Federatiunea, decembrie 1871 (Anul 4, nr. 121-132)

1871-12-03 / nr. 122

ru, la acesti­a s’au mai adausit c­âti­va si d’in comun’a Sie­ ; preusiu, cari­­nu s'au lasatu a fi sedusi da cuvintele dulci­­ ale amagitoriloru, si asie au formatu o corporatiune demna­­ de tota laud’a. — Dar’ se trecemu la obiectu ! In cerculu acestu­a au fostu a se alege cinci membri­­­­ candidaţi au fostu 13 inşi, votisanti de toti s’au presentatu­­ 100. D’intre cei 18. candidaţi au intrunitu majoritate abso- ; Iuta de voturi, DD. Gr. Varga, notariu in Misc’a, 85 de voturi, G. Vasiarhanu, preotu in Talpasiu, 100 vo­turi, I. Popescu, notariu in Apateu 99, Mich. S t­u r z a, preotu in Siepreusiu, 82 si I. A v r a m u, preotu in Misc’a 69 de voturi, deci acesti cinci barbati fure proclamati de aleşi spre a represents cerculu acestu­a in comitetulu co­­mitatensu. Incâtu pentru deslegarea problemei, eh cum este po­­porulu d’in acestu cercu, trebue se marturisescu, eh poporalui nostru este usioru de capacitatu si de condusu, elu se in­­voiesce la totu ce este bunu si salutariu, numai conducătorii se fia buni si de bine voitori, se nu-lu conducă la reu. Inlegintt’a­t­ea e desbinata si in cea mai mare disarmonia, nu dîcu in genere, ci in cele mai multe locuri. Vedemu eflussulu acestoru neintielegeri in resultatulu alegeriloru ce s’au trenutu in datele trecute, vedemu acést’a in cercuri electorale, unde romanii sunt in majoritate absoluta, ba chiaru curatu romanesti. Care alta pote fi caus’a, daca nu neintielegerea d’intre inteliginti’a romana, carea este chiamata a conduce poporulu spre bine, pre acestu poporu usioru de condusu, si prin urmare mai totu asie de usioru si de sedusu. Speramu de la o multime de inteligenti romani, ca vom apera interesele nostre nationale si comitatense in congregatiunile comitatului ; dar’ cu tote acestea avemu o presemtîre intristatoria, cetimu d’in inscriptiunea viitoriului, ca nu mai bine, ci mai reu ni va merge. Si daca noi, in comitatulu Aradului, unde poporulu romanu, formeza majori­tatea, nu potemu avè firma sperantia despre realisarea aspiratiuniloru si validitatea interesseloru nostre natiunali, ce voru face atunci cei preserati printre unguri ? Gielnica stare, triste dîle am ajunsu. Si de-ar lipsi bareroa discordi’a si destinările d’intre noi, de aru lipsi d’intre noi acei fraţi nefe­riciți, cari in facia disputa, cu lupta pentru standardulu romanescu, ori in dosu lu vendu, tradau si batjocurescu. Se aducu aici unu casu, care s’a intemplatu si la noi cu ocasiunea alegerii. Notariulu d’in Berechiu,cu numele Angelina, nascutu si crescutu d’in opinca romana, carele prin romani a ajunsu in starea in care este acum, si carele d’in sudorile romaniloru si­ sustiene famili’a si se sustiene pre sine, acestu Angelina, vediendu-se necauditatu, dede man’a cu contrarii si vota pentru cinci magiaroni , subscriindu-si numele pre siedul’a de votare, ca sé demustre comissiunei verificatorie, ai cărei membri sunt toti magiari si la carea sunt de a se tramite tote siedulele de votare, câ elu nu tiene cu romani, ci este adeveratu fieu alu patriei unguresci. Sé lashmu deci discordi’a si ur’a la o parte, sé le arun­­chmu d’intre noi in adanculu intunerecului; ambițiunea se dispara d’in midiloculu nostru, ca asie candu caus’a va ce­re totu­ de-un’a se potemu demustra, ca suntemu demni de de numele ce­lu porthmu ; că in fratîetate si armoni’a se nesuimu a ajunge odata acelu tempu, in care se aducemu aminte contrariloru noştri nedreptăţile suferite. I. C. . . . 487 Clusiu, 8. dec. 1811. „Adjuta-te, romane, câ si Ddieu ti­ va ajuta.“ E pre deplinu constatatu, ca de la sancţionarea si publicarea art. de lege 38 d­in anulu 1868, privitoriu la instrucţiunea publica, guvernulu magiaru si pre terenulu acestu­a a miscatu si misca tote petrele numai si numai se-si pota vedé realisate planurile sale cele uriasie. Da, inspectorii de scole sunt totu atâte instrumente, prin cari guvernulu d’in Pestea se informeza despre tote in celu mai bunu modu. Acesti inspectori, in poterea articlului de lege susu­­amintitu, tienu siedintie de 4 ori in anu, conchiamandu la acele si pre membrii asie numitului senatu scolasticu co­­mitatensu, cari in asemenea casu au diurne si spesse de drumu. (Am audîtu, cu acestu diurnu membrii senatului scol. d’in comitatulu Clusiului neci până in dîu’a de asta-di nu l’a primitu, de­sî se facu­ Dlui Kethely de doue ori interpellatiune in obiectulu acestu­a.) Desbaterile acesoru siedintre totu-de-un’a se incepu cu cetirea unui raportu facutu d’in partea presidiului cu privi­re la starea scoleloru si a invetiamentului de pre terenulu comitatului respectivu. Inse in astu-feliu de raporturi amu ob­servata, ca se accentua cu deosebire scolele, cari stau reu si cari se afla in comune mestecate. Astu-feliu scol’a nostra gr. cat. d’in comun’a Suciagu, in protopopiatulu Clusiului, mai in tote siedintiele e obiecta alu discusiuniloru , firesce ca unu domnu posesoru de acolo ar’ dori sé fia acolo numai una scola, si anume după tipu­­lu si asemenarea repausatului Eötvös. Vediendu acést’a Dlu protopopu, că nu cum­va scól’a susu amintita sé-si perda caracterulu seu confessionalu d’in caus’a unoru defecte ne­iertate de lege, a deschisu in tracta una corecta, in urm’a carei­a s’a si adunatu vr’o 12 fl. v. a. Totu spre scopulu acestu­a s’a datu in 3. dec. a. c. d’in partea societăţii nostre de diletanţi teatrali, constatoria d’in nesce juni studinti d’in locu, una representatiune teatrala. Cu acesta ocasiune a contribuitu pentru scol’a d’in Suciagu următorii domni si domne : Baldi 2 fl. Piposiu 1 fl. 50 cr. Stefanu Popu butnariulu 1 fl. 20 cr. Gavrilu Popu protop, Horvath locotenente, Giurgiuc’a, Petricasiu, Ianchi, Leontinu, Dn’a Ancianu, Cerghedi, Iosifu Popu, Vajda, Nemesiu, G. lano­­viciu neg., I. Janoviciu, Siulutiu, Dn’a Popu, preotesa inClusiu­Monostura, Ladislau Popu cancel., G. Popu, V. Russu profes., câte 1 fl. Dragomanu 60 cr., Triffu jurista 40 cr., I. Stan­­ciu morariu 40 cr., Gallu juristu 35 cr., dela mai multi studenți si ostasi 4 fl. 87 cr., la­olalta : 29 fl. 32 cr. D’in care suma subtragandu-se spessele de 15 fl. 56 cr., remane unu venitu curatu de : 13 fl. 76 cr. E neînsemnata sum’a de 25 fl. 76 cr., inse scol’a d’in Su­ciagu se va poté provedé de­o­cam­ data cu cele mai necessa­­rie, precum cu mapa, tabele de părete, tablitie de petra, cârti etc. si astu-feliu nu va fi inghitîta de respectivulu posessoru. Ei Domniloru de la carma, bine scimu noi unde vi fuge min­tea cu scolele vostre comunale, dar’ ve poteti pune poft’a in cuiu, câ­ci a trecutu bab’a cu colacii, apoi romanulu in­ca s’a tredîtu si e gata a-si dă si celu d’in urma denariu pentru salvarea natiunei, a limbei, besericeei si scolei sale. Pentru ce nu voiţi voi, fratiloru magiari, a face si redică scole si in comunele curatu romane ? Pentru ca nu vi po­teti ajunge scopulu. Apoi ministeriulu ar’ face bine daca d’in banii statului, adunati de pre spatele si d’in sudorea nostra, lasandu de o parte inte­rassele sale ce le are numai in p­rivinti’a inaintarei neamului ungurescu, pentru care nu­mai in Clusiu a infiintiatu de vre-o 2 ani incoce vre-o 4 institute de invetiamentu , ar’ face bine dîca , daca in ase­menea mesura s’ar ingriji si de binele nostru, dandu-ni si née câte vre-unu ajutoriu spre a ni redică ici si colé câte una scola de domne ajuta, dar’ cu caracterulu ei confessio­nalu. Atunci credu, ca fetitiele nostre n’aru plânge, dî­­cundu, câ nu pricepu limb’a propunerei, precum se intemplâ in dîtele trecute aici in Clusiu in institutulu preparandialu­­ de fetitie, câ­ci un’a a plânsu cu lacrime înaintea profeso­­relui de limb’a romana dîcundu, câ dins’a are forte mare necasu cu studiele. Ast’a vise a dîsu-o si alţii, pentru acea sciindu cu bătu numai toc’a la urechi’a surdului inchiatu cu ce am inceputu : „Ajuta-te romane si Ddieu ti-va ajută ! Unulu d’intre cei ce i-au i u r i­t­u d­i e i­i. Beiusiu, 10. decemvre, 1811. Societatea de lectura a tingiiiaet^ffi' Ia gimnasiulu ro­manu d’in Beiusiu, petrunsa­ de nobile semiteminte de re­­cunoscintia câtra părintele acestui templu alu Minervei, fe­­ricitulu episcopu Samuilu Vulcanu, i va serbi aniversarea morţii, in 25. decemvre st. n. pre langa parastasulu înda­tinata si cu una modesta productiune literaria, după urma­­toriulu programa : 1. Mersu nationala esecutata de corula instrumentata, sub conducerea lui Alessandru Campianu stud. de cl. VIII. 2. Cuventu de deschidere, rostita de dlu professoru Teodora Rosiu. 3. Horia lai Buteanu, esecutata de corula instrumen­tata. * Trebuie, d-loru, se ne petrundemu de acestu mare ade­­veru : ca aste precum fia-care individu apartiene unei familie, fia-care omu este cetatienulu unui Statu, fiulu unei natiuni, si ca, inainte de tote si cu preferintia ori-caroru altora in­terese si ori-caroru altora idee suntemu imperiosu obligati se ingrigimu de famili’a notira nationale si se dirigemu to­te actiunile nostre astu-felu, cum se contribuimu la intari­­rea ei. Acestu­a este unu principiu eternu, nascutu in omu ai in poporu, si pre care natur’a l’a intiparitu cu energia in tote fiintiele universului prin instinctulu de conser­­vatiune. In tier’a nostra inse sar’ pare, d-loru, ca una influin­­tia reu-voitoria a insuflatu acestoru factiuni principiele cele mai bolnaviciose ale cosmopolitismului, cari au falsificata acesta lege naturale de conservatiune, temeli’a rationale a ori­carei dogme de Statu. Ce’a ce merita serios’a nostra luare aminte este, ca omenii avuti, acei­a cari in alte fiere constituie partitule conservatorii si alti ordine­­, sunt cuprinsi, la noi, de ametiel’a acestora perniciose idee : ei se agita cu atât’a pornire in contr’a poporului, in câtu pare ca aru fi decisi se inundeze d’in palatele loru cu petroleulu comunis­mului politicu tote institutiunile nostre naționali, in flaca­­rele carai­a voiescu apoi se veda consumandu-se intregu Statulu romanu ! Departe de noi cugetulu de a condamnă in principiu ideele adeveratu umanitarie, desceptate de adeverat’a reli­­giune si filosofia, care propaga intre poporele moderne pacea eterna, idealu splendidu alu viitoriului. Dar’ ne-amu socoti criminali, daca amu supune pre poporulu romanu la martiriulu acestei idee, admitiendu cosmopoli­­tismulu că dogma de Statu in Romani’a, asta­ di candu ve­demu naţiuni si popore poternice aprindiendu incendiulu resbeleloru numai pentru naţionalitatea si independinti’a loru. Nu potemu blamă cu destula asprime acea parte avuta d’in societatea nostra, care, cu unu­lustru de falsa cultura, are mari pretensiuni politice si care a gasitu comoda, spre a se sustrage de la sarcinele si detoriele ce impune princi­­piulu de conservatiune nationale intregei societăți romane, d’a se adăposti la umbr­a unui cosmopolitismu de ocasiune, prin elasticitatea carui­a se înlăture grigea de patria , se înlăture sciinti’a si studiulu cestiuniloru nostre economice, cunoscinti’a aprofundata si practica a impregiurariloru parti­culare individualităţii nostre nationale. Ambiţiunile egoiste si superficiali au adoptata acesta sistema de a face politica pentru ca ea dă una satisfacere mai imediata si mai grab­nica intereseloru loru personali, in care s’au absorbita. Cu asemene aplicări, totulu s’a redusu de câtu­ va tim­­pu, in sciinti’a nostra politica, nu la una lupta franca de idee si de principie, ci la una lupta apriga de intrigi, de machinatiuni astutiose si de violinti — in care victori’a nu este asicurata celui mai capabile si mai onesta, dar’ celui mai mladiosu de consciintia si celui mai servile. Intr’acestu vertegiu de framentari sterpe s’a lasatu cu totulu la una parte poporulu romanu si interesele lui naționali. Părăsită numai la sugessiunile egoismului seu, acesta fracțiune a societății nostre avute in locu de a se realiă si d’a se sili se deé toturoru nobile esemple, aluneca, d’in contr’a, d’in ce in ce mai multa in noroiulu unui materia­­lismu brutale — si, după ce cutéza a se fali, că de unu merita, de a nu semenă cu face parte d’in poporulu roma­nu, după ce tinde a se constitui intr’una casta cosmopolita — lucru estraordinaru ! — ea anevoiesce se monopoliseze guvernamentulu poporului romanu. Cinismulu politicu a mersu asié de departe, in câtu tier’a a ajunsu acum a fi guvernata pana si de avocatii con­­cesionariloru prusiani si austriaci, impusi prin violintia la carm’a Statului. Acesti­a au alteratu cu totulu natur’a guver­namentalul i­epresintativu, au siluita libertatea alegeriloru cu scopu de a transformă represintatiuneanationale intr’una machina de legitimare a uneltiriloru loru. Omenii de la guvernu, înarmați cu poterea publica, abuseza fatisiu de ea si se lupta in contr’a tierei. I-amu vediutu suscitandu interventiuni străine si mnuncindu-se se dée afaceriloru de ordine cu totulu interna caracterulu si gravitatea cestiuniloru internaționali. Si, pentru ca se aser­­vesca tierna prin interventiunea Adunarei legislative, in pro­­fitulu principeloru germani, coasociatii doctorului Straus­berg, au implutut tote funcțiunile publice cu creature apro­priate fraudeloru electorali. Era, d-loru, pana la ce deplorabile stadiu s’a impinsu situatiunea nostra politica. Daca aruncamu privirile asupr­a stării economice a Ro­mâniei, nu potemu de câtu sé ne ingrijimu si mai multu­mea , fiindu ca economi’a nostra nationale, sub unu asemi­ne regime a suferitu mai crunte loviri de câtu sub acelu­a alu unei invasiuni străine. Consecintiele lipsei de idei economice, ale nepesarii si ale incapacităţii guvernaminteloru nostre se resimte aci in tota poterea. Celu d’antâiu fapta, care ne isbesce, este scăderea sentiementului de moralitate politica. Acesta cangrena mora­le atinge de a dreptulu desvoltarea economica si lovesce producerea chiaru in sorgintea ei. Unu mare si poternicu statu, glorios’a Francia, s’a vediutu la doue degete de la ruin’a ei, numai pentru c’a avuta una sistema politica care a nesocotita necesitatile morale ale Franciei. Guvernamentulu seu, spre a tempi efervescinttele necesității de libertate si spre a face una diversiune de la ocupatiunile seriose ale spiritului publicu, a impinsu poporulu in calea casciguriloru usiere, a incuragiatu tendintiele de bunu traiu si de lucu, cari amortiescu sim­­tibilitatea de consciinta si nu recunoscu alta Dumnedieu de câtu succesulu. Candu una societate aluneca pre povernisiulu acestu­a periculosu si nu se descepta la timpu, este aprope de pe­rire, fiindu-ca nu mai lucreza pentru viitoriu : tote silintiele sale se reducu la una febrila activitate numai intru a-si pregăti rapide si cu ori­ce pretiu unu presinte comoda si plăcuta. Una data cu scăderea sentiementului de moralitate politica, a luatu una desvoltare cresc­unda sistem’a conce­­siuniloru. De aceea cu dreptu cuventu opiniunea publica a condamnata si a lasatu se se restorne unu Domnu nationale d’in caus’a concesiuniloru. Daca am cercă, d-loru, s­e studiamn cestiunea conce­siuniloru, ne-amu convinge ca chiaru d’in puntulu de vede­re pura economicu, nu pote fi nimicu mai vatematoriu pen­tru unu poporu care d’aibă incepe regenerarea sa politica si sociale, de câtu de a-lu condamnă că totulu sé se faca prin străini, de a-lu convinge sistematicu despre incapacita­tea sa productiva — supunendu-lu la neîngrădită esploata­­re a monopoliștiloru străini, cari absorbu totu fructulu mun­­cei sale. (Finea va urmă.)

Next