Federatiunea, ianuarie 1872 (Anul 5, nr. 1-8)
1872-01-26 / nr. 6
i*est’au Vineri, 14./26. ian., 1872. Xr. 6 606. Anulu ahi cincilea MDCCCLXXII. Locuinti’a Redactorului tt Ridamtiaail . if. r.'-tra,t’a tragatoriulul [Lövészatoza]. Nr 5. Scrisorile refrancate nu se vorn primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.1- Articlii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, fiterariu, comercialii si economicii. Va esi Mereuria, Vineria si Dominec’a. Pretinln da PrenumeratiQue : Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre rsese lune . . . 6 „ „ „ Pre aoulu intregu . 12 . „ „ Peute-n Kouiain’aurea, intregu 30 Fr. = 30 Lei u „ 6 lane 16 „ = 16 „ „ 38 „ = 8 „ ., Pentru Insertion! : 10 or. de linia.si 30 or. ta osa tina brate pentru tiespe care publicatiune separata. In locuiu deschisn 20 or. de linia. Unu osemplariu costa 10 cr-------—T ir ) II—III I......- 1 Imii....III mmm Pest’a, 13/25. ian., 1872. Siedinti’a d’in 23 ian. a camerei deputatiloru Ungariei a fostu pentru noi in mai multe privintie forte instructiva. Pertratandu-se cestiunea subventionarii gimnasiului serbescu d’in Neuplant’a, deputatii nationali Mileticiu si Ma s s imovieu , vediendu eh subventiunea se va refusâ in estuarnu si ca guvernulu are intentiunea de a intemeia unu altu gimnasiu de statu cu limb’a institutiunii serbescu totu in Neuplant’a, pricependu scopulu, spre a lu paralisu propuseră unulu a se infiintiâ in Zomboru, celaltu in Bescareculu- Mare, unde lipsescu institute mai innalte, — incurcandu-se estu-modu cestiunea, intreveni Deacu, ca si unu deus ex machina, spre a complana disputele si spre a scote camer’a si ministeriu d’in incurcatur’a in care ajunseseră in urmarea dibaceloru manopere a celloru doi deputaţi serbesci. Ulustrulu renegatu, după ce spuse ck d’insulu s’ar fi enunciatu de multu asupr’a cestiunii de natiunalitate, dîsse relativu la cestiunea ne sta la ordinea dîllei, ck fia care natiunalitate, chiaru si celle ce nu sunt politice, au dreptulu a cere ca să li se deschidă caile libera si ca sa li se dee mediu lo cele spre a-si poté cresce si cultivă pruncii in limb’a nationale, ca ci intr’alt’a străină cultur’a este forte îngreuiata. „Sa ni aducerm aminte, dîsse Deacu, de acea epoca in care tenerii noştri aveau a se luptă cu tote greutăţile ce intempinau studiandu mai nainte intr’una limba morta (latina) era mai apoi intr’un’a străină (nemţiesca), precandu astadi, studiandu in limb’a materna, invetiatur’a este forte usiorata. De vremu, adause mai departe, ca sk cascigamu nationalitatile, atunci nu trebue sk facemu ca si candu am Vre CU totu pretiulu a, lo magiarinâ, uî aari «a li facemu plăcute relatiunile magiare.“ In fine, ^dupa ce observa ca nepotendu-se sterpi natiunalitatile, d’in caus’a numerului cellu mare allu loru, nu este bine ale face inimice, urmedia ca amendoue partile sa staruesca a vietiul intru intrellegere câtu se pote de buna. Dar’ parteni parerea d’a se infiintia gimnasiulu serbescu totu in Neuplant’a, unde este unulu. Adecă machiavellismulu betranului s’a doveditu si asta data. Nu potemu uită că Deacu este tat’a injuriosei legi de nationalitate carea, de nu intreveniă d’insulu, ar’ fi reesîtu mai bine după proiectulu comissiunii. Totu ellu vine cu auctoritatea sa a sprigini machiavellistic’a tendintia a ministeriului de a infiintia pentru romani, serbi, etc. gimnasie de statu, după norm’a scoleloru comunali, dar’ viu e Ddieu, si Romanii, cunoscundu scopulu, nu voru tramite fiii loru in scole fara Ddieu, ci voru inveti in alle loru celle saracutte, dar’ si natiunali si crestinesci. Romanii nu sunt atâtu de simpli ca sa nu pricepa unde duce francmasonismulu stapaniloru. A distruge mai antâiu sentiulu relegiosu, a face ca școlarii să devină indifferinti mai antâiu cktra confessiunea loru, apoi a deveni indifferenti si cktra naţiunea loru, ar’ urmă de siguru. Stapanii n’au potutu si nu potu prin fortia, i assecurkmu cr nu voru poté neci prin machiavellismu. Dloru ni dau totu ceea ce nu ceremu. Noi li recumendamu merku, sa reintre pre callea politicei oneste si morali, atunci voru cascigă încrederea si amiketi’a nostra, pana atunci inse, ne vomu feri chiaru si de darurile loru, cari nu le ceremu. Gimnasiului de Beiusiu se refuse assemene ajutoriulu ceruta pentru cuventulu ck este confessionals. Minciuna, de trei ori minciuna! Minciuna publica si in asta calitate minciun’a devine insulta. Au universitatea d’in Pest’a si atâtea gimnasie d’in tierra nu sunt eile emineminte confessionali ? Si cu tote acestea li se dau, grasse subventiuni , vedi bine caci acestea servescu de focularie nu atâtu allu sciintieloru, câtu allu magiarismului. Stapanii se mai slabescu cu argumentulu minciunei. Ne am saturatu de a fi insultati cu minciuna, precum ne am saturatu de fortia. — Drepturile natiunali ni se refusa pentru cuventulu minciunosu ck atackmu intregetatea tîerrei, — ajutoriu d’in sudorea nostra — c’ci d’in acest’a se compune vistieri’a statului — pentru institutele nostre de crescere nu ni se dau, pentru ck suntemu chrestini si cutedikmu a avé si noi confessiune ! Ya sk dîca, de vomu abdice de nationalitate si confessiune atunci vomu fi partasi de nemarginit’a gratia d’a deveni magiari si prin acést’a poporu suveranu, cu nationalitate politica. Preferimu a portă încă jugulu servitutii politice nationali, decâtu sk cumperamu cu acestu pretiu rusînatoriu elemosin’a stapaniloru. Altu momentu assemene instructivu, au fostu primirea afrontului ce cas’a boeriloru fece, precum au mai facutu si in cestiunea colonistiloru , camerei deputatiloru , adeca acésta primi respingerea boeresca a desfiintiarei legii de cautiune pentru dimale. Sub cursulu votiskrii betranulu Deacu — ca si salvedie apparinti’a liberalismului seu, — a petrecutu in bucatari’a dietei. Celiu mai lesne si mai eftim modu de a-si conservă cineva popularitatea liberalismului. La burs’a de Vienn’a se latîse in 23. 1. c. mai multe sciri politice neodichnitorie. Asie unii dîceau ck sciu positivu a se fi facutu attentatu asupr’a personei Tiarului rusescu si ck in urmarea attentatului ar’ fi moritu de ranele capetate, era altii ck n’ar fi moritu inca, dar’ ck bolesce greu. De alta parte se affirmă, că Doronitoriulu României Carlu I, obositu de sarcin’a domniei, s’ar fi retrasu d’in Romani’a. După aceste scrii urmare altele financiarie, dar’ totu de acestu calibru, adeca allarmatorie , pana acum inse neci un’a d’in eile nu s’a adeveritu. Ordinea de batalia parlamentari a Dlui Auersperg este antâiu . Legea elect, de urgentia, apoi, de va mai remane tempu, pote resolutiunea galiciana, si daca totu ar' mai remandi !OU, pote 61 rofowvn’o dlonf/.'^nlr, VoTYlll Vede Cl, VOfU dice deputatii galliciani, cari tiem in mana situatiunea si sortea ministeriului precum si a senatutului imp. insu-si. Partit’a nationale croata urmedia a face descoperiri interessante, prin cari se vedesce apriatu credinti’a cea rea a uniunistiloru, cari a tinsu si isbutitu a duce in ratecire pre Longai, dar’ totuodata se areta ca nu Croatii ci ministeriulu ung. a intreruptu negotiatiunile de impacare, ceea ce se scie fkra ca sk fia trebuintia a se documentă mai cu amenuntulu. D. Thiers, care d’impreuna cu ministeriulu seu, in urmarea bătăliei suferite de la Camera in cestiunea dkrii pre materie crude — dedese demissiunea, au revenitu de la acestu cugetu, era totu la rogarea Camerei. Bataia, ca acéstea si trantela in Camera, va mai mancă betranulu si susceptibilitatea sa personale si constitutionale era si se va alină si alta data. Numai sanetate sa aiba D. Thiers, cellelalte se voru repară. Ce e de facutu ? (Fine.) *) înainte de an. 1848, in adunările marcate nu erâ ertatu a vorbi in limb’a romana, nu era ertatu a portă protocolu in limb’a romana, romanii câtu de cualificati se fi fostu, nu se aplicau in posturi, si totusi nu ne-amumagiarisatu, s pre asta di pre langa drepturile amintite ne vomu magiarisă ? nu credu. Au nu demandat. 58 alu legei pentru instructiunea publica, ca fiacare locuitoriu se se educe in limb’a sa materna, singuru sciintiele academice predandu-se in limb’a magiara. înainte de an. 1848 nu a fostu ertatu acesta, si totusi amu remasu romani. Seu doara cultura, drepturile politice si libertatea pressei ne magiariseza ? de cumva acestea ne magiariseza debue sa vi spunu sinceru, ca in casu candu romanismulu numai asie se pote sustiené, daca poporulu romanu va remane elotu politicu, daca va remané incultu, atunci noi amu incetat a fi romani, pentru că necultur’a prin articlulu XXXVIII, adeca prin legea pentru instrucțiunea publica e nimicită, er’ eletismulu politicu intru atâtu, in câtu fia-care d’in poporu, care platesce a fi. v. a. e alegatoriu, in câtu fia-care romanu pote ajunge la ori-si ce oficiu, a incetatu. *) Vedi Nrii 4 si 5 ai „Federat.“ Au nu e ertatu fia-carui romanu a suplică in limb’a sa, si in ace’a primesce si resolutiunea ; înainte de an. 1848 nu a fostu ertatu acest’a, si totusi amu ramasu romani ; se pote ca sunt amploiati, cari nu pertracteza suplicele scrise in limb’a romana, seu pertractandu-le nu dau pre dinsele resolutiuni in limb’a romana, — inse de ce nu lu luati pre mulu că acestua in comitetu la dare de sema? spre acestu scopu nu e de lipsa a avea majoritate, e destulu unu membru care cu §. 8. alu legei de naționalitate in mana, se asterna unui atare amploiate, care nu respecteza legea, patu de spini, — si apoi de buna sema a dou’a ora nu va mai dă pre suplice romane resolutiuni in limb’a magiara, cu atâtu mai pucinu va lasă nepertractata vre-una suplica, d’in causa ce nu e scrisa in limba magiara. Legea pentru usuarea limbei materne e sanctionata in favorulu nostru, inse noi totusi strigămu, ca in usuarea limbei suntemu impedecati, bataru ca noi suntemu de vina, daca in asta causa ni se punu pedece, pentru ca pasivi fiindu nu vomu a ne folosi de drepturile, cari in asta privintia ni se dau prin lege. Aici asia poté dîce, asin poté eselama: aca fructele pasivității ! dar’ au făcu, să-mi fie numai ertatu a vi aduce aminte, ce au dîsu străbunii romani despre drepturile politice „vigilantibus subveniunt jura,“ va se dîca, daca voimu a avé drepturi, debue sk priveghiamu, debue sk fimu activi. Noe ni place a ne fali cu aceia că suntemu strănepoții romaniloru, inse consiliele celea bune ale loru le lasamu sa le folosesca alţii. Strămoșii noştri in a. 1744, 1791, 1844, 1848 si 1849 au petitionatu la dieta si la Maiestate: 1. ca dreptulu de alegere sk se estinda si preste romani ; 2. ck si romanii sk se aplice in ofieio nnhHo« • -. ^ iciigiuuB» greco-catonca si greco-resantena sk se recipe intre religiunile recepte ; 4. că natiunea romana, in sensulu constitutiunei Transilvaniei, sk se recunosca de a patr’a natiune si 5. ca sk se sterga censur’a, va sk dîca press’a se fia libera. Nobilii si nenobilii romani, cari prin comune platescu contributiune drepta de 8 fi. v. a., or’ prin cetati, cari au posessiune in pretiu de 315 fi. v. a. sunt alegatori, romanii se aplica in oficie, religiunile greco-catolica si greco-rasarella sunt recepte, limb’a romana in cause private, atâtu la politica, câtu si justitia eertatu a se folosi, ba ce e mai multu, in cele mai multe locuri in Transilvani’a e primita si de limb’a protocolului comitatensu, suplicele romane se resolva in acea limba, press’a e libera, censur’a a incetatu, va sk dîca, unele d’intre dorintiele nostre sunt realisate, si acum noi in locu de a folosi ace’a ce amu ajunsu, si cu ajutoriulu celoru dobendite a stărui că să se implinesca si celealalte dorintie, strigămu in gura mare, noi remanemu pasivi până atunci, până ce ni se voru împlini tote dorinițele. Ore, Cioru, in an. 1866 si 1867 sk fi pasîtu partid’a deachiana pre terrenulu pasivităţii, sk fi statu mortîsiu pre langa uniunea personale, pre langa restitutio in integrum, si ca nu platimu nemicu d’in detori’a statului, pentru că s’au facutu de nobis sine nobis, esoperatu ar fi drepturile, cari le are asta di Ungari’a ? neci de cum. Am fostu de facia, Dloru, sciu cum a decursu procesulu impaciuirei, la inceputu Vien’a pofteă mai multu, partid’a domnitoria a promisu vnse mai pucinu, si după ce dreptulu facea in midilocu, eca s’a facutu pacea, si asta di Ungari’a e in posesiunea mai multoru drepturi, de câtu a supr’a caroru a s’a facutu pacea, pentru ca vediendu Vien’a cu Ungari’a nu voiesce a se rumpe, se invoiesce la ori si ce drepturi, ce nu pericliteza poterea monarchiei Austro-Ungariei. Asie aru fi acéstea si cu romanii, daca aru pasî d’in anima pre terenulu datu de Maiestate, si daca aru aperă d’in anima sistemulu dualisticu. Vedi, dîca unii, nu ne provoca nimine la pace, noi nu potemu parasi terenulu pasivității. iertati-me, Dloru, daca vi spunu sinceru, câ pasivitatea Dloru vostre nu e pentru ace’a că prin ea sk esoperati drepturi, ce de altmintrea prin pasivitate neci câ s’au potutu esoperă vr’odata, ci pasivitatea Dloru vostre e, că prin ea sk ve mantuiti de a lucră, că prin ea sk escusati nepasarea in care sunteti facia cu prosperitatea patriei in genere si a poporului romanu in specie. Am fostu de facia in adunarea d’in Miercurea, unde s’a