Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-18 / nr. 96
JPest’a* Sambeta, 30./18. sept., 1871. 4 Locuinti’a Redactorului si Cancelari’a Rtfdadiur«i£ 0 ÍD Strat’a tragatoriului [JLn vészutoza], Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai ,,Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Oiurnalu politicii, iiterariu, comerciala si economicu. Un est Mepcupia, Vinerta si în ominec’a. Pretiulu di* PrenumeratiUne Pre trei lune . . . 8 fl. v. a Pre »iese lune . • . 6 „ „ „ Pre anulu intregu • 12 „ „ „ Pen teu Mont»ni’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Lei n„ 6 lune 16 „ = 16 „ „ » 3 ~ 8 „ _ 8 „ „ Pentru Insertion! : 10 or. de liniă,si 30 or. taos’a timbrare pentru fiesoe-oare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia Unu esemplariu costa 10 or Pest’a, 29/17. sept., 1871. Dupa protestările nemtiloru, dietele d’in Cislaitaui’a se ocupa acum’a eschilsivu cu deliberările :faceriloru provincieloru respective, cari se reducu ivai cu sém’a la scole si institutele umanitarie, séu la cestiunile financiarie. Deci prin acést’a lupt’a Începută se continua cu tenacitate mare intre elementulu nemtiescu si celu slavu, caruia celu d’antâiu nu voiesce la neci unu casu să-i recunosca ce’a ce suveranulu lom comunii ia recunoscuții. Nemții, prevediendu preponderanti’a ce va ave in Reichsratb elementulu slavu prin tramíterea deputatiloru sei, făcu una opusetiune decisa in aceste diete, crediendu câ estu modu vom ajunge a paralisa acţiunea slaviloru, spre a nu poté intra in drepturile ce îi s’au promisu. Astu feliu de pre totu vndeni nemţii s’au retrasu protestandu: d’in diet’a Boemiei acusandu politica ministeriului Hohenwart, d’in diet’a Moraviei sub pretestu că alegerile n’au fostu legale si d’in ditt’a Carnioliei sub pretestu că ea nu voiesce să recunosca drepturile fundamntali ale statului. Lupt’a natiunalitătiloru deci e mare in Austri’a si nu mai esiste modu d’a o suprime. In mani’a totul orii incordariloru element,ului nemtiescu, vedemmu possibilitatea ca slavii să si dobendesca drepturile pre cari le reclama de atât’a tempu si cu cari guvernuilu austriacu privilegiase până acum’a numai pre nemti si unguri. Camer’a representantiloru Ungariei si tiemâeri, 28. sept., siedinti’a sa de inchiaiare. Ministrulu-presiedínte Andrássy presintă legea sanctionata de Majestatea Sa, despre imprumutulu celu nou. După aceea ministrulu de financie Kerkapoly presintă projectulu de lege, relativu la quot’a dariloru publice ce are a se asigna juredictiuniloru, cu scopu ca aceste să si pota acoperi cu ele erogatiunile loru interne In fine presiedintele redica sie dinti’a cu observatiunea, ca cea prossima se va tiene in 28. octomvre. Amaritiunea causata prin prorogarea dietei croate se manifesta in tote locurile locuite de slavi. Asie dinarii lu serbescu d’in Neoplant’a „Narod“ intreba daca prorogarea acest’a a urmatu la propunerea banului „titularii“ Bedekovics, sau numai cu aprobarea banului faction, a contelui Andrássy. De câte ori se dissolve diet’a croata, totu-de-un’a se loveste in facla națiunea croata, si aceasta vatemare nu se va ierta atâtu de usioru. „Narod“ constata, ca guvernulu a vatematu de mai multe ori poporatiunea regatului triunitu in onorea ei, si câ eiu si bate numai jocu de constitutiune. Intre asemene impregiurâri, guvernulu croatu trebue seu să se dăe in partea poporatiunii, sau să abdice. La casu candu regatulu triunitu ar’ fi, cu privire la afacerile sale interne, autonomii si nedependinte, banulu Bedekovics ar’ fi trebuitu să fi demissionatu ii ca de multu. Dar’ chiaru de aci deriva neplăcerea ce resulta d’in impacatiune, si anume e evidentu, ca guvernulu croatu nu se sustiene de popor, ci de guvernulu ungurescu. Daca n’ar fi Andrássy, Bedekovics inen ar’ precede altu-cum. Poporulu guvernulu si Andrássy, fia care voiesce alta-ce. E una rusîne pentru tiera, una insulta pentru fiii regatului triunitu, că s’au dejositu a fi portatorii de sirepui ai ministrului presiedinte ungurescu. Pentru ce nu demissioneza Bedekovics ? De ce nu si parasesce loculu, pre care — asie voieste popomba — nu lu mai pote occupa ? Pentru ce vacileza, candu poporulu nu lu mai voiesce ? Pentru ce insulta poporulu fără neci una, causa si dreptu ? Pentru ce calea in pitiore numele croatu, pentru ca să servesca de instrumentu unui guvernu strainu. Cu câtu se indoiesce mai lungu tempu, cu atâtu mai rusînosa i va fi caderea, cu atâtu mai josu va cadérelu, servitoriulu lui Andrássy ! Diet’a croata i-ar’ fi ertatu multe, tote , inse nou’a prorogare a ruptu legatur’a ce a esistatu până acum’a intre banulu si diet’a tierei. — Estu modu se pronuncia foiele slave asupr’a nouei prorogări a dietei croate. De candu cu conferintiele diplomatice d’in Gastein si Salisburgi’a, dinaristic’a europena se ocupă de repetîte ori cu faim’a despre una apropiare intre Russi’a si Franci’a. După una correspondintia d’in Constantinopole a diuariului serbescu „Vidovdan“ d’in Belgradu, in Petrupole, incependu de la tiaruîu Alessandru si până la celu mai d’in urma officialu de statu, domnesce mia iritatiune mare contr’a lui Bismarck pentru alianti’a austriaca prusesca. Russi’a imputa lui Bismarck ca e nerecunoscătorul facia de bunele servitie, offerite de Gorciacolu Prussiei in anulu 1866 si anumitu sub decursulu resbelului d’in urma intre Germani’a si Franci’a. Deci pentru sustienerea equilibrului europénu cancelariulu si betranulu diplomata alu Russiei cugeta la una contra-aliantia intre Russi’a, Franci’a, Turci’a si Danemarc’a, si se duce, cu consululu rusescu d’in Constantinopole, Ignatieffu, a si facutu degiu pasii necesari la marele veziru alu Turciei. D’in Romani’a avemu a relata despre unu actu diplomaticu alu guvernului romanu, intielegenm not’a dnui ministru Costaforu, adresata catra agintii diplomatici d’in Bucuresci, in cestiunea ca liloru ferate romane. Acesta nota dateza d’in 4 augustu, dar’ ajungandu abiă acum’a la publicitate, ne implinimu deforinti’a a da onorabi. nostri cetitori pre-si cari desluciri asupr’a ei. Ministrulu României atinge in acésta nota doue puncte de una importantia férte mare : cestiunea Strousberg propriu dîsu, si drepturile Romaniioru de statu suveranii, garantate si recunoscute de poterile mari ale Europei, cari asigura României pusetiunea ei de asta di. Dlu ministru, facundu mentiune de art. 9 dân actulu de concesiune, duce in acea nota: „Concesiunarii, abusandu de facultatea discretionara ce aveau, au emisu prin intermediarulu bancherului Jacques toate obligatiunile cu pretiulu de 66 la suta. Scopulu ascunsu alu acestei vendiâri premature n’a intardatu de a fi desveluitu, câci cu toata dispusetiunea formala a actului de concesiune, care exige ca fondurile să fie depuse intr’o casa de banca, pentru a servi la constructiunea linieloru si la plat’a dobendeloru obligatiuniloru emise, Strousberg si compri’a, după ce au dispusu de sume superiorie lucrariloru esecutate, materialuriloru liberate, dobendeloru detorite, au deturnatu in cele d’in urma de la destinatiunea sa depositulu in valori si numeraru incredintiatu bancheriului Jacques ; ei au parasitu neterminate si reu construite fote lucrările linieloru Romanu-Galati- Bucuresci; au incetatu de la 1. ianuariu 1871 platra cuponului obligatiuniloru contr’art-ului 6. art. 15 precum si § 2. art. 7, cari prin acesta plata in sarcin’a loru in timpula duratei constructiunii.“ După ce s’a aretatu apoi in acea nota, cum guvernulu romanu a cautatu să dăe o solutiune, câtu se pote mai urginta, acelei grave cestiuni, care apesa tier’a atâtu de tare, venindu la votulu Camerei dlu ministru dîce: „A trebuitu să intru in tote aceste detaiuri, die agentu, pentru a stabili, câ n’ar fi neci justu, neci equitabele, de a dâ accesu la, suposîtiuni gratuite si la critice precipitate asupr’a dispositiunii Camereloru Romane si asupr’a conduitei Cabinetului. Statulu romanu a scîutu totu de un’a ca să faca onore ingagiaminteloru contractate directamente de tiera ; a tienutu să mantiena creditulu seu ne- i atinsu in midiloculu cercumstantieloru celoru mai critice si a îu preserva de injurios’a supositiune , ca ar’ fi voitu să se imbogatiesca in detrimentulu altuia. Pre de una parte indoitulu procesu intentatu de guvernu inaintea tribunaleloru d’in Berolinu, si care va fi urmăritu conform art. 1. alu nouei legi, va statui asupr’a responsabilităţii si pedepsei ce cade asupra acelorua, cari s’au pusu in contraventiune cu noţiunile cele mai elementarie ale onestului si dreptului; pre de alta parte ,oulu procesu care se va deschide la Bucuresci inaintea judecatoriloru arbitri, in virtutea totu acelui articlu, pentru a efectua realisarea concessiunii, va curma preste putienu, avemu firm’a sperantia, difficultatile ce mai suspindu inca regularea definitiva a drepturiloru celoru d’alu treilea purtători de obligaţiuni.“ Relativu la punctulu alu duoilea de care vorbesce not’a,, ministrulu dîce : „Nu voiu terminâ, die aginte, fara a nu-mi esprime regretele profunde cu care cabinetulu M. Sale a luatu cunosciiutia de comunicatiunea contienuta in not’a d’in 29. iuliu 1871, si prin care diu aginte si consulu generalu alu Germaniei anuncia, ca d. cancelarii falu imperiului a judecatu necessariu de a se adressa Sublimei Porti pentru a reclamă, de la ea protectiunea interesseloru germane. Ori care arui fi consecintiele care voru resulta din afacerea drumuriloru nostre de feru, aveaiu sperantia, că cestiunea Strousberg nu va lua proportiuni mai mari, decâtu acelea ce comporta natur’a sa. Nu asta-di, candu după secole de lupte si de suferintie, esistiuti’a nostra politica se gasesceiu fine asigurata, vomu poté a ne teme de a vedé aducandu-se lovirea cea mai mica, directu seu in directu, tratateloru garantate de tote poterile mari, cari ni asigura pusetiunea nostra actuala. Facundu dara tote reservele nostre in ceea ce se atinge de comunicatiunea susu mentiunata, punemu tota încrederea nostra in dispositiunile binevoitorie ale poteriloru garante, si avemu convicţiunea, cu solicitudinea Sublimei Porti, care nu ni a lipsitu neciodata, ni va fi urantienuta si in aceasta cercumstantia.“ Acesta este dar’ not’a ministeriului romanu, care, in cea ce priveste modulu de a judeca despre romani si drepturile loru alu cancelariului nemtiescu, este o adeverata protestare Nr. 96-364. Anulu ala patrulea MDCCCLXXI. Mai nou de la Societatea acad. romana Bucuresci, 10.22. sept. 1871. Pana a poté urma cu processele verbali alle siedintieloru societății acad. romu a impartesî unele date de importantia d’in actele mai recinti ale societăţii. In siedinti’a de Marti 7/19. sept. a. c. a societăţii academice romane se eseeutâ conclusulu luatu d’a se alege noui membri. Resultatulu consultariloru fu ca se designara 5 candidaţi, a caroru votare este numai cestiune de formalitate pentru câ alegere se făcuse in unanimitate. Membri actuali : D. Alessandru Fetu , Dr. in Medicina (de Paris), Dr. in filosofia, Dr. in Legi (de Vienn’a), fundatoriu allu gradinei botanice d’in Iassi, fostu deputatu in mai multe randuri. D. P. S. Aureianu , directoru allu scolei de agricultura si silvicultura, cunoscutu d’in scrierile salle (Revist’a Romana.) D. Demitru Sturza (archeologu, numismaticu.) D. Nicolau Cretiulescu (ministru actualu) cellu d’antâiu carele d’intre boieri au frantu prejudeciele timpului, facundu-se Dr. in medicina si occupandu-se de litere. Dar’ titlulu seu cellu mai frumosu este zelulu si staruiuti’a ce pusese pentru intemeiarea societăţii academice romane (ceea ce pana in dîu’a de asta di preapucini o sciu.) D. Eudossiu Hormuzache istoriografii, capitauu allu Bucovinei, etc. (au adunatu mulţime de documinte istorice relative la Romani. — Au adunatu mai alesu d’in bibliotec’a de Vien’a, unde avea intrare si in cabinetulu de manuscripte. Totu in acesta siedintia se alesera Membri Onorari : Pr. SS. Par. AE si Metrpl. Andreiu S i a g u n a (la propunerea lui Alessandru Romanu..) D. Br a jU ey, Lord anglu, carele au tradusu mai multe poesie rom. si au editatu cunoscut’a Antologia (editiune ce figurase la espusetiunea universale de Londiniu 1857.) D. Adrianu Longperrié. D. A. D’Avici, (fostu consule generalu in Rom.) D. Cav. Capellini. D. E. Biondelli, cav. (Cei doi francesi si cesti doi italiani literati sunt filoromani, cari au scrisu despre Romani, — au fostu propusi de Al. Odobescu.) S’a alesu in fine totu in acesta sied. Membri Corespondinti :