Federatiunea, septembrie 1872 (Anul 5, nr. 92-99)
1872-09-21 / nr. 97
locuinti’a Redactorului si dantelari’a Redaatiunii e in trat’a tragatorialul [Xoveszntoza], Nr. 6. Scrisorile nefrancate nu se voru primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Fed ratiunii.“ Artiolii tramisi si nepublicati se voru arde. Diurnalu politicu, literariu, comerciaiu si economicu. Va esi Mercuria, Vinerta si Dominec’a. Pretiism d« Prenumeratidna Pre trei lune . . . 3 fl. vs Pre siese lune. . . 6 „ Pre anulu intregu . 12 „ „ Pentru Kiomani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30,ei n » „6 Iune 1« 6 - 16 , „ “ 3 ~ 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 pr. de linia,si 30 or. taosa timbrale pentru nespecare publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 crHTr. 07097. Joi, 21. septemvre, 3. octomvre, 1872. Anulu alu cincilea MDCCCLXXII. Camer’a representantiloru Ungariei. S i e d i n t i’a de la 28. sept., 1872. Presiedintele St. Bittó deschide siedinti’a la 10 ore a. m. D’intre miniştrii au fostu presinti : Lónyay, Panier, Szlávy, Wenckheim, Tisza, Tóth, Kerkapoly si Tréfort. -----------1________________ Pest’a,--2q:—8-"l 872. z. oct. Eri in prim’a octomvre s’a deschisu cu mare solenitate noulu anu scolasticu la universitatea de Pest’a. Cu acesta ocasiune noulu rectoru alu universităţii, dr. Petru H a ta la, a rostitu unu discursu de inaugurare, care pote să faca epoca in istori’a acestui institutu de invetiamentu. Dlu Hatala a desvoltatu in discursulu seu nisce idei liberale, cari merita a fi luate in consideratiune nu numai d’in motivulu, că recunoscu si aproba superioritatea solintiei asupr’a statului si besericei, — ceea ce nici că s’ar fi potutu contestă, — ci mai vertosu d’in impregiurarea, că aceste idei liberale le-a pronunciatu unu professoru de teologia, unu preutu, unu omu care se tiene de tagma aceloru sofisti infalibili, cari voru să prescrie legi ratiunei si mintei sanetose, că pana unde să se incumete si păna unde să strabata. Cuvintele prin cari noulu rectoru si-a caracterisatu programulu anului seu de officiu, voru află resunetu pretotindenea, pre unde numai esiste scrutare si cugetare, pricepere si interessu pentru vieti’a scientifica, pentru „libertatea sciintiei.“ Sciinti’a si propagarea sciintiei, instrucţiunea, — dîce dlu Hatala — trebuescu să fia libere de tote stavilele impedecatorie, ce etatulu si beseric’a vrău să li puna ; ambele potu să prospereze si să se desvolte numai in deplina libertate ; căci orice pressiune d’in partea unei poteri străine impedeca scrutarea scientifica si o fortieze a se abate pre căli false, ori ce pressiune d’in afara submina binecuventarea, ce instrucţiunea libera are să o aduca asupr’a singuraticiloru individi si asupr’a natiunilor intrege. Statulu si beseric’a n’au dreptu d’a se face curatori ai sciintiei, căci ambele aceste institutiuni sunt opere ale sciintiei, fapte ale cugetării raţionali si morale, care nu recunosce alte legi, decâtu legile logicei sale nestramutabile. Ce resultate a esoperatu beseric’a, de câte ori s’a incercatu a negă, nimici si a opri succesele, triumfulu cugetării sciintifice ? Ea a esoperatu, precum se scie, numai de sosire pentru auctoritatea sa, s’a facutu de batujocur’a lumei si, in fine, totusi a trebuitu să recunosca ceea ce la inceputu a persecutatu cu ura si inimiciţie. Pamentulu totusi se misca, si stelele se invertu in giurulu lui după legi eterne, nestramutabile, — cu tote că primii apostoli ai acestui adeveru au fostu maltratați păna si omoriti. Astă, fără effectu va resuna si Enciclic’a si Syllabus, rot’a siueratorie a tempului va sfarima pre pigmeii, cari voru cade in ogasîele sale, si spiritulu omenescu va continuă a urmă legile cugetării proprie si după aceste legi a se pogor! in adincimele lucruriloru si in intunereculu secliloru trecuti spre a scote la lumin’a dîrei aurulu adeverului. Beseric’a nu trebue să puna pedeci sciintiei si să se redice asupr’a ei ; beseric’a chiaru si aceea trebue să conceda, că sciinti’a să faca obiectu de scrutare d’in doctrinele sale, spre a află si dovedi intru câtu si câte d’in tesele si dogmele sale potu trece si potu avé valore că manifestatiuni divine, si câte sunt apoi opere ale omului, cari or’ de omeni se potu nimici. Facultatea teologica să nu fia scosa d’in legatur’a celoru mai inalte institute de invetiamentu; facultatea teologica să remana si mai departe membru, parte intregitoria a universităţii, închişi prin „muri chinesesci“ de aerulu liberu alu scrutării libere, despărţiţi de vieti’a sociale de la universitate si aruncaţi in bradele unilaterale si mărginite ale dressurei d’in seminarie ruginite, — ce va fi atunci de preuti, cari sunt chiamati că conducători si invetiatori ai poporului ? Necunoscuţi cu progressele tempului, preutii nu voru ajunge a cunosce, sau voru invetiă a cunosce reu essegintiele tempului ; singuri in chiliele pustie ale seminarieloru va fi cu nepotintia a-si cascigă cunoscintia despre vietia si despre straformările multiple ale ei. Teologi’a se va ossifică, se va rescolă contr’a resultateloru scrutării si va intră in oppositiune periculosa. Tote acestea se voru poté evită, voru fi impossibile, daca teologi’a se va invetiă pre facia, sub control’a lumei, si daca preotii se voru educă in comunitate si in legătură cu inteliginti’a viitoria, a unei naţiuni. Cestiunea besericei bulgare, despre carea vorbiseramu mai pre largu ip mnulu d’in uumerii trecuti ai diuariului nostru, continua a preocupă atenţiunea intregei Europe, si de presinte privirea tuturoru a e indreptata spre Constantinopole, loculu întrunirii marelui consiliu ecumenicu alu besericei orientale. Russi’a ce e dreptu, mișcă tote petrele pentru că să esopere una contrelegere intre grecii ortodossi si bulgarii slavi, dar’ tote staruintiele si influinti’a generalului Ignatieff, nu potura înduplecă conciliulu ecumenicu d’a nu dechiară de schismatecu pre esarculu bulgaru d’impreuna cu intrega natiunea bulgara, si a-i pune sub escomunicatiunea cea mare. Precum se vede patriarcatulu ecumenicu se afla cu totulu in man’a fanateciloru greci, si generalulu Ignatieff nu potu a si cascigă in partea sa numai pre patriarculu d’in Ierusalimu, care, ce e dreptu, refusă d’a-si dă consentiementulu si a subscrie actulu de escomunicare, inse elu e cu totulu impotenta in faci’a ortodossiloru fanatici. Deci rumperea intre beseric’a grecesca si bulgara e iminenta, si asie totu momentulu ni pote aduce sciri fatale d’in putredulu imperiu alu Osmaniloru, si cunoscindu noi viu’a interessare a Russiei pentru nefericiţii bulgari, asupriţi si subjugaţi nu numai pre terrenu politicu, ci si besericescu, cine scie, daca nu cumva chiaru acestu pasu precipitatu si gresîtu alu conciliului ecumenica d’in Fanarulu Constantinopolei, locu de trista suvenire pentru noi romanii in genere, si in specia pentru fraţii nostri d’in Romania libera, va acceleră desvoltarea si ressolverea cestiunii orientale, care de mai multu tempu amenintia Europa cu conflagratiune generale. Altu evenimentu importantu ce avemu a inregistra lu forméza fără indoiela, conversarea presiedintelui republicei francese Eugeniu d’Arnoult, renumitulu publicistu francesu si redactore alu dinariului „Patri’e“ despre situatiunea Franciei. Dlu Thiers dechiarăin converserea sa, că nu doresce nemic’a altace, decâtu numai pacea, si că in aceasta dorintia a sa convine cu tote celelalte poteri, chiaru si cu bărbații de statu ai Germaniei, căroru a li trece mai puținu prin minte d’a întreprinde unu resbelu nou contr’a Franciei. După aceasta introducere eminaminte pacifica, conversarea presiedintelui se descompune apoi in urmatoriele gruppe de idei. Mai innainte de tote se face imputare barbatiloru de statu ai Germaniei marea erore politica a rumperei Alsaciei si Lorennei de cătra Franci’a esecutata in ametiel’a triumfului ; facundu apoi una revista asupr’a reporteloru esterne ale Franciei cătra celelalte poteri, presiedintele republicei dă espresiune viua simpatieloru cătra Austria ; după aceea amintesce relatiunile amicale d’intre Franci’a si Italia ceea ce altu cum nu insufla neci una temere, si in fine accentua sinceritatea sentieminteloru Russiei facia de republica francesa. Thiers perhoresceza resolutu verice resbunare prin arme, accentuandu resbunarea prin labore si spiritu industriariu. — După câteva cuvinte incuragiatorie pentru industria Franciei, carea n’a suferita neci una scădere in renumele si concurinti’a ei, si carea are se joce unu rolu forte importantu la resbunarea pacifica, illustrulu oratoru constata, că de presinte Franci’a are una armata escelinte. In fine presiedintele republicei dîce, că, ce e dreptu, nu pote garantă pentru venitoriu, atâta nu se pote dechiară cu securitate, că daca contr’a vointiei toturoru guverneloru ar’ intreveni vre-unu evenimentu, care ar’ conturbă pacea europena, Franci’a nu va avé neci cea mai mica parte la acestu evenimentu. După verificarea procesului verbalu alu siedintiei trecute, deputatulu Iuliu Horváth se verifica definitivu. Massimilianu U erményi interpolleza pre miniatrulu-presiedinte, si in specie pre ministrulu pentru aperarea tiere’ in privinti’a infiintiarii casarmeloru permaninte pentru truppe, intrebandu-lu, candu are guvernulu de cugetu a presinta camerei projectulu de lege in acesta privintia. — In respunsulu seu ministrulu-presiedinte Lanyay promitte ca va presinta projectulu de lege respectiva inca in tomn’a acest'a. — Interpellanten e multiumitu cu respunsulu ministrului, si camer’a in actu despre elu. Ionu Paczolay pune pre biuroulu camerei raportau comissiunii judiciarie prime, privitoriu la mandatele deputatiloru c. Stef. Eszterházy si I. Gullner In ambele cercuri electorale se ordinéza investigatiune ; in cerculu d’antâiu se esmitte cu comissariu Car. Radvánszky, er’ in alu duoilea Valentinu Császár. — Tad. P r i e s z k y presinta raportulu comissiunii judiciarie 9, după care deputaţii Carolu Eötvös si Franc. Éder se verifica definitivu. Se publica apoi resultatulu scrutiniului d’in siedinti’a ultima, si in comissiunea jud. 3, se alege dr. Ales. Moconi, in loculu deput. Ant. Mocioni. Col. Rado presinta raportulu comissiunii economice, care se va tipări si distribui. Alad. Molnár pune pre biuroulu camerei proiected de legi acceptate de comissiunea centrale, si cari se referescu la universitatea d’in Clisiu. Se voru pune la ordinea dîllei in siedinti’a de marti, 1. oct. După aceea se cetescu a trei’a ora si primescu definitivu proiected de legi acceptate in siedinti’a d’in urma. Urmeza apoi la ordinea dîllei desbaterea generale asupr’a projectedTM de adressa presintate camerei. Proprnetorii Franciscu Pulszky si Col. Tisza, luandu cuventulu fiecare recomenda camerei acceptarea projecteloru loru, celu d’antâiu recomenda spre primire projectulu elaboratu de comissiunea pentru adressa, cr’ oratorele alu ducilea proiectulu centrului stangu. — După aceea ministrulu-presiedinte Lónyay face nesce observatiuni la unele assertiuni ale deputatului Col. Tisza, si cu acést’a siedinti’a se inchiaia la 21/i ore d. m. S i e d i n t i’a d e la 30. sept., 1872. După verificarea procesului verbale alu siedintiei precedinte, presiedintele invita pre representanti a se infacisia câtu mai numerosi la servitiulu divinu ce se va celebrâ in catedrala d’in Bud’a in 4. oct., la 10 ore a. m., cu ocasiunea dîliei onomastice a Majestatii Sad. După aceea anuncia mai multe petitiuni juredictionarie, cari se trecu la comissiunea petitionaria. Urmeza raporturile comissiuniloru judiciarie. Comissiunea I. a annnllatu alegerea deputatului Nicolau T a s s y , alesu in Zala-Baksa, d’in causa comandatulu lui nu correspunde cerintieloru legii , presiedintele comissiunii alegatorie se condamna la lina murita de 100 fl., pentru ca a acclamatu deputatu pre bas’a unui protocolu defectuosu, or’ in cerculu respectivu se publica alegere noua. Comissiunea IV. a verificata definitivu patru deputati , spre investigarea alegerii deputatiloru Andreiu B aba si D. Majthényi a esmisu de comissari pre And. Schmausz si Ant. Molnár, ér’ alegerea deput. Iuliu C s ab a a annntatu-o. — Comissiunea V. a verificata pre Fridericu Schreiber, ér’ spre investigarea alegerii deputatului Car. Heis a esmisu pre Paulu Buzinkay si Ios. Szomjas. Ministrulu de interne Vilhelmu Tóth respunde la interpellatiunea deputatului Aloisiu Degré, in privinti’a institutului d’in Borsod-Miskolcz, pentru ajutorarea celoru ce voru a se casatori. Interpellantele nu este multiumitu cu respunsulu ministrului, inse camer’a ie actu despre elu. Urméza la ordinea dîllei continuarea desbaterii generale asupr’a projecteloru de adressa. După Ales. T r i f un u c z si Iul. Schwarz, cari si recomendara projectele loru attentiunii camerei, celu d’antâiu projectulu de adressa a lui Svetozaru Miretics , ér’ celu-alaltu pre alu partitei reformistiloru, Béla Lukács pledeza in favorulu proiectului de adressa a partitei deachiane, ér’ Daniin Iványi spriginesce pre a lui Ernestu Simonyi , si cu acést’a siedinti’a se inchiaia la 2 ore d. m.