Federatiunea, noiembrie 1874 (Anul 7, nr. 73-80)
1874-11-22 / nr. 77-78
Annulu aflu sieptele MDGCGLXXIV Buda-Pest’a Domineca, 10/22 Nov. 1874, nr. 73-78-882-83. Redactiunea se affla in Strat’a lui Leopoldu Nr. 44-Scrissorila nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii regulari ai „Federatiunii.“ Scrissori anonime nu se publica. Articlii tramisi si nepublicati se voru arde si numai la cerere espre sa se retorna. B.-Pesina, 9/21 Noemvre 1874. Comissiunea financiaria a camerei dep. Ung. șterge cu redicat la cifrele părute de prisosu in bugetele osebiteloru ministerie, ba au mersu pana a-si lua coragiulu de a stergu ministeriulu de parada allu dlui Wencheim, care intru adeveru n’au avutu alta missiune langa person’a domnitoriului decâtu a lua parte la venatorile curtii imper. — Reducerea cifreloru de erogatiuni este, desi nu uniculu, d’ar principalulu mediulocu d’a ecuilibra bugetulu, nu credemu inse cu comiss. fin. cu totu zelulu ei se ajunga la atât’a abnegatiune, ca se sterga si din bugetulu cellu assemene de parada allu militieloru care este prealinare si de prisosu, precâtu timpu esi[ste armat’a imp. (communa) in numeru de 800,000 fetiori, votati pre 10 ,nni. Acestu numeru nepotendu-se reduce pana la espirarea (in 1877) pactului, urmeza de sine ca numai numerulu militieloru se pote reduce, inse magiarii prefera a fi lipsiti mai bine de alte lucruri chiaru de prima necessitate decâtu de pantalonii cei rossi ai honvediloru, ce pare a constitui fal’a si unic’a securitate nationale a loru. Comissiunea camerei numita pentru essaminarea noueloru legi de imposite schimba, strica tote planurile dlui Ghiczy, insâtu ajungandu acestea la camera autorulu loru n’o se le mai cunosca, ceea ce au intristatu pre dl. Ghiczy, care după ce au luatu asuprasi odiulu urcarei impositeloru mai are si nenorocirea d’a-si vede fetulu golugolisioru, desbraccatu de tota frumseki’a originaria cu care lu inzestrassenta séu. Faim’a ca dl. Ghiczy are sé- i cera demissiunea, se sustiene. Nu neamu miră, dar după semnele ce se Bmifesta d’in ce in ce mai tare, neci Brr’a nu se va superă, deca ducandu- l va duce cu sine si pre collegii sei. ■ Agitatiunile, in contr’a noueloru HBsete de legi pentru urcarea dariloru Bu crescandu si latindu-se in tota osebitele corporatiuni, nu inindustrialie si commerciale, ci si alte classe alle societății, au incetu a se vaieră si chiaru a protestă. Tote ca tote dar protestulu corpoatiunei advocatiloru d’in Pesta au scandalisatu tota lumea, antaiu pentru ca neci o clase de omeni n’au sciutu se Caca mai multa parada de patriotismu Decâtu cum au facutu guralivii de ad- Locati d’in Pest’a, era de alta parte, p entru ca neci o classe a societății nu k buccura de venituri mai grasse de- Btu aceste lipitori nesatîose, pentru a Broru folosu materiale, camer’a depu^iriloru — insisi cea mai mare parte Bvocati, in câtu cu dreptu cuventu ar poté numi: camer’a advocatilorungariei, au fabricatu atâte legi incur- Bte si procedura atâtu de dispendiosa costisitoria) incâtu ar poté sé se ruineze de reclamă in contr’a dârei de venituri, ce dinsii le castiga cu pucina ostenela. B^ Noutatea diliei este: rusînos’a ca■Blatiune a voinicosului ministru Sza^B', care in cestiunea censului ardei. Bessu pressiunei venite de la omenii Bunei salle invechiti in reutate. Mai ^isinosa decâtu capitulatiunea sa sunt ^■ ivele salle, spuse in camer’a boi. si ^■'lubulu deakistiloru. Ce! Trei magiv ruginiţi si clubulu anonimu d’in Regiru, care acum se clocesce, nu se scie de cine si de câţi, sé fia pre acei nesdravani, cari făcură pre Sapăru epure? Ba, nu!Ci dsa aucessu buccurosu pressiunei, ca femeea d’in poveste. Yomu reveni asupr’a cestiunei. Destullu cu joculu ministeriale de si forte reu este inse jocatu si pre noi numai portarea capului oppositiunei d’in centrulu stângei ne supera, cu ce de la dsa,asceptimu ca se stee neclatinatu pana in fine lassandu deakistiloru onorea, de duplicitate de inconstantia si inconsecintia, spre a nu se face si dsa complice d’impreuna cu tota partit’a sa. Espectoratiunile dlui Col. Tisza arruncate in contr’a camerei boi. nu potu justifica incorrecta procedere a dsalle. — D. C. Tisza, in sect. VI. dechiarâ, ca desi nu este invoitu cu modificatiunile boi. nu combate inse primirea loru, pentru ca se nu se impedece crearea legii, pre a cărei base crede ca se va constitui una camera, carea inaintandu pre callea reformeloru va pune capetu formei actuale a camerei boi, acestui mammutu petrificatu, acestui monstru ce nu mai incape in cadrele constitutiunii, etc. Frumose cuvinte, die Calimare! dar gressiera d’in partea citatle a parest positiunea cea onorabile si tare, precum amăgire este speranti’a pentru fiitori’a constituire mai buna a camerei. Cestiunea confirmarei allessului AE. si Metrop. rom. gr. or. continua a preoccupă spiritele nefiindu inca deslegata. In consiliulu minister, tienutu sub presied. domnitoriului nu s’au luatu inca decisiune definitiva in asta privintia dar faim’a surda, despre neconfirmare, se sustiene, ceea ce ar constată, ca vilele denunciatiuni si uneltele inca si mai vilitoru denunciatori au mai multa trecere si valore, decâtu insasi legea , — convenientulu constitutionale si postulatele unei poltice intrellepte. — Cellu pacalitu vnse, totu guvernulu are sé fia, carele prea tare ciulesce d’in urechi, sicut iniquae mentis asellus. „La Nord“ care a publicatu mai multi articli importanti si favorabili in cestiunea dreptului României de a tracta directu cu Puterile, revine asupr’a acestei materie, de care se occupa intreg’a publicitate europeana, si, dreptu respunsu la ultima nota a Portei demonstreza ca nu se adduce neci o atingere tractatului de Paris din 1856, care garanteaza drepturile romane. Port’a a arretatu in not’a sa, cânu s’ar oppune de a recunosce dreptulu României de a inchiaiă conventiuni comerciale cu Poterile, deca guvernulu romanu i-ar cere permissiunea. „Le Nord“ pune Sublimei Porti dilemm’a urmatoria forte logica: Séu prin conventiunile ce va inchiară Romani’a, nu se va atinge tractatulu din Paris, si atunci cu ce dreptu vine I. Porta se nege acestu dreptu Romaniloru, dreptu garantatu chiaru de acellu tractatu, — séu prin acelle conventiuni commerciale se attinge tractatulu din Paris, si attunci cum ar poté veni insasi Port’a, in urm’a unei simple formalități de permissiune, se coopereze la violarea acellui tractatu din 1856 ? Ecca propriele espressiuni alle citatului organu: „Din doue lucruri un’a, dice „le Nord“ : séu tractatulu din 1856 nu este in jocu, si in acestu casu poterea suzerana nu are nici unu dreptu a se oppune conventiuniloru ce au sé se inchiaie séu (acellu tractatu) este directu implicatu in acestu incidentu, si atunci Port’a ar fi gressîta candu ar admite ca se poté vitda acellu tractatu (din 1856), cu reserv’a adesiunii salle la acesta violare proiectata:“ — Adeverulu vise e ca nici tractatulu din Paris nu se atinge prin esercitiulu unui dreptu autonomii garantatu chiaru de acellu tractatu, nici guvernulu din Buccuresci nu este detoru si nu va cere de siguru o permissiune care ar fi o negatiune a dreptului ce possede. (Pressa.) Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicii, Appare Joi-a si Dominec’a. Pretiuln de Prenmnerntinne : Pre trei lune . . . . . 3 fi. v. a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „ Pentru Koinianin . Pre an. intregu 30 Fr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ Pentru Inscrtiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs’a timbrale pentru fiesce care publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 cr. de linia. Unu essemplariu costa 10 cr. Cetimu in „Pest. Lloyd“ : „Ni se scrie d’in Buccuresci cu caletori’a ce facusse aci ministrulu de communicatiune alluUng, conteleZichy in ver’a acestui annu, au si addussu fructele salle. Commissiunea mista numita pentru fissarea definitiva a puncteloru de impreunare a calliloru ferrate romane si unguresci si-au terminatu aprope lucrările. Garele de la fruntarie atâtu pentru lini’a Brassieu Buccuresci câtu si pentru lini’a Timisior’a-Verciorov’a-Buccuresci voru face pre territoriulu României. — Raţiunea pentru acesta linia d’in urma este, câ Verciorov’a este stațiunea de essîre a liniei princiare romane, de la Galati pana la fruntariele Ungariei, era spre clădirea garei limitrofe pentru callea ferrata Carpatica, după natur’a terrenului nu essiste altu locu decâtu terrenulu de la Predealu, care assemene face pre territoriu romanescu. — Dînariele romane de preste Carpati confirma acesta scrie de importantia pentru statulu romanu. Camer’a deputatiloru Ungariei. Siedinti’a de la 5. Novb. 1874. Presiedinte Bela Perczel deschide siedinti’a la 10 ore. Not. Wächter, Széli, si Beöthy. Miniştrii pres. Bittó, Szapary, Pauler, Bartal, Wenckheim si Szende. Presiedintele neavendu nemiea de presentatu Lud. P a p p presinta petitiunea tipografiloru fratii Légrady in privinti’a editiunei diuariului offic. „Bpesti Közlöny.“ Petitiunea se va transpune comiss. de petit. Jul. Horváth interpelleza pre ministrulu de financia : Adeveratu e cu guvernulu a inchiaiatu in Sept.unu contractu cu firma Biach si Bayersdorf pentru predarea unei cuantitati de lemne in Petrosieni ? Deca e asta atunci adeveresce-se ca regimulu are intentiunea d’a inchiaia cu susu numit’a firma unu assemene contractu referitoriu la restulu de provisiune de lemne. Crede ministrulu ca e bine ca comerciulu lemneloru, ce si de altmintrea este in decadentia in Transilvania se se concentreze intr’o singura mana? De nu, atunci ce cugeta ellu a face, ca se se vendia lemnele grămădite in magazinele din Ardealu, ca asia interessulu parteculariloru si allu statului se fia padîtu, candu un’a cuantitate asia mare de lemne va fi deodata spre vendiare ? Interpellatiunea se va communica cu ministrulu. Gieza Lu k o cere a se face alegerea membriloru commis. pentru deslegarea cestiuniloru ecclasiastico-politice. Presied, alegerea se va face in sied, de poimane. Urmeza ordinea dîliei. Primuiu obiectu : reportulu commissiunei centrale supr’a modificatiuniloru la proiectulu de lege de incompatibilitate. — Refer. Lud. Horváth. La punct, ballu §lui 1. care prevede ca afara de ministru numai unu secretariu de statu e alegibilu , cam. magnatiloru propune mod. „secretarii de statu sau substitutii loru.“ — Majoritatea respinge modificatiunea boieresca. La §. 2. cam. boier, propune a se lassa afara prescriptulu d’in punct, b) relativu la eschiderea arindasiloru d’in list’a elector. — Commis. centr. primisse acesta modif. si referintele motiveza acesta propunere, recommendandu-o. Jos. Madarász reamintindu adress’a partitei guvern,t câtra Fr. Deák, care vre ca principiulu de incompatibilitate sé se essecute cu cea mai mare rigore, propune a se respinge modificat, boier. La votare, propunerea commis. centr. (adica modif. boier.) se primesce cu 91 contra 81 voturi alle deakistiloru, caci d’in oppositiune numai boierenasii Fr. Houchard (francesu secuisatul si Jul. Horváth au votatu pentru, precandu vre o 10 d’intre deakisti votara cu opposit. Modificatiunea relativa la „Directorii, consiliarii de administr. etc. ai institutelor u ce stau in legătură cu guvernulu, se respinge. La punct, e) §. 2. camer’a boier, relativu la prescriptele in privinti’a cutiiloru ferrate concessionate, propune a se lassa a fara cuvintele „precâtu tempu se buccura de garanti’a statului“ . La alineatulu 2, acelluiasi punctu cam. boi. propune a se lassa cuvintele „in casu candu au renunciatu la concessiune, sau au cessu-o altuia si in fapta nu o intrebuintieza.“ — Commis. centr adere la acesta modific. Jo. Paczolay propune a se lassa afara intregu punctulu e) pentru ca nu se pote face osebire intre concessionarii cari au castigatu concessiunea înainte de crearea acestei legi si cei ce au capetatu-o după crearea legii. Col. Tisza respinge propunerea antevorbitorului pentru ca, precâtu tempu nu essiste lege pote face oricine ceea ce voiesce, era essistendu lege, acesteia trebue se suppuna totu insulu (aprobare). Oratorulu primesce modificatiunea pentru ca prin acest’a se inlatur’a injustiti’a legii. Adeveratu e cu Directorii, etc. a instituteloru romanu in legătură cu guvernulu, inse fiesce care actionariu este atâta de multu interes?atu ca cellu ce are voi’a libera de a primi mandatulu si a renundia la funcțiunea incompatibile. Mas. Urményi cere ca se nu se rostome totulu după ce s’au invoitu ambele camere asupr’a unei cestiuni. Lud. Cernatoni camer’a dep. pote schimba de nou intrega propunerea, dara nu acum se decidă, ci conformu prassei, tramitiendu de nou modificatiunile camerei boi. la secțiuni. Fr. P u s z k y este de părere, ca numai punctele asupr’a carorua camerele nu s’au invoitu, se se iee de nou in desbatere. Presied, facandu-se provocare la sied, de alalta ori trebue se se lamuresca lucrulu. Camer’a boi. primisse nemodificatu §. 12. dara propusesse unu alineatu in care se stabilesce unu principiu nou, si sub acestua ar trebui se se puna categoriele insîrate in punctele 3 si 4. — In sectiuni se primi acestu principiu, dar se insîrara totu aci si categoriele cuprinse in punct. 1 si 2. La aceste face dep. E. Simonyi propunerea prin care se mai adausse inca una categoria. — Propunerea dsalle au fostu data cu totul.