Federatiunea, februarie 1873 (Anul 6, nr. 9-16)
1873-02-25 / nr. 16
Cancelari’» Redactiunii e in Stat’a tragatoriului (Lövész-utcza), Nr. 5. Scrisorile nefrancate nu se vor primi decatu numai de la corespundintii regulari ai „Federatiunii.“ Articiii tramisi si nepublicati se voru arde. Xr. 16-741. JPest’10, Domineca, 9. Martiu, 25. Februariu, 1873., Anulu alu sieselea MDCCCLXXIII. Locuinti’a Redactorului si Diurnalu politicii, literariu, comercialu si economicii. Va esst Jouiant ]d»minec’a. Pretiulu de Prenumeratiune: Pre trei lune..................3 fl. v. a. Pre siese lune . . . . 5 „ „ „ Pre anulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a : prea intregu 30 Fr. = 30 Lei n. „ 6 lune 16 „ == 16 „ „ ,,3 8 „ =1 8 „ „ Pentru Insertiuni: 10 ar. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fresce-care publicatiune separata. In loculu deschisu 20 or. de linia. Unu esemplariu costa 10 cr. Schri electr. pârtie, a „Feder.“ Data in Siomcut’a-Mare, in 7 Martiu la 10 ore 40 min. d’in dt. Sosita la Pesta in 7 Martiu la 12 ore 30 min. d’in dt. Prin corruptiune infama si pressiune diregatoresca conservativuluBartal György reesi deputatu in Ciăoru cu majoritate de 50 voturi, contra candidatului nationalu Vasiliu Indre, advocatu, care a avutu 525 voturi. Insuffletîrea partitei nationale a fostu admirabila. Muciu. Pestra, 24. Febr., 8. Martiu. 1871. Observassemu in Nr. tr. că respunsulu Dlui E. Macellariu fusessse communicatu in estrasau „enigmaticu“ in diariulu „P. Lloyd,u dar’ că pentru publiculu romanescu ar fi destullu de bine intiellessu si asia; astadi, după ce respunsului i se dede cetire si in siedinti’a publica a Camerei deputatiloru trebue să constatamu, că testulu scrissorii Dlui Macellariu, este intru adeveru cam enigmăticu, o repetîmu, nu pentru noi ,ci cetitorii rom. ci pentru străini si d’in acestu punctu de vedere de si caus’a passivitatii, resp. a abtienerii Romaniloru Transsilvaneni este destullu de cunnoscuta, am fi doritu totusi ca D. Macellariu să fi datu unu respunsu mai esplicitu, că ce Jud’a cellu fără de lege n’a vrutu se intiellega si avu bunu pretestu d’a se face prostu. Inse quod differtur non aufertur, occasiune va mai fi după ce allegatorii lu voru fi allessu de a dou’a ora, de altmintrea prossim’a occasiune i se ofference Dlui Joach. Muresa nu. Sperkmuck se va face, dar respunsului mai esplicitu nu credemu sk i se dee cetire in camera, ck ce atunci Jud’a nu s’ar poté preface or nu intiellege. Siedinti’a de eri a camerei deputatiloru Ung. ni infacisik o scena forte instructiva si de importantia mai allessa pentru omenii carora fam’a fi prognostic» de multu eredîrea potestatii si inca in cellu mai apprope viitoriu. Discursulu de alalta eri allu deputatului Maas. Vermeni, asupr’a institutiunii militieloru (Lonvédi) facuse impressiune atâtu de adânca, ineâtu mulu din capii oppositiunii D. Col. Tisza, eredik a fi necessaria descinderea sa in arena spre a combate pre mascatulu inimicu allu honveditoru si a appera institutiunea in contra armatei communi ce, după a sa părere, servesce mai multu interessele celloru ce sustinuu centralisarea imperiului pre socotel’a independentiei Ungariei, careia militariamulu de Vienn’a pururea i-au fostu inimicu. Dep. Vermeni, intr’unu discursu forte diplomaticosu, dedesse a se intiellege ca honvedii si mai allessu progressiva loru immultira este de pucinu folosu si de mare greutate tierrei, pentru ck de una parte organisatiunea loru este forte superficiale, era de alta parte avendu monarchi’a armat’a ei commune pentru apperare, bonvedii nu numai devinu de prisosu, dar subtragu multa potere de omu de la agricultura, meserie, etc. Col. Tiss’a, facundu allusiuni dragalasie la tendintielle Viennese in cursu de 300 de anii indreptate in contr’a Ungariei cere, firesce ca la locu d’a se reduce bonvedii, cari appera libertățile tierrei, mai bine să se reducă armat’a commune, carea de altmintrea inca s’a doveditu insufficiente a appera monarchi’a, era la 1848 au luptatu in contr’a libertatii poporeloru si anume a Ungariei sustienuta cu bucuria de honvedii caroru astadi se refusa nu numai pensiunea cele de toturoru inimiciloru de odeniora a libertății Ungariei, ci li se refusa inca si recunoscinti’a publica. Profunda impressiune a facutu cuventulu, de altmintrea destullu demoderatu allu lui Tiss’a asupr’a majorității Camerei si respunsulu ce bar. Se nnyei statul a da, ca esplicatiune cuvinteloru lui Verményi, nu avi acellu sucessu stralucitu ce avusse prim’a debutre a cestui barbatu de statu, care d’in parte-i Inca dechiar a fi unulu d’in cei d’antâiu, cari lupta pentru fundarea si consolidarea statului magiaru, dar câtu pentru honvedi, dsa poterea loru o repune nu in desvoltarea estensiva, ci mai multu in cea intensiva.Bar. Sennyei avu curagiulu a vorbi nu numai camerei ung. ci, si pote mai allessu, ca omu allu viitoriului, ca sk fia audîtu si intiellessu preste riul Lait’a, unde negressîtu va castiga multi amici, dar ni se pare ca va perde pre atâtia d’in cei de d’in coce. — Cu tote applausele mie ce primisse D. Col. Tisza si cu totu effectulu deprimetoriu allu cuvinteloru dlui Sennyei majoritatea Camerei refusk si asta data propunerea deputatului Varadi, d’a se da pensiuni honveditoru d’in 48, prin care proprnetorii staruindu in toti annii, au inceputu a deveni forte inopportuni. Proiectulu de lege pentru reform’a legii electorali au fostu primitu in sied, de eri a Camerei deputatiloru senatului imp. de Vienn’a. Centralistii serbedia triumfulu loru, dar învingerea sémena multu cu a regelui Pirrhu. Legea s’a votatu intre posomoritele si deprimetoriele resunete alle cuventului de despărţire a deputatiloru Poloni, cari intonară unu „remasubunu! firesce in amicabilu, si intorsera dossulu cktra nemţii centralisti, cari voru sk nemicesca si ultimulu refugiu allu autonomiei provincieloru. Cine au votatu dara legea ? nemţii si vreo 5. deputaţi d’in Dalmati’a pre carii au ademenita clic’a stapanîtoria. Nationalitatile absentara si neci ck se voru mai preseata pana va fi in vigore nou’a lege. Vedia nemţii cum voru scote-o la caile. Nemţii voru sk imi tedie pre magiari, dar situatiunea nu este aceeasi, apoi sk mai ascepte stăpânii dîllei, cri ce situatiunea se va schimbă si in Ungari’a. Croati’a si Transsilvani’a sunt rane deschise ori câtu ar affectă magiarii a le fi vindecatu. Minciuna este, precum minciuna devine si legea de naţionalitate calcata mereu prin cei ce au facutu-o, incâtu oppositiunea nationale are sk iee in scurtu proportiuni la tari jiu se ascepta stapanii dîllei, Sil’a mai pote domni in Europ’a, omenii silei sunt judecati in ochii lumei, Reallessulu presiedinte allu state loru Unite Americane, D. Grant, c.. occasiunea inaugurarii,salle solemne, in nunciulu sku au pronunciatu cuvintele de mare importantia ca, după convicţiunea sa lumea civilisata se pleca spre republica. Acesta enunciatiune au facutu profunda impressiune in statele monarchice alle Europei si nu unu dormitoriu d’in „mil’a“ lui Ddieu lu va fi imprecatu in inim’a sa pre importanuilu profetu, pentru veracitatea sa. „Eppur si muove“ au dîssu Gallileu, asia dice si Grant, după celle vediute in Franci’a si mai de currendu in Ispani’a, adeca in tier rele unde mai pucinu se sperâ. Nemtii affirmau ca numai ei ar fi cei cu missiunea d’a intemeia republice stabili, candu tempulu va fi sositu, orce elementulu latinu, pururea mobile, ca argintulu cellu viu, d’in caus’a inconstantiei salle nu este aptu pentru institutiuni republicane. Se pare inse ca nemtiloru nu li-a sositu inca tempulu si elementulu latinu, i-a prevenitu, luandu li si aci, ca pretotindene palm’a initiativei. Resultatulu desbateriloru gener. a supr’a repportului de constitutiune, in Camer’a Franciei, este provisoriulu indefinita, adeca era unu compromissu intre poterea essecutiva si cea legislativa, care de trei anui tiene pendinte cestiunea vitale, daca are sk se proclame republic’», ori sk se restaure monarchi’a in Franci’a. După nunciulu D lui Thierski după celle petrecute in sinlu commissiunii de trei die■ i lumea se ascepta ca republic’a are sk fia proclamata ca forma definitiva de guvernare, dar lumea s’a instellatu si mai tare poporulu francesu, ckce D. Thiers nu cutedia, fia ck nu crede a fi sositu inca tempulu (care ar fi mai propiiiu după evacuarea territoriului fr. de ostile străine, după cum dice dsa) fia ck nu-si pote devinge simpathiele salle pentru fostii ski stapini , Orleanistii. Unu annu inca! si atunci se va allege, noi sperkmu ck republic’a va triumfa in Franci’», si ck ea nu va sufferi ca s- o intreca in asta privintia spr’a cea mai monarchiea dintre sororile latine. Interregimlu in Zarandu lncordat’a atentiune cu care sclavii politici, noi romanii, intempinnamu schimbările ce provină d’in nou’a sistema dualistica ce ne apposa, a caroru effetta reale pentru noi nu este altulu decâtu mangaiarea in sufferintie de o parte si consolidarea d’in dî in dî totu mai tare a consciintiei natiunaie de alta, a acellei consciintie, care nutrindu-o cu scumpetate sengura va fi in stare a sparge porţile infernului lacomu de predomnire, in tocm’a cum triumfară stapanitorii noştri de asta di facia de absolutismulu rigurosu, care nu suferiâ assemene consciintia nationale, imi impune detorinti’a morale, a intretiene pucinu on. publicu romanu cu descrierea unoru obiecte mai importante, d’in celle ce s’au pertractatu de curundu in adunarea estraordinaria a representantiei Comitatului Zarandu tienuta la 25 Februariu a. c. Este memorabila acesta adunare pentru noi Zarandanii, in tocm’a precum fusesse odata memorabila diua de 19. Januariu 1869, candu se făcură cunoscutele proteste solemne pentru denumirea d’in partea guvernului magiaru a Comitelui magiaru, c. Alessandru Haller, cu violarea §-lui 27. d’in legea de nalionalitate. — Nu voiu de asta data a face parallela intre 19. Januariu, 1869. si intre 25. Februariu, 1873. unu intervallu abia de 4. anni, nu, astea o lassu in judecarea nepartiala a acelloru romani de anima, cari voru percurge cu atentiune decursulu eveneminteloru inainte de asta cu 4. anni, asia precum intru adeveru s’a intemplatu, era nu precum s’a descriau acelle pre acellu tempu pentru marele publicu romanu, in multe privintie neesactu si facia cu unele persone singuratece, ce a avutu role însemnate — cam partîalu. De asta data trecu la obiectu. Iu siedinti’a representantiei de la 25. 1 Februariu a. c. care s’a trenutu sub presie- i dinti’a Dlui vice-Comite. Dr. Ios. Hodosiu, deschidiendu presiedintele siedinti’a, la care a partecipatu si membrii si publiculu ascultatoriu in mare numeru, cu cuvintele: ca suntemu in interregnu, ni-a facutu cunoscuta, cumcu fostulu comite supremu cont. Aless. Haller este demissionatu d’in acestu posta si in loculu lui este numita Diu Ferdinandu Kessler. — Apoi după formalitatea indatenata facunduse rapportu despre activarea officialiloru si despre intratele de la ultima adunare a representantii incoce, sa purcessu la pertractarea ordinatiunei ministeriului de interne, relativu la cassarea sigilleloru offic, provediute cu inscriptiune latina ori romana si înlocuirea loru cu inscriptiune eschisiva unguresca. Acesta ordinatiune ministeriale destullu de insemnata, a datu ansa la o discussiune mai animata, mai allessu d’in acellu motivu, ca prin publicu se stracorasse ceva despre acesta ordonatiune, prin care se intentimedia ase casca sigillele usuate de secuii, si confirmate prin ordinatiuni mai innalte, precum si d’in acellu motivu, ca adunarea representantiei a fostu conchiamata estraordinarmente chiaru numai d’in incidentulu acestei ordinatiuni. Audi lume romana ! parintesculu ministeriu reg. ung. de interne vine cu o ordinatiune in forma de acasu si demanda vicecomitelui, ca dupa ce d’in protocollulu representantiei substernutu acelluiasi ministeriu a luata acta cu mare uimire, cum ca in Comitatulu Zarandu, in centrulu officiolateloru se intrebuintiedia sigille cu inscriptiunea latina si romana, de unde deducundu trebue ca la officiolatele d’in cercurile pretoriale se voru intrebuintia sigille pure romane, care semnificare esterna, considerandu — auditi motivarea — ca toti locuitorii acestei patrie formedia un ’a si aceeasi natiune, indivisibila natiune magiara, ministeriulu nu pote sufferi sigile cu alte inscriptiuni nelegale, afara de celle cu inscriptiunea statului, eschisivu magiare, ca si candu sigillele usuate de secii si introdusse pre caile legale cu consensulu mai innaltu, s’ar poté cassa cu o trăsură de perna ; — totu in acesta ordinatiune ministeriulu dispune a se intrebuiutia de aci inainte ca limba de manipulatiune pentru affacerile interne — limb’a magiara ! Representanti’a Comitatului, deci facia cu a asést’a ordinatiune n’a potutu si nu i-a fostu ertatu a decide altmentrelea, decâtu câ : su stie ne sigillele si usulu de pana acum prefacutu in lege, si in acesta privintia face substernere la ministeriulu de interne. Trecandu apoi la acea parte a ordinatiunei ministeriale de mai susu, prin care totu acellu laudatu ministeriu nimicesce acellu conclusu allu representantiei, după care presiedintele representantiei se indetoresce a enuncia ori deusula, ori altu cineva condusele comitetului si in limb’a romana, ca limb’a majoritatii precumpenitorie; representanti’a comitatului facia cu acesta ordinatiune a otarita a face susternere la dieta, in forma de gravamenti. Resultatulu lu vomu vedé la tempulu seu, bunu de siguru nu va fi! Venindu apoi la ordine denumirea, noului Comite supreme D. Ferdinandu Hessler, representantiva, după o desbattere seriosa, luandu in considerare, ci substernerea innaintata la ministeriu in annulu 1869, pentru ca pre viitoriu la numirea de comite supremu pentru acestu comitatu sa se observe legea de nationalitate si se se denumesca comite de natiunalitatea si religiunea romana, neci după espirarea a loru 4 anii n’a sositu neci unu respunsu, ci in locu de atare ni s’a respunsu cu faptulu, denumindu-se pentru acestu comitatu de Comite era unu neromanu, considerandu ca de la guvernu iu assemene impreguirâri nu potemu asceptâ vindecare, s’a decisu a se innainta substernere