale­gatori’ O -pH cu 8 fl. 42 «s 40 cr. g 0 nobili dare ® 9 1H O cm o O) ______u adeca neno­_________________________________________________________________________________bili 1 Cottulu Albei-de-josu 1861 1385 324 2 „ Solnocului 5255 590 260 3 „ Dabacei 2595 717 213 4 „ Albei-de-susu 597 208 121 5 „ Uniadorei 3737 392 446 6 „ Clusiului 2454 1050 303 7 „ Cetatii de balta 965 780 189 8 „ Turdei 3196 1392 259 9 Distr. Fagarasi suli 2989 329 123 10 Scaun. Agiresiului 2755 40 30 11 „ Csik 12849 100 57 12 Trei scaune 9604 311 153 13 „ Muresiului 9671 240 127 14 „ Odorheiului 12208 43 119 375 Camer­a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 20. sept. 1871. Presiedintele Paulu Somssick deschide siedinti’a la 12 ore meridiane. D’intre ministri sunt de facta: Andrăssy, Tóth, Bittó, Wenkheim, Pauler si Pejaceviciu. După cetirea si autenticarea protocolului siedintiei d’in urma, presiedintele anuncia mai multe petitiuni juredictio­­narie, cari se transmitta comissiunii petitionarie. Ministrulu de comerciu, industria si agricultura, Ios. S z­­­á­v y presinta modificatiunile la proiectulu de lege in­­dustriariu, cari modificatiuni au devenitu necessarie prin le­gea comunale. Se vom tipări si distribui. Daniela Irányi, avendu in vedere, ca in foim a ofi­ciale croata a aparatu datele trecute una publicatiune, prin carea diet’a croata se amena până in 15 ianuariu viitoriu , considerandu, ca acesta dieta, după ce s’a conchiamatu odata, acum era­ si se amena, considerandu, ca aceste accidente au au unu interesu immediatu si pentru diet’a magiara, de­ ora­­ce diet’a croata si­ tramite representantii, sei in diet’a un­gara pentru desbaterea afaceriloru comune,si acesti representanti, conformu legii de impacatiune, si­ tienu locurile loruin diet’a magiara chiaru si in casuîu candu diet’a croata s’ar dissolve seu prorogă până ce acést’a tramite representanti noui; considerandu vise, ca in urm’a acestei noue prorogări dietla croata nu pote alege representanti noui, si astfeliu la deliberarea afaceriloru comune voru trebui se co­lucre până atunci representantii acei­a, cari nu mai au increderea tierei, prin ceea ce se pericliteza cointielegerea atâtu de dorita intre aceste doue na­­tiunei sorori, — adresseza dlui ministru-presiedinte urmato­­ri’a interpellatiune: 1. Este autentica publicatiunea mentionata, relativa la prelungarea dietei croate ? 2.) Daca da, are dlu ministru vre-o parte la efeptuirea ei? 3.) Cari sunt motivele, cari l’au îndemnata se consilieze pre­saj. Sa la unu asemenea decretu ? Iuliu Benedek (asie numitulu deputatu alu Faga­rasiului) inca face una interpellatiune catra ministrulu de interne. Dsa adeca, avendu in vedere §. 4 alu art. de lege 4 d’in 1848, după care ministeriulu magiam este indetoratu a lua tote mesurele necessarie pentru deplin’a esecutare a uniunei Transilvaniei cu Ungari’a, întreba pre ministrulu de interne daca are de cugeta ca, după esecutarea organisatiu­­nii juredictiuniloru transilvane, se desfiintieze commissariatulu regescu de acolo, si astfeliu se introducă si in Transilva­ni’a sistemulu juredictiunariu de guvernare d’in cele-lalte parti ale Ungariei. Asemenea si Ignatiu H­e­­­f­y interpelleza pre minis­trulu de interne ; daca are asa cunoscintia, ca in diumeta­­tea prima a lunei lui iuniu s’au arestata 38 lucratori, d’intre cari una parte s’au esilata d’in tiera, altii s’au eliberata, or’ 28 se tienu inca si acum in inchisore ; 2) daca are cu­noscintia, apoi se arete, ca d’in ce motivu, pentru care crima si pre basea cărei legi s’au facutu tote aceste. — Interpel­­latiunile se voru comunică ministriloru concertanți. După ce notariulu Petru Mihályi publica resulta­­tulu alegerii unui membru in comissiunea judiciaria (a opt’a), camer’a trece la ordinea dîlei si adeca: la alegerea unui mem­bru in comissiunea a siesea judiciaria. Resultatulu se va publică in siedinti’a viitoria, si astfelin Siedinti’a se redica la 1 l/2 ore d. m. Reportulu Comissiunei asupr’a m­anuscripteloru d’in traductiunea commentarieloru lui „Iuliu Cesar­e“ de Bello Gallico. (Urmare)*) MS. LIT. A. Lib. VII. p. XVIII. Candu acum turnurile se apropiassera de rampar, *) Cesare afli de la prisonieri *) cu Vercingetorige consumendu furagiulu, *) stramutasse taber’a sa mai in apropiare de Avaricu si ca insociti de callarime si de pedestri usieri, cari erau deprensi a se lupta intre chitari, purcesesse a intende curse in acea parte unde credea ca ai nostri erau sa vina a dou’a dî pentru furagiu. Informata despre acest’a, Cesare purcede in tăcere pre la meditau nopții si ajunge demaneti’a la taber’a nea­­miciloru. Ei aflandu indata prin eclerorii*) loru despre apro­­piarea lui Césare, ascunseră in dessimea paduriloru carele si bagagiele si asiediara tote trupele*) loru in ordine de bataia in unu locu deschisu si redicatu. Cesare insciintiatu despre acést’a ordona a lassá **) repede bagagieîe intr’unu locu si a prepară armele. *) Tote cuvintele subliniate sunt nisce neologisme fran­­cese, cari trebuescu înlocuite prin originale romanesci sau in lipsa prin termeni technici latini. **) A­lassa. — Conferii s’ar traduce mai bine prin astringe la unu locu. MS. LIT. B. Lib. VII. §. XVIII. Pre candu se apropiau turnurile de muru, Cesare afla de la p­r­i­s­o­n­e­r­i *) cu Vercingetorige, g­a­t­a­n­d­u­2, nutretiulu3), s’au mutatu cu castrele4) aprope de Avaricu, si cu ellu, cu callarimea si cu pedestrii usiori destinați 5)ase bate intre callareti, s’a dussu ca se se asiedie la prada in unu locu, 6) unde cuge­­ta ca ai nostri voru veni dîn’a urmatoria pentru f­u ră­gi a­r­e. Cesare aflandu despre acést’a, pleca la meditau nopții in linisce, si demaneti’a ajunse la castrele inimice 7). Inimicii 8) aflandu numai de câtu de la esplora­­tori despre venirea lui Cesare si­ ascunsera carele si baga­­g­i’a 9) in una pădure désa, era trupele si­ le asiediara pre una colina gola. Cesare, aflandu acestea, da numai de câta ordine a adună bagagiele, si a se pregăti de lupta. 4) Gallicismu. 2) Provincialismu, care aduce contagiune in trase. 3) Curenta romanesca nimerita. 4) Locutiune fericita. 5) Espressiune inpropria pentru a traduce vorb­a lati­­nesca commessent. 6) Lipsa de eufonia. 7) Repetitiunea curentului „care“ trebie inlaturata, de vreme ce chiaru testata latinu dice i 11­­. 8) Neologismu iucorrectn. 9) De ce nu locu inaltu si deschisu? (lo­co edito atque aperto). MS. LIT. C. Lib. VII. §. XVIII. Candu acum se apropriau turnurile de murui, afla Ce­sare de la prisoner­i.10) cu Verciugetorige, după ce s’a consumata nutretiulu, a venitu mai aprope de Avaricu, si cum­ cu d’insulu cu cavaleri’a si cu pedestrimea usioru ar­mata, care se i n d a t e n ă1r­­a luptă intre callareti, a mersu cu scopu de a pune cursa acollo, unde cugetă câ voru veni ai nostri in dîu’a urmatoria pentru ca se adune nutretiu. Aflandu despre acestea Cesare pleca pre la m­e­d­i­a­­n­o­p­t­e12) in tăcere si ajunse demanetica inaintea cas­trul­u­i13) inamicu. *) Vedi Nr. 92 si 93 ai „Fed.“

Next