Federatiunea, mai 1874 (Anul 7, nr. 31-38)
1874-05-30 / nr. 37-38
Buda-Pest’a Domineca, 30 Maiu 1874. Annulu allu sieptele MDCCCLXXIV Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espressa se retorna. »fr. 37-38 —839 840. Diuraalu politicii, literarii, commercialii si economicii. Appare Joi-a si Dominec’a. Prctiuln de Prenumerntinne : Pre trei lune . . . . . 3 fl. y. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulti intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Romani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Inscriiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrare pentru fiecsecare publicatiune separata. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. B.Pest’a, 18/30. Maiu, 1874. Dramele unguresci atâtu celle magiare câtu si celle in limb’a nemtiesca, au datu, ca d’un seninu, allarmu in contr’a nationalitatiloru imputandu acesto- trua că ar fi inimice statului ungurescu si ca ar fi conspiratu a lucra in solidaritate spre ruin’a lui. Sîrulu insinuatiuniloru si a denunciatiuniloru l’a deschisu officiosissimulu diariu judantscu „Pester Lloyd“ cari se lauda a fi descoperitu antâiu conjuratiunea Croatiloru si apoi conspiratiunea feluriteloru eleminte federalistice, centralistice, si reactionarie asia numeece „P. L.“ oppositiunea nationale d’in tierra, despre care observa ca neci odata nu s’au miscatu mai tare ca acum. Despre Croati dîce cu acestia voru ruptur’a de câtra Ungari’a, si in unine cu Dalmati’a voru sa întemeieze Slavi’a meridionale etc. etc. După „P. L. ca oile după berbece incepura a allerga să bata câmpii tote cellelalte dîame mai alessu celle magiare, cari nesciindu cum sa-si justifice maimutiarea s'au appucatu pana si de innocentele serbări alle dîllei de 3/15 Maiu, de care romanii si-adducu aminte cu pietate in toti annii si prin urmare de 25 anii in coce. Deocamdată le voma da pace să vedemu pana unde ajunge nerusinarea si orbi’a loru marginindu-ne a observă ce ventu bate căci acestu allarmu surdu trebue să aiba pre care motivu ascunsu, seau cu suffla ventulu de undeva si insuifla grige celloru cu consciinti’a rea. Noulu cabinetu francesu se dice a se fi nascutu intru ciudate impregiurari. Anume: Presiedintele utarescalcu Mac- Mahon, vediendu, cu doii Audiffret-Pasquier, Goulardu si Decazes, caroru a li dedesse deplina libertate d’a constitui noulu cabinetu, —tandamandeza prea multu, i suprinse ser’a in 21 i. c. cu urmatori’a al locutiune militaresca „Daca nu-mi veti prienta pana mane la ami dia di noulu ministeriu, mi voiu face eu insumi unulu.“ Asia s’a si intemplatu caci alta dî nefiindu inca constiitu ministeriulu se appucâ insu-si d’a impart! portofoiele, insarcinandu pre secretarii sei ca se alerge in tote partile spre a-i adduce pre deputaţii designaţi de miniştri, si fiindu că unii faceau felu de esceptiuni spre a se subtrage, acestora a fi dîsse „reclamaţi mai tardîn candu apoi poteti cere si demissiunea inse numele dv. trebue sb appara in Monitorulu officiale, caci Vineri am să primescu pre solulu Germaniei si neapperatu trebue să fiu assistatu de noulu ministeriu.“ — Lucru nou in anualele constitutionali, dar acestu espediendientu asta data ajută, pana candu se va sustiene noulu ministeriu, se va vede in scurtu. In cestiunea functiuniloru duariulu „Pesther Lloyd“ adduce urmatoriulu communicatui: „Precum se vorbesce in cercurile de aici bine informate, negotiatiuniie cu guvernulu României relativu la junctiunile cărtiloru ferrate romane cu celle unguresci nu au doritulu si lungu timpu speratulu resultatu. Guvernulu ung, — care mai înainte tienea la conditiunea, ca junctiunea de la Rusiav’a (Orsiov’a) sa se admitta de odata cu essecutarea junctiunii de la Brassieu, — fece in timpulu d’in urma concessiunea, ca li- I ni’a de la Pro ies ci pana la passulu T i m i s i u l u i (adeca functiunea Brassieului sa se deschidia la unu annu si jumetate (mai tardîu) după deschiderea liniei ce duce la Orsiovi’a. Prin acesta concessiune guvernulu ung. au mersu pana la estremele margini alle defer’intiei, cu tote că este inca sub întrebare: prediet’a (camer’a) Ungariei approba-va acesta prevenire? Se intiellege de sine, că guvernulu ung. facandu atât’a concessiune, trebui sa se ingrigesca si despre acelea, ca contr’a servitiulu, de si avendu sb Urmedie mai tardîu, sb nu devenia inse cu totulu illusoriu prin aceea, că lini’a Ploiesci-Predealu s’ar clădi, vnse liniei ce duce la Rusiav’a i s’ar face astfelu de favori, câtu totu commereiulu s’ar trece pre acesta linia, era câtiile nostre Transilvane, ar remané pustie cu tota functiunea de la Timisiu. Deci guvernulu ung, prin mediulocirea ministeriului affaceriloru străine, prin care seurmedia negotiatiuniie cu guvernulu romanu, — puse cererea peremptoria, ca Romani’a să se oblege a tractâ totudeaun’a egalu lini’a de la Rusiav’a — si cea de la Timisiu, atâtu in privinti’a tarifei, câtu si in alte favori eventuali, asia ca nu cumva uneia aceste doue linie se i se temne vre unu castigu, fara ca si cealalta linia sa pota numai decâtu a pretinde aeeasi favore. Acesta pretensiune se dice că ar fi intempinatu mari greutati la Bucuresci, pretestandu-se că ar involve unucolu de umilire daca s’ar admitte , ca vre o putere străină sa aiba voi’a d’a dicta guvernului României ori si ce felu de instrucțiuni se au regule de conduita in politic’a cărtiloru salle ferrate, care este puru si simplu affacere interna. Dar acesta părere este au ratecita, au involve vre o reservatiune mentale, ce nu vre a se spune. Ratecita este, pentru că guvernulu ung. nu stabilesce unilateralu conditiunea ce ar vre s- o impună României, fara a-i face unu contraservitiu; vorba este despre unu „tratate“ internationale, in a cărui potere, precum de sine se intiellege, fiasce care d’in poterile contractante castiga nu numai drepturi, ci primesce si indetoriri, avendu a consideră nu numai eschisiva interessele salle proprie, ci si alle celleilalte parti. — Atari stipulatiune (conditiune de tratatu) este pretensiunea mai susu amintita relativa la egalitatea ambeloru linie romane unguresci, si daca guvernulu României se invoiesce, acest’a este numai ecuivalintele pentru concessiunea incontestabila făcut d’in partea nostra intru interessulu României, ca functiunea de la Rusiav’a sa se realisedie cu unu annu si jumetate mai nainte, decâtu cea de la Timisiu. Era inchiaiarea unui tractatui internationale, care stipuledia drepturi si detorintie pentru amendoue partile, nu pote involve umilire, neci se pote consideră ca ingerintia in affacerile interne alle unuia d’intre paciscenti. Sperămu că acesta ratecita părere se va rectifică la Bucuresci si a tractatulu in urma totu se va inchiaiă. Era daca preste asceptare nu ar isbuti d’in căușele amintite de noi atunci marturisimu cu sinceritate, că preferimu, ca acest’a să se intemple acum mai nainte d’a se da concessiunea liniei Timisior’a-Orsiov’a, pentru că atunci este intreptatîta presup-I punerea, că se tinde a se face illusoria pentru Ungari’a functiunea de la Timisiu (Brassieu) si folosele ei si, in fapta, essiste reservatiunea mentale, ca prin favorile ce s’ar da liniei de la Rusiav’a, a doua linia a nostra de împreunare cu Rom.ni’a, sa remana cum am dice intietenita. Astfelu situatiunea este cellu pucinu chiara si atâtu guvernulu ung, câtu si camer’a voru sei ce au sa faca.“ N’avemu sa ne indoimu despre cuprinsulu acestei communicatii, căci sorgintea lui officiosa este evidinte. D’in revellatiunile lui „P. Lt.“ transpira a maritiune mestecată cu superare asupra guvernului României, la a cărui adressa sunt inadinsu făcute. Guvernulu României face dara greutati, si el nu trebue sa scia pentru ce le face, noi nu potemu decâtu sb-lu felicitămu, pentru că porta grige de interessele tierrei si sl credia, că prin acesta conduita patriotica castiga mai vertosu respectulu veciniloru superati, cari se voru dessuperâ vediendu, că nu potu merge tote după dorinti’a loru si recunoscandu, după cum insisi marturescu, că partile contractanti sunt egali in dreptu, de si nu totu deaun’a in potestate. Noi am consideratu cestiunea functiuniloru ca unu torrinte, careia, pre unu timpu i se pote pune stavila, dar in fine trebue sa i se deedrumulu, de nu vremu, ca essundandu, sa faca daune stavilitoriloru. Cestiunea este: d’a-i pregăti bine albi’a, ca sa pota decurge fara a periclita tierrin’a. Candu se vdndesec vie unui ufilit ferrate, mai nainte de tote se iea in consideratiune momentulu commerciale, numai acestua dă direcţiunea, alte momente precum este si cellu strategicu este secundariu. Căllile ferrate alle României sunt aprope clădite si pentru potentiarea intatilitatii loru nu lipsesce decâtu junctiunea loru cu retieu’a câlliloru ferrate unguresci. Commereiulu cere imperiosu junctiunea la Rusiava acestua este punctulu principale de impreunare tote cellelalte, pentru Romani’a sunt secundarie. Assemene si interessulu vitale allu societăţii căllii ferr. de statu austriace inca este totu functiunea la Orsiov’a, parte pentru că au luatu in regi’a sa esploatarea cărțiloru ferrate romane, parte pentru că pre acesta caile spera ea a poté pune man’a prechiarea intregu commerciului României. Afara de aceste doue cause financiari cari se insarcinara pentru realisarea imprumutului ung. inca sunt interessati la acesta functiune pentru că estu modu d’insi credu a pote scote carnetele după capitalele loru alocate in cărțile ferate romane. — Câtu pentru cellelalte functiuni, d. e. Sabiiu-Pitesci, Brassieu-Ploiesci, etc. Romani’a nu este atâtu de interessata precâtu este Ungari’a precum am mai dissu si alta data, pentru ca fara junctiune, celle doue linie Transilvane sunt pentru totudeaun’a ruinate. D’aici statuiati’a guvernului ung. d’a-si assecură aceste doue junctiuni mai înainte d’a concede clădirea liniei de junctiune, pre la Orsiov’a. Guvernulu si Camer’a României si nu perdia d’in vedere, că gressierele făcute la concessiunea si clădirea cutiiloru ferrate, in celle mai multe casuri, sunt irreparabile, prin urmare spre a nu mai încercă pagube, ca si cu Strousberg, mai bine sa amane inca pre unu annu doi deslegarea cestiunii, decâtu sa faca unu lucru pripitu, luandu insarcinarea d’a clădi cu immense spese si de a o conservă totu cu assemene mari sacrificie lini’a de junctiune Ploiesci-Predealu. Nu suntemu d’in principiu contrari junctiunii Predealu-Ploiesci, neci d’in punctu de vedere strategicu, căci daca austro-ungari’a se affla in apropiare de 21/2 miile de fruntariele României, necessitatea este imperiosa pentru Romani’a d’a se apropiă si ea de la Ploiesci spre Brassieu, suntemu inse contrariu d’in punctu de vedere financiariu, câci după ce commereiulu Europeanu, neci candu nu-si va luă direcțiunea prin Transilvania, ar fi risipa de bani a clădi una linia pucina productiva cu spese enorme si a o conservă cu mari sacrificie. Gasesca-se alta linia despre la Sfantiu spre Ploiesci, a careia clădire n’ar intempină atâte greutati si immensele spese, atunci noi nu vomu combate acea junctiune, dar junctiunea de la Predealu o combatemu d’in punctu de vedere financiariu si ca Romani nu vremu pagubirea tierrei romanesci, pentru ca si scoaia cu banii sii d’n gropa pre vecinii, cari au claditu orbesce doue linie potendu-se preabine multi anul si cu un’a! D’in Transilvania. La adress’a dlui ministru de justitia Dr. Teodoru Fauler a. Legislatiunea prin art. de lege XVI d’in an. 1870. au statoritu, ca tabl’a i’ngf'OncQ rPin M.Och^vlioiu cU wiLai unu presiedinte, 3 presiedinti de senatu, 20 judi ordinari si 4 judi suplinti. Fostulu ministru Baltasaru Horvatu avendu in vedere referintiele de nationalitate din Transilvania, la denumirea presiedintiloru de senatu si a judiloru au luatu in consideratiune si poporatiunea romana care numera unu millionu si diumetate de sufflete si dintre fii acesteia au numitu unu presiedinte de senatu in persona lui Demetriu Moga si 5 judi ordiordinari in personele dloru: Petru Pisposiu, Ioanu Cergedi, Georgiu Bardosi, Servianu Popoviciu si Antoniu Stoica. — Acestu numeru de judi, desi nu a potutu multianul pre natiunea romana, care are unu numeru considerabile de juristi bravi si practici, dar cellu pucinu i-a molcomitu incâtu-va asceptarile si in sperantia că guvernulu va recunosce cu tempulu, ca dorintiele ei sunt juste si ecuitabile, nu a datu espressiune mai eclatanta nemultiamirei salle. Dorere inse că naţiunea romana d’in Transilvani’a nu pote fi in placut’a pusetiune de a constată cumca ce au doritu de la veritoriu i s’ar fi implinitu, ci d’in contra trebue sa se planga, că si ceea ce castigasse mai inainte cu câtiva anni, e in periclu si dreptulu castigatu este amenentiatu. Sunt acum 8 lune de candu au repausatu eminentulu jurisconsultu si bărbatulu neobositu Demetriu Moga presiedinte de senatu la tabl’a reg. Nu preste multu tempu au scadiutu miculu numeru allu juditoru tabulari romani prin mortea lui Georgiu Bardosî. După perderea simtîbila a acestoru barbati, toti cari se interesseza de justitî’a nostra Transilvana, si in specialu, toti cari au in vedere drepturile castigate si justele pretensiuni alle natiunei romane, si-a pusu întrebarea, ca pre candu si prin cine voru fi inlocuiti judii romani defuncţi? Omenii s’au occupatu numai de persone, fiindu