Federatiunea, octombrie 1871 (Anul 4, nr. 100-108)

1871-10-10 / nr. 102

stu­ a n’a remasu fara resultatu ; prin elu cunoscinti’a in­­­­treprinderii nostre s’a latitu inca mai multu ca prin diurnale. Afara d’aceste s’a scrisu multime de corespondintie private in tote directiunile pre la toti cunoscutii, spre a-si da concursulu loru intreprinderei nostre, si sum fericitu a ve poté incredintia, cu numerale celoru 8, cari s’au pusu in fruntea intreprinderei si s’au ingagiatu a nu se infrica de nici unu obstaculii, ci a stărui d’in toté poterile pentru punerea institutului in petiere, — a crescutu a-ta­ di la mul­te died. In caletoria, cu scopu d’a culege subscrieri la actiuni, nu s’au tramisu nimeni, d’in pu­nctulu economiei. Ma nici chiaru aceloru Domni representanti, cari avura bunavoirea a se oferi se caletoresca pi in comunele trenutului loru pentru culegere de subscrieri, nu li s’a datu consensulu d’a face atari escursiuni pre spesele institutului; cu atâtu mai pucinu s’a invoitu comitetulu la propunerile alto­­r­a, d’a esmite pre cine­va d’aici in cutare tienutu, ca se lucre si se induplecei la subscrieri. Astfeliu resultatulu deasta­di este a se privi de curat’a espressiune a convictiunei generale despre viitoriulu si multu folositoriulu scopu alu intreprin­­derii, de eflussulu increderii publice, puse in barbatii d’in fruntea ei, încolo nu remasu nimic’a neintrebuintiatu pentru ajun­gerea scopului. Subscrierile efectuite până adi sunt numai d’in Tran­silvania, Banatu si Ungaria, câ­­ci Bucovin’a d’in anumite impregiurâri, pre cari mi­ voiu lua voia a le aduce inainte la altu momentu alu acestei siedintie, inca nu s’a potutu resolvi sé participe. Resultatulu subscrietoru preste totu, pana in 10 ale curentei, dîu’a pusa pentru inchiaiarea loru, e următoriulu : 597 acționari au subscrisu cu totulu 1836 acțiuni, seu capitalulu deUn’asutaopt­u­ d­­eci si trei mii si siese sute floreni. De la 1720 acțiuni s’au respunsu câte 10°/0 seu sum’a de fl. 17,200. — De la 5 acțiuni s’au numeratu câte 20% seu sum’a de fl. 100. — De la 89 acțiuni s’au depusu câte 30°/0 seu sum’a de fl. 2,670. — De la 22 acțiuni au incursu câte 100% seu sum’a de fl. 2,200. — De la 132 aitiuna s’au respunsu prini acum si flore­­nulu adausu pentru coperirea speseloru, in sum’a de fl. 132. Pentru statute vendute s’au incassatu cu totulu fl. 2—20­ Cu totulu deci au intratu la comitetulu nostru pana adi in numerariu sum’a de 22.304 fl. 20 cr. Tote spesele, câte se potu până asta­ di constată cu esactitate, socotite de la cele d’ntâiu păsuri făcute pentru urdarea acestei întreprinderi (d’in februariu 1870), făcu până asta­ di sum­a de 2065 fl 33 cr. După cum vnse an. Comi­­tetu va binevoi a se convinge d’in inventariulu ad­usu aici sub B, mai multe obiecte, procurate prin aceste spese, sunt menite a acoperi trebuintie chiaru si după activarea institu­tului pre tempu mai indelungatu. Cu privire la s­p­e­s­e s’a facutu tota economia pos­­sibila si am deplin’a convingere, câ la dîu’a, in care vomu incepe activitatea institutului, se va constată, ca nici unu altu institutu de aceea­si categoria si estensiune d’in tierele nostre nu s’a infiiintiatu cu asie pucine spese că alu nostru. Mi-permittu a depune pre més’a ou. Comitetu registrulu de spese cu tote documintele recerute. Pentru lucrările de cancellaria s’a aplicatu pana asta­ di langa subscrisulu unu singuru scriitoriu. Pentru incassarea bauiloru si manipularea cassei, Co­mitetulu, in sensulu regulamentului seu provisoriu, si-are cassariulu seu in person’a reverentîei Sale Dlui protopresbi­­teru I­o a n e H a n n i a, or’ contabilitatea se porta in deo­sebi in cancellari’a institutului. Că banii incursi d’in ratele de acțiuni se nu stee fara fructificare, acei­a s’au elocatu in diverse sume si periode, parte la cass’a de economii d'in Sabiiu, parte la filial’a ban­­cei nationale d’in locu. Starea de asta-di a cassei nostre se vede d’in aci sub C. alaturatulu conspectu. După acelu­a­si, si precum se va constată asta-di la scontarea cassei, sum’a intrata de 22,304 fl. 20 cr. se gasesce estu-modu. a) elocati in cass’a de economii d’in Sabiu fl. 1,500. b) elocati la filial’a bancei nationale d’in locu fl. 13,000 c) spese 2065—33 cr. d) aflători in cassa in numerariu fl. 5738 — 87 cr. Da sum’a cea de susu fl. 22,304 — 20 cr. După cele espuse asie-dara dorinti’a nostra d’a se sub­scrie până la terminulu de 10. octomvre c. intregu capitalu­lu de acțiuni si d’a incepe acum activitatea institutului nos­­tru atâtu de multu asceptata, nu s’a implinitu. Cu tote aces­tea on. Comitetu m­i­ va permite a-mi esprime convicțiunea mea particularia, cu resultatulu de plina aci alu subscrieri­­loru nostre, facia cu impregiurările in cari ne aflaimu, este multiumitoriu si imbucuratoriu ; or’ sperantiele de reesîre in curendu, sunt asta-di mai întemeiate că ori­candu. Ou. Comitetu va binevoi a-mi concede, se resumu cau­sele principali, d’in cari nu s’au implinitu tote subscrierile până la termi­nulu d’antâiu. D’in acele, cum si d’in impre­­giurarile espuse mai in josu, On. Comitetu va impartesî de sigura cu mine convictiunea si credinti’a acum es­­primata. 1. Institutulu de creditai .Albina“ este la Romani preste totu cea de antâiu întreprindere de feliulu acestu­a, popo­ralii nostru e prin urmare incu prea-puciuu familiarisatu cu atare institutiune. 2. Clasea de midiu­ locu, portatori’a industriei si co­­merciului, care in prim­’a liuea ar’ fi chiamata a se grupă pre langa atare institutu, si care forméza asie dîcundu spi­­rituiu de întreprindere la unu poporu, — ni lipsesc­, dore­­re, maieu totulu, si — pucina câta este — inca o atâtu de resfirată prin poporu incâtu dispare. 3. Caus’a capitala inse e: crisea de bani generala si recolt’a cea preste totu rea in Transilvania si Ungari’a d’in acestu anu, precedatu pre lifega ace’a de alti duoi ani mai asemene de rei. 4. Anu­ tempulu chiaiu, in care d’in intemplare a ca­­diutu periodulu de subscriere, mediulu verii, candu agrono­mii sunt mai ocupati si au mai putini bani. 59 rapoarte finali ale Domniloru nostri representanti, cari contiemu respunsurile la cele 5 intrebari d’in cerculari’a Comitetului nostru dito 4 ale c. Nro. 140, sunt o fidela icona a starii nostre economice preste totu, a referintieluru d’in acestu anu in parte, si arguminte neinfrângibile la punctele mele de mai susu; ele sunt pentru noi, cari ne­­amu pusu a lucră in sfer’a economiei poporului, unu mate­rialu, ce in impregiurârile de facta nu se pote d’in destulu pretiui. Cu tote aceste impregiurâri greu cumpanitorie vedemu, ca institutulu de creditu „Albin’a“ este cea de antâiu întreprindere publica la noi, la care poporulu nostru a sub­scrisu in câte­va septemane considerabil’a sum’a de 183.600 fl., fara a se face unu pasu de caletoria. Si daca acestu resultatu e multiumitoriu, atunci prospectulu, ce ni se de­schide pentru reesîre in viitoriulu celu mai d’aprope, e inca mai imbucuratoriu. Profitu de indulgenti’a on. comitetu, ca se intarescu acésta assertiune a mea numai cu doue impregiurari. a) S­i­­­v­a­n­i’a ne-a tramisu prin Dlu proprietariu si jude orfanulu­ d’in Basesci Georgiu Papu unu protestu formalu, câ­ci poporulu d’acolo de 200,000 suflete a fostu trecutu cu vederea, fara a se denumi vre­unu representante in mediu­ loculu loru. Ei pretindu deci cu totu dreptulu,­­ li se dă ocasiune, se partecipe la acţiunile institutului „Albin’a.“ Comitetulu nostru s’a grabitu cu cea mai mare bucuria, a satisface asta nobila dorintia a fratiloru d’in Se­­lagiu. Denumirile inse au urmatu numai acum in tempulu d’in­ urma. b) In raportele loru de inchiaiare, toti pré­stimabilii nostri representanti propunu prelungirea terminului si pro­­mitu, in partea cea mai mare, resultate îndoite, constata totu-odata, ca subscriptiunea tocmai acum se afla in cursulu ei celu mai bunii. După tote acestea mi­ permitu aste-dara propunerea : Că Onorabilulu Comitetu se binevoiesca a decide pre­­lungirea terminului de subscriere la acţiunile institutului de creditu „Albin­a“ până in 30. novembre cal. nou a. c. Alu Onorabilului Comitetu Sabiiu, 15. octomvre 1871. plecatu servu Visarionu Roman­u , incredintu cu affacerite directionari. Archeologia. (Urmare)* * 1) Cu Dacii, pre langa simboluri perpetuau si traditiu­­nea celta in practica, este ca erau vestiti călăreți; si, ca sé nu mai citezu aci cele pre cunoscute si cele totu citate, recomendu lectoriloru numai pre Capitolin si Geografi’a in vestiri a lui Dionisiu periighitulu (voiagiorulu), pre care nu-mi aducu aminte se-lu fi vediutu citatu de cine­va, si care cu tote acestea este unu autoru forte interessantu pen­tru noi. Descrierea ce face Dionisiu in versuri atâtu locuriloru câtu si altora multe lucruri, cari ne atingu pre noi, ar me­rită se se puna unu premiu pentru traducerea acestui poe­­tu green geografu-istoricu in limb’n nostTM. Ein numesce pre Daci, N­oUiirTiot Vedi auovtolou IltptnTnTO­u pag. 44. Calulu simbolicu alu Celtiloru, cine ar fi dispusu se rida pre tare de acestu paradoxu, este rogatu se veda in Lelewel voi. I. Pag. 87. Études Numismatiques etArcheologiques, ce forma are calulu simbolicu alu Celt­loru, atâtu de schimonositu pre monetele ce gasimu in Daci­a, până si a-i face botu de pelicanu. C a i­­ u s a datu antâiu acesta figurina pre care a re­­produsu-o Lelewel. C a i­­ u s a crediutu antâiu acestu calu etruscu, dîcându numai câ este forte asemenatu cu calulu gallicu; revine inse, spune câ s’a amagitu si racunosce, câ acestu calu este celticu adusu de Galii in Itali’a. Cine a facutu un’acâtu de mica colectiune de obiecte anti­ce găsite in Daci’a si in acea colectiune se nu fie si câti­va caisiori care mai schidoiu de­­câtu altulu si in differite di­mensiuni ? Sé se observe in museulu nostru, pentru câ nu­mai eu am datu câti­va si mai amu alti atâti’a in­tellec­­tiunea mea. Este inse unu altu lucru mai caracteristicu gallicu, care n’a potutu veni in Daci’a de câtu eu Celtiberianii ; este cocosiulu Gallicu care se gasesce de bronzu forte de­­su in Daci’a. Am trei in colectiune mea de differite di­mensiuni; si aci nu mai este acum schidolulu barbaru care se vede in calulu simbolicu alu Celt­loru, aci este si arta; aceşti cocosi sunt forte bine făcuţi. Reliefurile pre marmure si differite petre, pre placi de plumbu si de bronsu cum am datu si la museu si possedu si in colectiunea mea, au atâtea lucruri caracteristice celte, in câtu ar fi cu nepotintia se mai remana cine­va la in­­­lud­éla, cu elementulu celu mai poternicu in poporalii daci-I cu nu ar fi fostu Celtii d’in differite seminție. Anticarii noștri până acum au despretiuitu ori­ ce ca­ractere, ori­ ce semne, ori­ce simboluri cari nu represents latinitatea, ba inca si inscriptiunile grece nu le considera, pentru că nu cum­va prin aceste inscriptiuni se se dée do­­vada ca a mai fostu si altu ce­va aci de câtu latini si nu­mai latini de la Adamu si până asta-di. Cu toate aceste silintie inse contr­a evidentiei romane constatu, câ națiunea daca a fostu mare, culta si poternica pre acestu pamentu , cu Celto-Grecii, Geții in contactu cu grecimea, au adoptatu alfabetulu grecii in limb’a dacta pentru religiune si monumente ; era Celt­ibirianii, intrati in elementu mare in poporulu dacui propriu dîsu, si in contactu cu Itali’a, au adoptatu caracterele latine, avendu cu toate acestea simboluri, caractere si littere ale Daciloru, proprii in genere, alcatuindu prin conventiune unu modu de esprimere, si aci se vede tipulu grecu primitivu si celtu adusu prin Celto-Greci, tipulu etruscu si celtu adusu prin Celti-liberiani, si confundate tote cu unu tipu localu propriu originalu. Sunt multe caractere simbolice cu totulu de alte ori­gine in D­aci’a : pre langa calu, cocosiu, balauru, mai este si closc’a cu puii de auru, serafa cu purceii de auru, plu­­gulu de auru, pre cari cauta si acum tieranii, si unii inca­le si sciu pre unde sunt inchisse, dar’ nu potu intră pre acolo, pentru ca n’au orb’a féreloru. Boulu, fie elu miraculosulu bou alu Carpatiloru, tra­­ga-se elu d’in boulu Apis ; paserea maiastra, fie ea venita d’in Indie, de pre unde vorbeau si se bateau sburatorele cu patrupedele si cu reptiielle , fie pasarea sacra Ibis ; Leulu, daca nu va fi si elu alu Massaliei, adusu aci totu de Celt­­iberiani, sau va fi Leulu Sorelui-Mithra si alte atâtea închi­puiri pre petre gravate, pre marmure cu reliefuri si in dif­ferite metaluri, cari alcatuescu acea lume ideale monstruo­­sa, apocaliptica, cari s’au numitu culte gnostice; boulu, paserea-maiastra si Leulu s'au imaginatu, s’au al­­catuitu aci in Daci’a pre una estetica daca propria. In aceste gnostice joca unu mare rolu tipulu indianu, si mai alesu­ egiptianu. Ce au avutu­ a face Dacii cu Indie­­le si Egiptulu ! Apoi acei Pelasgi cari au dussu tipulu in­dianu prin Greci’a si Itali’a, la noi n’au lasatu nimicu ? Apoi, urmarindu traditiunea cu Zeuthes, si Zamolxu cu Pi­­tagora prin Egiptu , acestu cathmos alu Daciei, Zalmoxe, n’a adusu elu nimicu d’in Egiptu in patri’a lui ? De unde atâtea obiecte cu tipu egiptianu se gassescu prin Daci’a ? Acum 5—6 ani, d. lonu Vladoianu, urcandu-se in su­su de Cozia, la petr’a cese dice mésa luiTraianu, si care este necontestatu unu altaru dacu de cari se intimpina forte desu prin Carpati, — numai de­ *) Vedi Nrii 100 si 101 ai „Fed.‘ 406 D’in comitatulu Clusiulu, in 14. oct. 1571. In 8. si 9. Oct. si-a tienutu despartiamontulu alu X, alu asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul­­tur’a poporului romanu, adunarea sa generale in Milasiulu- Mare pre campia. La acesta adunare s’a intrunnitu unu numera frumosu de intei gentia si tierani , nece decâtu inse in unu asie mare numeru, câtu s’ar’ fi potutu cu dreptulu așteptă dela unu tienutu curatu romanescu că a Milasiului. Dans’a a fostu, după cum m’am incunoscintiatu, aceea, cu preoţii n’au pornitu cu crucea in frunte, si cum­ cu unii, necum sé­­ina insi­si la adunare, nece poporulu nu l’au instruitu despre asociatiune si salutariele ei scopuri si despre aduna­rea d'in Milasiu, cu tote cu comitetulu d’in Clusiu prin cercularie tipărite, impartîte pre la preotime, a invitatu si indemnatu la partecipare pentru adunarea d’in Milasiu. In specia m’am miratu ca nu am vediutu la asta adunare pre dnii preoti d’in St. Martinu, Silivasiu, Dâmbu, Budatelecu, Milasielu, Stupini, — toti in stare destulu de buna materia­le, de a se poté face membri ordinari ba unii chiaru si fun­datori, apoi si barbati de pre-si­ carea reputatiune intre romani. Cu tote ca preotîmea nu a luatu parte in numeru as­­eptatu la aceasta adunare, prin staruinti’a unora din preoți

Next