Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)

1874-11-08 / nr. 75

Bu­da-Pest’a Domineca, 27 Oct. 8 Nov. 1874. Annulu allu sieptele MDCGGLXXIV Redactiunea se affla in Strat­a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii re­gulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Ariciolii tra­­misi si nepublicati se voru arde si nu­mai la cerere espre sa se retorna. Htr. 75 —880. Diurnalu politica, literariu, commercialu si economicu. Appare Joi-a si Dominec’a. l'rctinlu de Prenumeratinne: Pre trei lune.....................3 fl. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Iloviani’a . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ „ Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru flesce­ care publicatiune sepa­­ratu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. II Ppfir'a 7 Nov- 1874-1 **’ 20.Oct.8M Camer’a deputatiloru au trecutu cu chiu si cu vai preste modificatiunile ca­merei boieriloru relative la legea elect.. de incompatib., si notariale. Boiarii d’in cam. dep. a­nume: Keményesdu­, au luptatu cu tote armele loru celle rugi­nite pentru restrictiunea dreptului elect. Atâtu nuante, câtu si sub cursulu dis­­cussiunei a­supr­a censului Ardei, boierii si creaturele loru furnicau printre deputati, staruindu a-i înduplecă se pri­menea la votare modificatiunea camerei boieresci, — si cu ce felu de argu­­mentu ? cu cellu mai caracteristicu d’intre tote, cu allu nationalitatii. Audî­­ramu insi­ne pre contele Ed. Károlyi dîcandu „primiti modificatiunea, hiszen csupa oláhok, in a caroru favore s’ar largi dreptulu elect.“ Dupa assemene precedintie pucina sperare aveau cei doi deputati rom. cari si asta-data redicap­e­­ cuventulu spre a-si plini o deterintia. Dar semitulu direptatii invinse, sialessii poporului nu-si calcara pre convingere, ci respinseră modificatiunea boieresca. Assemene se intempla si cu modificatiu­nea relativa la limba d’in legea noi. Aici lucrulu era mai incuratu ca­ci, com­­missiunea centrale formulasse unu testu nou staruindu a impaca si pre boieri si pre deputaţii nat. Adecă „et caulim et capram.“ Positiunea deputatiloru rom. A. Romanu si D. Bonciu, cari numai singuri luptară si in acesta cestiune, deveni forte grea, candu fostulu mi­nistru pres. Slăvu, de si dascalindu cum se cade pre dep. Cernatoni pentru irri­tatori’a sa espectoratiune la adress’a de­putatului Al. Romanu, arruncata inse in contr’a nationalitatiloru, — dechiaru in fine ca sustiene noulu testu formu­­latu de commiss. centrale, si caus’a se parea perduta candu si ministrulu Fau­ler, care in rondulu trec, se allaturasse la testulu comiss. centr. acum, schim­­bandu-si parerea, dechiaru si ellu ca primesce noulu testu allu commiss. centr. adeca schiopetandu si dsa dupa commissiunea centrale. Meritulu, cu cu tote acestea resultatulu votului fu­ in favorea nationalitatiloru, este a se at­­tribui dlui dep. Col. Tisza, care cu tarla sustienu primulu votu allu camerei de­putatiloru. Spiretele erau forte egitate, incâtu chauvinistii magiari, cercau in totu modulu a invalidă votulu, chiaru si dupa enunciatiunea presiedintelui camerei, sustienendu cu argumentatiune rabulistica, cumca dupa respingerea celloru doue modificatiuni, ar trebui se se voteze si a­supr’a testului orig. primitu de camera, ca­ci altmintrea nu ar essiste nemica ce s’ar fi votatu. Acesta ridicula assertiune fu respinsa de mai multi oratori si in fine de ca­mera insa­si, recunnoscundu-se valida enunciatiunea presidiului. Boierii inse sunt tenaci in staruin­­tiele loru feudali, mai alessu candu acelle au si lustrulu interessului seau mai bine allu egoismului magiaru, ei au sumuttatu tota dinaristic’a mag. in con­tr’a natiunalitatiloru si in contr’a mi­­nisteriului, dar mai alessu a ministrului Szapăry, pre care lu timbrară in pu­­blicu cu negr’a crima de tradare a na­ţionalităţii magiare. — Toţi boerii se suffulra, scriu adresse d’in Transilvania prin cari amenintia ministeriului infer­­rare si cădere prossima. Intre astfelu de impregiurari nu este mirare câ ministe­­riulu vacilleza si dă semne de retragere Faim’a curre câ ministeriulu s’ar fi invoitu a sustiene censulu de mai nainte in Ardealu, multiumindu-se cu progressulu ce s’au facutu, că se dede preutiloru si invetiatoriloru rom. drep­tulu de alegere. De se va adeveri ace­­stea, atunci dinasti’a Keményesciloru este mai putinte decâtu intregu mi­­nisteriulu, care apoi se si grabesca a cede loculu, ca­ci ciorogarii nu sunt chiamati a guvernă o tierra poliglotta, spre acestea se cere tarla suffletesca, ta­rla de principia. Cei ce nu au destul la tarla de a fi drepţi, nu sunt demni a guvernă. Deca se spune verde, câ ma­­giarii nu potu fi drepţi facia cu roma­nii, pentru câ nu li permitte acest’a interessulu loru naționale, atunci nu intiellegemu ce positiune mai potu avea deputații romani in camer’a Ungariei. Rogămu pre domnii boieri mag.­se­ni o spună si vomurogă și pre jupanii mini­ștri, — dupa ce voru fi umiliți, — ca se ne lumineze a­supr’a modului, cum credu dumnealoru a pote conservă ace­stui regatu. — Dl. Cernatoni au spu­­su-o prin interlocutiunea sa la cuv.dep. lui A. Romanu, câ „prin arme!“ atunci poftimu : Dl. Cernatoni se appuce fre­­nele guvernului, ca să se convingă cu­m ca sabi’a, avendu doue taisiuri, este nu numai cellu mai barbaru, ci toto­dată si cellu mai nesiguru mediulocu de potestate. A­fara de acesta miseria mai este si alt’a ce appessa inimele floru, este super atiosulu incidentu allu cestiunei de confirmatiune a mitropolitului rom. gr. or. devenita acuta prin appucature nu numai ignobile ci ei vetematorie de semitulu romanescu. Se credza casuri precedinti, cari in viitoriu potu deveni funeste pentru autonomi’a besericei abia revindicata. Cei ce redicandu la cultu becisnic’a loru persona, seau cei ce nepotendu infrenă passiunile loru si urr’a personale, vatema celle mai sânte detorintie si sentieminte nationali, voru avea se dee sama inantea lui Ddieu si a opiniunei publice a Rloru. U i­n c­u r s­u I ii deputatului nalionalu Alessandru R­o­­m­a­n­u, rostitu in Gamer''a deputatiloru Ungariei, la 3 Nov. in caus'a S­lut 5 din legea electorale. On.Domni Dep.! Cumca Camer’a magnati­­loru, prin modificarea introdusa la §. 5. din legea electorale n’a avutu de scopu, decâtu restrictiunea dreptului electorale, — acest’a e afara do­­ndoiela si noci c’a surprinsu câtu-si de putienu; dar cu atâtu mai multu m’a suprinsu aceea, cu vediuii si intre mem­bri Camerei deputatiloru vre-o cati­va, cari se sculara intru aperarea restrictiunei dre­ptului electorale, pre candu d-loru, in urma votului espressu odata de Camera­ in ace­sta cestiune, aru a,vé adi unu feliu de obligatiune catra acellu votu. Din celle ce s’au adussu pana acum’a intru sustienerea modificarei magnatiloru si­ a opiniunei separate a sect. I si III, ori cine a potutu se observe, ca nu e vorb’a de neci unu argumentu nou. Totu acellea­si arme suntu cari s’au intrebuintiatu in acesta camera inca la cea dantâiu desba­­tere a legei electorale. Precumu atunci, asié si adi, argumentulu principalu contr’a ace­stui § este, ca dreptulu electorale s’ar fi estindiendu pré tare. Acestu argumentu vnse fu combatutu de d. ministru de interne cu date suficiente. In intietlossulu acestoru date, paragrafulu votatu de camer’a deputatiloru, abié ar inmultî n­ rulu alegatoriloru cu 2%? precandu modificarea magnatiloru si opi­­niunea reparata a sect. I si IIi ar produce unu scadiementu de 8% din numerulu actualu allu alegatoriloru. Acumu lassu la intieleptiunea Camerei se judece deca pote fi vorb’a de estensiunea pre mare a dreptului electorale, candu din contr’a datele dovedescu restrictiune de 8% ? Cellu-alaltu argumentu adusu contra ace­stui­a, este éra­ si totu acellu vechiu, adeca: „pr­ac­ti­c’a legale“ de mai nainte. D. Gr. Kemény nuse uita, ca ceea ce ditui nu­­mesce „faptica“ si „legala“, n’a fostu decâtu o flagranta violare de lege. Amu avutu deja ocasiunea se probediu acesta assertiune, atun­ci când mi­ redicassemu vocea pentru prim’a ora in acesta cestiune ; amu aretatu ca proce­­dur’a guberniului transilvaneanu in actiunea electorale a fostu basata pre ordine illegale si cu ministeriului de-atunci, sanctionandu prin aderinti­a sa acea procedura, de-assemenea a comisu calcare de lege. Si d. baronu Ke­mény nu are alte argumente, decâtu aceste acte de illegalitate si citandu pre lungu mai multe passagie din ordinele guberniului si-a ministeriului, dice, câ acei ce combătu acelle ordine suspicionédia seu calumniédia mi­­nisteriulu. Acestea e pre frumosu din par­tea d-lui baronu si eu lu-assigurediu, câ din partea-mi inca conservu acellu­ a-si re­specta ministeriului, câ si d-sa, si dîcu, câ acei­a, cari suspicionédia ori calumniedia ministeriulu, scu pre ori si cine, aceia—dîcu făcu forte réu, deorace suspicionarea si ca­­lumni’a suntu armele misteriei. — Eu dara neci nu suspicionediu, neci nu calumniediu, atunci, candu vinu si sustienu din nou, ceea ce amu sustienutu prin antai’a mea vorbire in ast’a materia. Nu trebuia suspicionatu séu calumninatu ministeriulu, pentru câ prin concursulu séu a sanctionatu procederea illegala a guber­niului, — ci trebuia de-a dreptulu datu in judecata. Nu trebuia dar’, câ d. baronu sé se provoce lar„practic’a legale,“­ atunci candu ac­ea nu essiste, ci tocmai contrariulu ei. D. baronu vorbssce apoi despre proportiunea ce s’aru produce in numerulu alegatoriloru in cerculu Simbolului si ’ntrunu altu cercu invecicatu, cari pre a sa lu interesedia forte de apropa; eu iuse credu, ca acestu­a n’ar fi destulu argumentu, pentru ca acesta Camera se creedie legi basate pre interessé personale seu familiare. Mai este inca unu forte evidentu con­trasta in vorbirea d-lui baronu. Anume, pre candu d-sa pre de o parte vorbesce despre estensiunea prea mare a dreptului electo­rale, pre de alta parte totu d-sa arréta, ca d. e. in scaunulu Ariesiului, unde conformu legii de mai nainte abié erau 38 censualisti facia cu 2500 „nemesi“ alegatori, in pute­rea legii actuale numerulu censualistiloru abié s’ar urca pana la vre-o 72, — differin­­tia aprope egala cu ceva de mai nainte. Dar deca acesta crescere in numerulu alegato­riloru este o differintia atâtu de neînsem­nata, urmédia are de-aici, ca se-i despo­­iamu de dreptulu electoralu si pre ce 38 censualisti? Contrastulu credu ca e destulu de evidentu in assertiunile d-lui baronu. De altmintrelea d. baronu a sentîtu — se vede — de-ajunsu slăbiciunea argumenteloru d-sale si de-aceea s’a vediutu necessitatu a apellu la egoismulu seu pote simpati’a d-loru deputati, conjurandu-i in interessulu patriei, ca se nu votedie o astufeliu de lege, care inmultiesce n­ rulu alegatoriloru cu 2%. Luandu cuventulu, se mira de-atât’a opositiune ce se face neînsemnatei liberali­­tati, prin care s’a introdussu acelle d’abié 2°­ o in acestu­l, pre candu modificarea ca­merei magnatiloru involva o reducere de 8%. — Rogu dara sieu la rândulu meu pre d-nii deputaţi, câ in interesulu bine in­­tiellessu allu patri­i, se nu considere nu­mai interessele unei’a scualtei’a nationalitati si se nu pronuncie o decisiune egoistica, deo­race politic’a egoismului e multu mai dau­­nosa pentru­ o natiune, decâtu pentru indi­­vidi. Bagati de sema, ca dupa ce ati votatu odata in acesta cestiune, aveţi detori’a de onore a ve mantiene votulu. Rogu dar’ pre on. Camera se respingă atâtu modificarea Camerei magnatiloru, câtu si opiniunea se­parata a minorităţii.­­ Cosm’a, dupa acea deputaţii Aradului, prin deputaţii archidiecesani, referent. Dr. Ra­­cuciu si in fine deputaţii archidiecesei prin deputaţii din Caransebesiu, refer. 0 n i t i u. Din acesta verificare­a resuitata, ca con­­­gressulu e capabilu de a adduce conc­use. Toţi referintii au propusu, ca alegerile pro­testate se se predea dupa constituirea defi­nitiva a congressului unei comissiuni verifi­­catorie permanente, care se se alega din senulu congressului. Acesta apoi se essami­­neze alegerile controvesate si se faca propuneri. Apoi officiulu notarialu se constitue de­­finitivu alegandu-se intrinsulu de notariu gener. notariu si se alege o comissiune ve­rificator­ia permanenta de 9 membri. Atâtu constituirea officiului notarialu câtu si alegerea membriloru din comissiune a datu ansa la desbateri infocate, Dr. Bor­­ci’a ceru sé se observe paritatea intre ar­­chidiecesa si diecese atâtu la constituirea officiului câtu si la a comissiunei verifi­­catorie. — Acesta propunere fiindu atacata din partea deputatiloru Mocioni, Desseanu etc. in urma se respinse si se alesse in ambele locuri din fia­ care eparchia câte 1 deputatu clericalu si câte 2 depu­tati laici. D’in actele Congressului nat. bescr. gr. or. d­in Sabiiu. Siedinti’a de la 16 Octobre, 1874. Dupa deschiderea siedintiei congressuali ce­a urmata la 101/2 ore, se cetesce si au­tentica protocolulu siedintiei preced. La ordinea dîtiei este verificarea depu­tatiloru congressuali. Mai antâiu se verifi­cară deputaţii din dieces’a Caransebesiului prin deputaţii diecesei Aradului, referinţele Siedinti­a de la 17 Oct. v. 1874. Presiedintele adduce la cunoscintia, te­­legram’a din Q­herl’a adressata câtra con­­gressulu nostru electivu din partea d. G. Popu si a mai multoru collegi ai sei, prin care acesti­a esprimu dorinti’a, ca congresulu se aléga de capu allu metropoliei pre unu barbatu, care se soie representa interessele besericei salle si salle natiunei romane. Telegram’a se iea spre plăcută sciintia. Trecându congressulu la ordinea diliei, referințele commissiunei verificatorie Zigrea reportéza, ca s’au essaminatu actele din dio­­ces’a Aradului si Caransebesului, era celle din archidiecesa nu sunt inca gat’a. Graetanu e de părere cu pana ce comis­­siunea si-va gatâ reportulu asupr’a totu­­roru acteloru din cestiune, congressulu sé se amane. Cimponeriu sustiene, câ congressulu se faca ceea ce poate si sé nu se amane siedin­­ti’a fiindu tempulu scurtu si scumpu. Cav. Puscariu intreba câ de ce se în­cepu verificările totu-deun’a de la diecese, la care respunde referințele, câ actele din archidiecesa nu sunt gat’a. Branu propune câ de vreme ce refe­rințele a inceputu a reportâ, sierinti’a sé nu se amane , propunerile lu Gloatanu si cav. Puscariu nu sunt la loculu loru. Referentulu propune sé se verifice de­putații : M. B. Stanescu, C. Giurbeanu, Chi­­rilescu, Vasioiu, Ianculescu, Serbu si Dimi­­trieviciu, pentru ca protestele s’au insi­nuata dupa terminulu de 20 dille prescrissu de Statutu. In privinti’a deputatiloru difi­cultăţi, Constantinu Lazaru si Gataiantiu, comissiunea propune cassarea alegerei sî dispunerea unei allegeri noue din motivu, ca doue protocols s’au respinsu de collegiulu scrutinatoriu si nu s’a observatu ordinea prescrissa de Statutulu org. Minoritatea din comissiunea verificatoriu ni se propune, ca se se faca numai scrutiniulu de nou, cu res­pecta la celle doue protocolle din cestiune. Ambe aceste propuneri se ridică la conclusii. La verificarea deputatului Fauru se in­­cinge desbatere lunga si înfocata, la care ieau parte mai multi deputaţi. Majoritatea din comissiunea verificatoria propune cassarea allegerei din causa, ca doue protocolle de alegere nu s’au ad­usu la actulu electoralu, minoritatea pledeza pentru verificarea neconditionata a deputa­tului Fauru, fiindu ca nu s’a insinuata nici unu protestu contra alegerei, iera a dou’a

Next