Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-11 / nr. 94
III. Asemenea disproportiune esiste si la capacitatea electorala, pre candu-i nobilii alega fara privire la avere, or’ fostii iobagi cu censu de 8 fl. 40. cr. După conscriptiunea d’in anulu 1869 numerulu alegatoriloru conscrisi in comitatele transilvane, in scaunele secuiesci si in cele doue districte confiniari a facutu 81,464 si aciavemu se ameotimu, ci conscrierea s’a intemplatu după comune: foștii iobagi s’au inscrisu d’in C. adeea d’in tabel’a de dare, or’ nobili in urm’a fassiunei comitetului comunale. D’intre acei 81,464 de individi astfeliu conesri si 70,770 sunt nobili, 10,694 nenobili, adeca nenobilii făcu numai y, a totalitatii alegatoriloru. — Si ce e caus’a acestei mari disproportiuni ? Respunsulu e de totu simplu. Censulu de dare directa 8 îl. 40 cr. stabilita pentru comitatele transilvane, scaunele secuiesci si pentru districtulu Fagarasiului e prea mare, spre motivarea careia se fia ertatu a aduce urmatoriele : In comitatele transilvane, in scaunele secuiesci si in districtulu Fagarasiului s’au eliberata 173,781 de iobagi cu 2.144,574 jugere de pamentu cultivata — necomputandu aci partea ce li compete d’in păduri si pasciunile comuni, adeca după calculu de midilecu fiacare iobagiu cu câte 11 jugere. Daca in Transilvani’a ar’ îndreptat la alegere de deputata pre fostii iobagi, patrariulu (14) de sessiune d’in Ungari’a, seu possesiunea de pamentu correspundietoria aceleia, atunci in comitate, scaunele secuiesci si in districtulu Fagarasiului ar’ fi celu puciuu 65.000 de alegatori, după ce in tier’a unguresca celu mai micu patrariu (1/41 de sessiune sau possesiunea correspundietoria aceluia face 7y2, or celu mai mare 15 jugere, candu totusi in Transilvani’a, desî acei 173,781 de iobagi eliberati un’a cu alta posedu câte 11 jugere, din ei numai 7857 sunt alegatori, la care adaugandu-se representantii comunali cari făcu 2837, numerulu totalu alu nenobililoru face 10,694, si acést’a e prea naturalu, după ce la ace’a, ca cineva se platesca 8 11. 40 cr. dare de pamentu (impositu fonciaru) se recere, ca se alba 30—40 de jugere de pamentu cultivata, adeca de patru ori atât’a câtu posede in tier’a unguresca celu cu unu patrariu (V4) de sessiunea cea mai mica si de doueori atâta, câtu celu cu unu patrariu (*/4) de sessiunea cea mai mare. Acésta afirmatiune si-are motivulu acolo, ca in Transilvani’a venitulu curata de midilocu alu aratureloru e 2 fl. 22 cr. or’ celu a alu fenatieloru 3 fl. 37 cr. — prin urmare, daca cineva are 24 jugere de pamentu aratoriu cu 2 fl. 22 cr. si 6 jugere fenatiu cu 3 fl. 37 cr. venitu curatu, nu e alegatoriu, pentru ca venitulu curata 30 jugere fiindu numai 78 fl. 30 cr. nu platesce cele 10 % dare in suma de 8 fl. 40 cr. Acuma inse se vedemu câte jugere de pamentu cultivata posede nobilimea, care si eserceza dreptulu celu mai frumosu politicu, adeca celua de alegere prin 70,770 alegatori ? Pamentulu totalu cultivatu alu Transilvaniei face 3.783, 969 jugere. D’in acestu a Nasaudulu si scaunele sasesci poseda 710,000 jugere, cele 18 orasie investite cu dreptu de a tramite deputata deosebita au 60,000 jugere, in suma 770,000 de jugere, prin urmare remane pre comitate, scaunele secuesei si pre districtulu Fagarasiului 3.013,969 de jugere Fiindu ca, cum amu aretatu mai susu, fostii iobagi in comitate, scaunele secuiesei si in districtulu Fagarasiului poseda 2.144.574 de jugere pamentu cultivatu, despre ce se pote convinge ori cine d’in insinuările de desdaunare, pamentulu cultiiatu intregu aflatoriu in manele nobilimei face 869.395 de jugere, adeca nobilii au cu 1.275.179 de jugere mai pucinu de câtu fostii iobagi, dar’ pentru ace’a ei totusi dau cu 60,076 mai multi alegatori, de câtu fostii iobagi , firesce pentru ace’a, pentru ca câtu e lumea de larga numai constitutiunea unguresca asecura privilegie nobilimei neposesionate, fara ca in parlamentulu ungurescu dintre 400 de deputati se se fia aflata macaru unulu, care se propună ștergerea acestui privilegiu insinatoriu. Si acum se vedrmu ce resultatu are aceasta disproportiune ? Ace’a, ca intr’o comuna sunt 600 de alegatori nobili, d’intre aceia inse numai 4insi plaies cu mai multu decât un fl, dar e directa, — intr’al fa d’in 160 de nobili numai 9 insi platescu 8fl. dare directa, darea directa a acelor n-a-1 alti nu ajunge la 4 fl., or’ cei mai multi numai d’in audiu cunoscu darea pamentului, după ce nu au pa me n tu. D’in contra sunt comune, in cari 70 de iobagi eliberati poseda 2100 jugere de pamentu cultivatu, dar’ pentru ace’a, fiindu ca numai 6 insi platescu mai multu de 8 fl. dare directa, numai 6 insi eserceza dreptulu de alegere, va se dîca, pre candu in comitetele comitatense s’a asecuratu influinti’a celoru ce platescu mai multa dare, pre atunci la alegerile de deputatu clasea posesorilorueste apesata prin nobilii neposesionati, o astu feliu de anomalia, la care sémenii nu aflamu in tota lumea, pentru a invedera pre deplinu acést’a anomalia se nu fia permisu a scote aci partea relativa la comitatele transilvane si la scaunele secuiesci d’in aretarea statistica a alegatoriloru conscrisi pentru efeptuirea alegeriloru de deputati la diet’a unguresca d’in anulu 1869. Si acum provocâmu pre acei domni, cari voiescu a sustiené si mai departe articlulu II. 1848 clusianu, ca so convingă pre publiculu cetitoriu, cum ca in Transilvani’a e representantia poporale, documenteze, câ in Transilvani’a nu nobilimea monopoliseza dreptulu electorale, si daca vom reusî, si noi capitulâmu. 10. S’au indateratu inse adice, câ nobilimea in Transilvani’a platesce mai multa dare de pamentu de câtu foștii iobagi. Dreptu ace’a aflâmu de necasariu a aretu si ace’a, ca acésta afirmatiune e o instelatiune. Darea tota’e după pamentu a Transilvaniei face 1.316,147 fl D’in acést’a districtulu Nasaudului si scaunele sasesci, unde mie nobilime, platescu 262,087 fl., cele 18 orasie investite cu dreptu de a tramite deputatu platescu 54,810 fl. nobilimea platesce 310,134 fl., nenobilii platescu 689,116 fl. Acesti numeri așisderea marturescu, ca in Transilvani’a nenobilii platescu de doue ori atât’a dare de pamentu, ca nobilimea. D’in aceste asié dara se vede, câ, daca luâmu de base electorale seu numerulu locuitoriloru, seu teritoriulu de pamentu cultivatu ori darea pamentului, fosta iobagime transilvana e in avantagiu. (Va urma.) după art. de lege II. 1848, clusianu cu alegatori’ O -pH cu 8 fl. 42 «s 40 cr. g 0 nobili dare ® 9 1H O cm o O) ______u adeca neno_________________________________________________________________________________bili 1 Cottulu Albei-de-josu 1861 1385 324 2 „ Solnocului 5255 590 260 3 „ Dabacei 2595 717 213 4 „ Albei-de-susu 597 208 121 5 „ Uniadorei 3737 392 446 6 „ Clusiului 2454 1050 303 7 „ Cetatii de balta 965 780 189 8 „ Turdei 3196 1392 259 9 Distr. Fagarasi suli 2989 329 123 10 Scaun. Agiresiului 2755 40 30 11 „ Csik 12849 100 57 12 Trei scaune 9604 311 153 13 „ Muresiului 9671 240 127 14 „ Odorheiului 12208 43 119 375 Camera representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 20. sept. 1871. Presiedintele Paulu Somssick deschide siedinti’a la 12 ore meridiane. D’intre ministri sunt de facta: Andrăssy, Tóth, Bittó, Wenkheim, Pauler si Pejaceviciu. După cetirea si autenticarea protocolului siedintiei d’in urma, presiedintele anuncia mai multe petitiuni juredictionarie, cari se transmitta comissiunii petitionarie. Ministrulu de comerciu, industria si agricultura, Ios. S záv y presinta modificatiunile la proiectulu de lege industriariu, cari modificatiuni au devenitu necessarie prin legea comunale. Se vom tipări si distribui. Daniela Irányi, avendu in vedere, ca in foim a oficiale croata a aparatu datele trecute una publicatiune, prin carea diet’a croata se amena până in 15 ianuariu viitoriu , considerandu, ca acesta dieta, după ce s’a conchiamatu odata, acum era si se amena, considerandu, ca aceste accidente au au unu interesu immediatu si pentru diet’a magiara, de orace diet’a croata si tramite representantii, sei in diet’a ungara pentru desbaterea afaceriloru comune,si acesti representanti, conformu legii de impacatiune, si tienu locurile loruin diet’a magiara chiaru si in casuîu candu diet’a croata s’ar dissolve seu prorogă până ce acést’a tramite representanti noui; considerandu vise, ca in urm’a acestei noue prorogări dietla croata nu pote alege representanti noui, si astfeliu la deliberarea afaceriloru comune voru trebui se colucre până atunci representantii aceia, cari nu mai au increderea tierei, prin ceea ce se pericliteza cointielegerea atâtu de dorita intre aceste doue natiunei sorori, — adresseza dlui ministru-presiedinte urmatori’a interpellatiune: 1. Este autentica publicatiunea mentionata, relativa la prelungarea dietei croate ? 2.) Daca da, are dlu ministru vre-o parte la efeptuirea ei? 3.) Cari sunt motivele, cari l’au îndemnata se consilieze presaj. Sa la unu asemenea decretu ? Iuliu Benedek (asie numitulu deputatu alu Fagarasiului) inca face una interpellatiune catra ministrulu de interne. Dsa adeca, avendu in vedere §. 4 alu art. de lege 4 d’in 1848, după care ministeriulu magiam este indetoratu a lua tote mesurele necessarie pentru deplin’a esecutare a uniunei Transilvaniei cu Ungari’a, întreba pre ministrulu de interne daca are de cugeta ca, după esecutarea organisatiunii juredictiuniloru transilvane, se desfiintieze commissariatulu regescu de acolo, si astfeliu se introducă si in Transilvani’a sistemulu juredictiunariu de guvernare d’in cele-lalte parti ale Ungariei. Asemenea si Ignatiu Hefy interpelleza pre ministrulu de interne ; daca are asa cunoscintia, ca in diumetatea prima a lunei lui iuniu s’au arestata 38 lucratori, d’intre cari una parte s’au esilata d’in tiera, altii s’au eliberata, or’ 28 se tienu inca si acum in inchisore ; 2) daca are cunoscintia, apoi se arete, ca d’in ce motivu, pentru care crima si pre basea cărei legi s’au facutu tote aceste. — Interpellatiunile se voru comunică ministriloru concertanți. După ce notariulu Petru Mihályi publica resultatulu alegerii unui membru in comissiunea judiciaria (a opt’a), camer’a trece la ordinea dîlei si adeca: la alegerea unui membru in comissiunea a siesea judiciaria. Resultatulu se va publică in siedinti’a viitoria, si astfelin Siedinti’a se redica la 1 l/2 ore d. m. Reportulu Comissiunei asupr’a manuscripteloru d’in traductiunea commentarieloru lui „Iuliu Cesare“ de Bello Gallico. (Urmare)*) MS. LIT. A. Lib. VII. p. XVIII. Candu acum turnurile se apropiassera de rampar, *) Cesare afli de la prisonieri *) cu Vercingetorige consumendu furagiulu, *) stramutasse taber’a sa mai in apropiare de Avaricu si ca insociti de callarime si de pedestri usieri, cari erau deprensi a se lupta intre chitari, purcesesse a intende curse in acea parte unde credea ca ai nostri erau sa vina a dou’a dî pentru furagiu. Informata despre acest’a, Cesare purcede in tăcere pre la meditau nopții si ajunge demaneti’a la taber’a neamiciloru. Ei aflandu indata prin eclerorii*) loru despre apropiarea lui Césare, ascunseră in dessimea paduriloru carele si bagagiele si asiediara tote trupele*) loru in ordine de bataia in unu locu deschisu si redicatu. Cesare insciintiatu despre acést’a ordona a lassá **) repede bagagieîe intr’unu locu si a prepară armele. *) Tote cuvintele subliniate sunt nisce neologisme francese, cari trebuescu înlocuite prin originale romanesci sau in lipsa prin termeni technici latini. **) Alassa. — Conferii s’ar traduce mai bine prin astringe la unu locu. MS. LIT. B. Lib. VII. §. XVIII. Pre candu se apropiau turnurile de muru, Cesare afla de la prisoneri *) cu Vercingetorige, gatandu2, nutretiulu3), s’au mutatu cu castrele4) aprope de Avaricu, si cu ellu, cu callarimea si cu pedestrii usiori destinați 5)ase bate intre callareti, s’a dussu ca se se asiedie la prada in unu locu, 6) unde cugeta ca ai nostri voru veni dîn’a urmatoria pentru fu răgi are. Cesare aflandu despre acést’a, pleca la meditau nopții in linisce, si demaneti’a ajunse la castrele inimice 7). Inimicii 8) aflandu numai de câtu de la esploratori despre venirea lui Cesare si ascunsera carele si bagagi’a 9) in una pădure désa, era trupele si le asiediara pre una colina gola. Cesare, aflandu acestea, da numai de câta ordine a adună bagagiele, si a se pregăti de lupta. 4) Gallicismu. 2) Provincialismu, care aduce contagiune in trase. 3) Curenta romanesca nimerita. 4) Locutiune fericita. 5) Espressiune inpropria pentru a traduce vorba latinesca commessent. 6) Lipsa de eufonia. 7) Repetitiunea curentului „care“ trebie inlaturata, de vreme ce chiaru testata latinu dice i 11. 8) Neologismu iucorrectn. 9) De ce nu locu inaltu si deschisu? (loco edito atque aperto). MS. LIT. C. Lib. VII. §. XVIII. Candu acum se apropriau turnurile de murui, afla Cesare de la prisoneri.10) cu Verciugetorige, după ce s’a consumata nutretiulu, a venitu mai aprope de Avaricu, si cum cu d’insulu cu cavaleri’a si cu pedestrimea usioru armata, care se i n d a t e n ă1ra luptă intre callareti, a mersu cu scopu de a pune cursa acollo, unde cugetă câ voru veni ai nostri in dîu’a urmatoria pentru ca se adune nutretiu. Aflandu despre acestea Cesare pleca pre la medianopte12) in tăcere si ajunse demanetica inaintea castrului13) inamicu. *) Vedi Nr. 92 si 93 ai „Fed.“