Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)
1874-11-08 / nr. 75
edificarea Scolei, tocma in diu’a acea s’au in* facisiatu in faci a locului si D. jude Cercualu, audiendu de propusulu Dlui Georgiu Popu si a preotului locului car se incurga si densulu la incuragiarea poporului si eara-si si pentru alte lucruri officiosa. Cu acesta occasiune m’amu potutu convinge deplinu in persona Cumca Dnulu jude Mauritiu Pelei desi este de nationalitate magiaru totusi nu face destingere intre individi locuitori in cerculu séu, asia câtu romanulu din cerculu séu pote dice fara mustrare de* consciintia : derogatoriu mai accuratu si conscientiosu in officiulu séu n’amu avutu. Argumentu nu este ca in diu’a candu s’au cumperatu gradin’a pentru scola ni-au daruitu spre adjutoriu din propriulu séu 10 fl. v. a. assecurandu-ne cu adjutoriulu séu si de atunci incoce candu s’au intemplatu nescari prevaricatiuni, respectiviloru prevaricatori, totu in folosulu scolei li-au dictatu muletele; dara nu numai la noi, ce in totu cerculu dsalle, apoi mereu ne a cercetatu si ne au datu mana de adjutoriu la edificarea scolei, promittiendu-ni inca, că si pana ce se va edifică după recerintia, atâtu materialiter câtu si prin influinti’a sa officials ne va adjutora. Aflandu că celle scrisse do mine pana aci, desi putientelle totus’, sunt suficiente spre a-si poté forma din eile On. publicu cetitoriu una opiniune adeverata despre acestu demnii functionariu inchiaiu Corresp. mea cu esprimerea dorintiei, ca se fia toti officiantii cercuriloru Solgabiraesci cu astu-felu de insusîri frumose, atunci plângerile despre nedreptatîri s’ar impucina si încrederea cu multiumirea ar’ prinde radecine. *) Anani’a Crisianu doc. pop. in Orti’a-super. Blasiu, 30. Sept. 1874. (Continuare.) In aceasta siedintia mi-a cerutu V. Consistoriu se-mi desfăcu părerile in privinti’a cascigarei moriloru si propriamente recascigarei loru in possessiunea fondului proprietariu cu casa concretu, si generalmente in privinti’a relatiunei de dreptu in astfeliu de cestiuni. Io am respunsu, ca am avutu in prax’a mea unu casu, unde basatu pre §. 4. din art. 22, 1802, a legiloru din Ungaria, am aperatu pre unu proprietariu, care si-a aruncatu afara cu poterea pre unu arendatore Evreu pentru neimplinire punctuala de toate conditiunile contractuali; a decursu in Cottulu Zarandului, inantea Judetiului cerc. din Criscioru; si arendatorele a devenitu reieptatu cu petitulu seu de repositiune summaria in toate trei instantiele ; si ca am avutu apoi mai tardiu altu casu contrariu, unde am aperatu in contra familiei contilorU de Bithlen pre unu arendatore Evreu inantea Judetiului cercuale din Halmagiu, totu in Cottulu Zarandului, in contra abducerei de arenda, ce i s’a facutu pentru neimplinire de conditiuni contractuali, si l-am sustienutu in arenda aprópe credu ca 2. anni, — candu in urma intr’o dî senina, unu officialu dominale, — informatu prin plenipotentele Evreului din casulu precedinte despre bas’a aperarei chiaru a melle de mai inante in assemenea cestiune, — prin una gramada de pădurari a pusu frumosu in ulitia pre Evreulu meu cu tote alle salle, — si cu tote opintirile melle, ba venindu-mi in ajutoriu si Csemegi cunoscutulu secretariu de statu, atunci advocatu din Aradu, si cu unu altu advocatu era din Aradu, mare juristu teoreticu, cu numele Szentivănyi, —■ toti trei inca n’am mai potutu esopera repunerea lui, pentruca n’am fostu in stare se dovedimu ca a satisfacutu punctuatu tuturora conditiuniloru de Contractu. Am mai spusu, ca după consecinti’a logica, acellu art. de lege allu Ungariei aru aparu acumu de validu si pentru Transilvani’a, si anumitu si pentru casulu nostru specificu, candu aru fi lipsa de ellu; pentruca Contractulu nostru arendatitiu este datatu după Uniunea Transilvaniei cu Ungari’a si după pasirea in viétia a procedurei presinte civili si pentru Ungari’a si pentru Transilvani’a ; ca in fost’a procedura civile austriaca a fostu capu anumitu despre conturbarea de possessiune, — ce in procedura civila de acumu de totulu lipsesce, — numai in §. 93. punct, i., se attinge per tangentem sustienerea conceptului de repositiune summaria identica cu conturbarea de possessiune din proc. civ, austr. cu titlu de actiune, — de unde ara trebui se curgă ca la casulu subversarei unei acțiuni de repositiune summaria se fia luate de cinostira legile din Ungaria ce reguleza forma unei pertractări de repositiune summaria, carii si legislator ele a trebuitu se-le ie de basa si se-le aiba in mente candu a scrisu proc. civ. de acumu, si anumitu atâtu in privinti’a intrebarei despre possessiunea pacinica de unu annu si un’a dî, care se fia scutita prin acţiunea de repositiune summaria; (pentruca in proc. civ. de acumu nu este prescrisu nice tempulu, in câtu sé se pofia, incepe un’a acțiune pentru repositiune summaria, — precumu a fostu in proc. civ. austr. pentru casurile de conturbari de possessiune), câtu si in privinti’a altoru întrebări referitoare; — si intre acellea legi alle Ungariei apoi este acolo §. 4. allu art. 22. din 1802, care suna: „Cum saepe respectu quoque bonorum in arendam locatorum occupationes evenire soleant, Contra„ctus autem tales arendatitis strictae observationis essent, si arendator conditiones „rite observans possessors privatus fuerit, „superius deducta rationa reponendus erit, „verum tunc, dum propter non adimplotas „conditiones arendatore bonis turbaretur, „provisionem hanc legis sibi aplicare non „possit.“ Dar’ n’am intrelassatu de-a amenti, ca intr’o viétia justitiaria atâtu de precaria, precumu este a nostra, cu securitate nu se poate promitte nice candu prospectu in un’a ori alta directiune; — si ca apoi in toata intemplarea aterna forte multu si de la contrariulu, cu care are omulu de a face. Am observatu apoi in fine, ca noi nice n’avemu de a recurge la nice un’a fortia seu potentia, caci §. G. din contractulu arendatulu prescrie curatu procedura de observatu pentru casu de scoterea in restempu a arendatoriloru din mori, si acella este de urmatu pana aru da omulu de impedecare, fiinduca nu este dovada, ca arendatorii n’aru voi a respectă si singuri acella. contractuale ; déca inse se voru opune preluarei, atunci vomu avé dovada, si causa de a cere decisiune si potere esecutiva judecatoresca la din contra in lips’a unei astfeliu de dovedi, aru pote deveni si reindrumata cererea pentru decisiune si essecutiune judecatoresca că nejustificata. Acestea mi-au fostu argumentările in faci’a Veneratului consistoriu, si acesta mi-a fostu desfasiucarea in cestiunea, ce mi s’a pusu; acest’a nu mi-o va poté negă nice unulu dintra fostii presenti. V. consistoriu a decisu, că comisiunea esmissa se-si implinésca missiunea, fără inse a se bate in capete, candu s’aru află pre cine gat’a la acest’a. Comissiunea cu Rss. D. Can. Vlass’a in frunte a essîtu la mor’a de la Blasiu, si a facutu cunoscutu arendatorelui Bretter, că a venitu a preluă mor’a in intiellessulu prinscientiarei. — Care a intrebatu apoi, că cine va respunde pentru Urmări? la ce a capetatu respunsulu din partea comissiunei, că in tota intemplarea v.consistoriu, care a demandatu fapt’■. Cu acest’a a inceputu comissiunea prin presidiulu seu negotiarea cu morarii, spre a passî acestia de la media-nopte (recte: mediulu nopţii. Red.) incolo in servitiulu fondului proprietariu, a denumitu jude de mora propriu, si a demandatu, ca de la mediulu nopții incepandu se se scoția din ladoiu vam’a arendasiloru si se se puna de o parte decumva n’aru scote o ei pan’atunci. De aci comissiunea merse la mor’a de la Petrifaleu, totu dîu’a, — unde a facutu assemenea, neoppunendu-i se nemine nicairi. Preste nóapte apoi din caus’a apeloru mari, s’au ordenatu stregile de lipsa pre la gaturi si pre langa mori, cu îndrumare se incunoscintieze pre Comissiune de locu, câtu ce aru observă, că se intempla oare ce lucru neasceptatu. Nu s’a intemplatu nimica; fostii arendatori au inceputu in alta de a-si curta din mori buccatele de vama, mai vertosu, cesti din Blasim Ecca morile era in possessiunea fondului proprietariu ! Inca la 5. Juniu, — pana adeca nu espedassemu pre insciintiarile, s’a pivsentatu la mine R. dintre arendatorii Bretter et Comp, si mi-au promissu unu dona de 1000 fl. v. a., — numai se nu li se iee mor’a si se se prostitua; l-am indrumatu se faca offertu nou, si se puna acei 1000 fl. că plus in offertu si, pentru ca, de la mine nu aterna nimica in toata deciderea lucrului loru; si că de alta parte sum de părere, cumca ei si potu face offertu nou ; pentruca aci acumu va se vina in contractulu cellu nou că conditiune principala si sine qua non, scoborirea gatului la mesur’a de a se scurge teurile de deasupr’a, — candu R. cărui acest’a, — si la pertractare, — unde me invinovatiă pre mine cu fapt’a deciderei de preluare, — i-am spus’o in ochi aru negă-o: totusi mi vine a nu crede se pota jură contrariulu. Ochii, pentru aceea, nice nu i-am potutu-i scóte, nice n’am fostu indreptatîtu a-i scóte. Acesta impregiurare am adduss’o inante pentru alta, ce va urmă mai la văile că analoga incâtu-va. In 11. 12. et diebus sequentibus, pana in 21. Juniu aveă acumu fondulu morile in poscessiunea sa. Io unulu, — dai’’ si alții eramu pentru că se se reguleze una administratiune domesteca a acestoru doue mori; eram, sum si acumu, si voiu totusi, pana candu una esperientia, poate amara, nu m’aru convinge despre contrariulu, care possibilu pre altii mai betrani si mai probați, i-a convinsu si pana acum; — dar’ cellu ce are a-si dă numai păreri candu este intrebatu: ce potere se aiba in deciderea unei asia grave cestiuni ? Io aveam in pusmariu mandatulu, ca se capetu intreprindietori, pentru mor’a de Blasiu anumitu cu conditiunea sciuta de scoborire, — si sub acest’a a poté legă Contractu si pre 6. anni, intr’altele pre langa cellelalte conditiuni de pan’acumu ; dar’ nm tienut’o in secretu, pentru a câștigă pentru fondulu patronu, prin acellu secretu, câtu voiu poté mai multu, de alta parte pre R. si M. mi-i aveamu inca din 27. Maiu assecurati pentru casu de lips . Astfelu dara alternativa din ordenatiunea, ce o aveam, că de n’asiu capetă intreprindietori pre caile privata, se incepu passii receruti pentru tienerea unei licitatiuni, n’a devenitu de lipsa. Asceptam acum se-mi venia promissiuni că se le potu substerne veneratului consistoriu, spre a se assiediă odata lucrulu. In aceste diile deschise, — si acest’a me rogu a-o însemnă bine, ca in acestea dîile, in toata intemplare mai tardiu de 11. luniu, — a intratu la mine, odata si in acesta întrebare prim’a data M. Daniele de aici, si mi-a dîssu, că ellu s’a intiellessu cu R. si M. pre carii adeca i-aveam legați inca piu din 27. Maiu, se iee mor’a din Blasiu, — dar’ pre 6anii, cumu voieau sé o iee Turdenii, si câ apoi voru luă-o si cea de Petrifalâu, dicandu-mi ca mi-va fi recunoscutoriu cu unu presentu. I-am dîssu câ acest’a nu pote veni in consideratiune, pentruci de la mine n’aterna nimica , deci sé-lu lasse totu acestu lucru afara de socotala, si se faca numai ofertulu câtu mai mare, se-lu potu presanta; — cu ce acestu obiectu s’a inchiatu. Daniel M. este viu, se afla aici, e omu onorabilu, betranu, pote fi intrebatu de ori si cine, ca pre fost’au candu-va intre noi in acestu lucru mai multe vorbe si de atunci incoace? Deca apoi precine, afara de aceste casuri, a si vorbitu cu mine mai multu despre donu seu presentu, sé essa la lumina, sé-lu vedu ! — Pertractările promissiuniloru, carii la inceputu erau mai mice, decâtu sceam io ca pretinde v.consistoriu, totusi au ajunsu apoi la resultatulu, că acésta compani’a se preiee morile cu vam’a strinsa cu totu de la 11 Juniu, cea din Blasiu pre 6. anni de preluare cu indetorirea de a scobori gatulu in aceeasi véra, precum s’a si scoboritu, că se se scurgă perfectu teurile de deasupr’a, si de a nu poté pretinde nice una desdaunare pentru casulu, candu v.consistoriu aru deveni in pusetiunea de a n’o mai poté tiené in possessiune arendatuia, ara intr’altele pre langa conditiunile, ce au statutu pentru Bretter et comp. — si cea de la Petrisatu pre tempulu inca restante pentru fostii arendatori, adeca pana in 31. Dec. 1873. si pre langa acellesi conditiuni, prin urmare aci numai atât’a schimbare a intrevenitu, ca in loculu lui P. care precumu spunea R. si M. n’a contribuitu la scoborirea gatului de acolo, a intratu M. Daniel, care a suplinitu restanti’a ce a fostu P. detoriu. Câți mi s’au arretatu in acestu restempu in acesta causa, toti au fostu îndrumați sesi faca offertulu; chiaru si P. eliminatu dintre cei de la Petrifaleu, nu va poté affirmă, câ n’a fostu si ellu indrumatu. Arrete-se in faci’a mea acellua, care a fostu eschisu de a nu-si poté face offertulu, ori care facandu-si vro promissiune, i-amu innetat’o, si n’am adduss’o inantea Ventratului Consistoriu spre a poté fi apretiuita acolo. Pre uniculu P. Gr. de aici nu l’amu primitu de allu patrule companistu in contractu, precumu voiă ellu hotaritu dar’ ceilalti companisti nu militau tare pentru ellu; si nu: pentruca aducandu acesta improgiurare inante in locu decidetoriu, am esperiatu displacere facia de ea, ce nu-mi va poté fi negatu nice acumu; si anumitu pentruca P. G. avea in arenda vam’a terguriloru; deci poft’a acestuia de a-lu primi de altu 4-le companistu in Contractu, am refusat’o sub numele meu propriu, — fâra a-i da seama câ pentru ce, — sciindu io bine, câ prin acesta implinescu vointi’a unui mandante, care pentru mine a trebuitu se fia mai decidetoria decâtu poft’a lui P. G. (Se va continuă). Dr. Brendusianu. *) Cu plăcere inregestrâmu assemene fapte cari pentru raritatea loru au îndoita valore. Red. 589 Sciri mai none. Vienna, 4. Nov. Occidetoriulu lui Kätscher judanuiu Freund este micu de statura si slabu. La dinsulu se afflara 180 fl. si mai multe hârtiile de valore. In ante de fapt’a esseciabile avea 4 fl. — La prim’a ascultare mărturisi cu cinismu: „Trebuiâ ca să omoru pre cineva, pentru câ mi trebuiâ bani, deca d’in intemplare nu erâ Kätscher, uccideam pre altu cineva.“ Freund a fostu altadata pedepsita pentru furtu. Ellu fu transportatu la Prerau, spre a agnosce cadavrulu, si de acolo la Olomutiu. Multimea de omeni ce se adunasse la gar’a cailei feri, facea semne ca vre sa-i applice justiti’a populare. (Freund uccise pre Kätscher cu unu cutîtasiu de pusmariu, taiandu-i gutulu pre candu acestua dormiu in cupeu in care calletoriau amendoi.) Buccuresci 4. Nov. Prin decretu domnescu sinodulu besericei rom. este convocatu pre dîu’a de 6/18. Nov. a. c. Vienna, 6. Nov. „N. Pr. lib.“ publica testulu depesiei ce ministrulu de esterne allu Turciei Ariffe pasi’a au adressatu cu dat’a 23. Oct. a. c. catra solii turc. la curtile de Vienn’a, Berlinu si Petrupole, ca respunsu la not’a collectiva a poteriloru nordice, pentru inchiaiare de tractate commerciale cu principatele danubiane. VARIETATI. (Dînariu nou) In 12/24. oct. an. cur. apparu la Iassi unu nou dînariu ce porta titlulu „Cugetulu Tierrei.“ Esse de 2 ori pre septem. Dominec’a si Jouia, câte 1ji collu. Pretiulu 20 lei pre 1 annu si 10 lei pre x/a annu. Câtu pentru programma, dice : „Suntemu organulu democratiei Iassîane, si venimu a uni, pre campulu desbateriloru publice, straduinitele nostre cu alte cellorulalte organe liberale de publicitate.“ — Ortografia ce urmeza este că *