Flacăra Iaşului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4922-4947)

1962-07-10 / nr. 4929

1 V ► r * * PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL — La ordinea zilei — Lucrări de întreţinere model pe „lotul de porumb 5.000“ In vederea obţinerii a 5.000 kg. porumb boabe în condiţii de nei­­rigata, trebuie folosita toata meto­­dele avansate pe care ni le pun la indemînă rezultatele cercetă­rilor din institutele ţi staţiunile ex­perimentale, precum şi practica îna­intată a gospodăriilor de stat şi colective. Aplicînd cele mai avan­sate metode, G.A.S. Războieni - Paşcani a realizat anul trecut da pe 43 hectare o producţie de 6.400 kg. porumb boabe la hectar, G.A.S. Scînteia — Negreţ­i da pe 54 hectare a obţinut o producţie de 5.995 kg. boabe la hactar, iar G.A.C. „7 Noiembrie" - Mălă­­ieţti - Hirlău a obţinut de pe o suprafaţă de 30 de hectare o pro­ducţie de 5.600 kg. boabe la hactar. Şi pentru acest an, numeroase gospodării agricole de stat şi co­lectiva ţi-au propus să realizeze de pe o suprafaţă de peste 20.000 hectare cita 5.090 kg. porumb boabe la hactar. Realizarea şi de­­păşirea acer­or producţi este pe deplin posibilă. Pe lingă buna pre­gătire a terenului, în vederea se­mănatului, folosirea unor seminţe de calitate superioară ţi a îngră­­ţămintelor organice sau minerale, asigurarea unei densităţi optime de plante, o atenţie deosebită trebuie acordată lucrărilor de intreţinere, care sunt de asemenea hotăritoare în asigurarea succesului. Se cu­­noaşte faptul că prin grăpări, lu­crări cu sapa rotativă ţi praşile mecanice şi manuale, terenul se întreţine curat de buruieni, afinat, iar plantele cresc foarte bine. Pro­blema care se pune este aceea a numărului de praţile care se e­­xecută. După cum rezultă din ultima si­tuaţie operativă a Consiliului agri­col regional, majoritatea gospodă­riilor agricole de stat şi colective au executat cite trei praţile pe lo­turile speciale, această lucrare fiind incheiată in raioanele Birlad, Hirlău, Huţi, Paţcani. Din păcate Insă, mai sunt unele raioane ca Negreţil, Vaslui, comunele ce apar­ţin de praţul laţi, care mai au de executat praţila a lll-a pe importan­te suprafeţe. In comunele ce aparţin de praşul laţi, spre exemplu, pra­ţila a treia s-a efectuat intr-un pro­cent de 66,9 la sută. Problema e­­xecutării celei de a treia praţile la porumb are o mare importanţă. Aşa, bunăoară, la staţiunea expe­rimentală Podul Iloaiei, prin execu­tarea a două lucrări cu sapa rota­tivă, a trei praţile mecanice ţi trei praţile manuale pe rînd s-au obţi­nut anul trecut 6.300 kg. porumb boabe la hectar, faţă de 5.825 kg. cite s-au obţinut prin aplicarea a două sape rotative, t­ei praţile me­canice ţi două praţile manuale pe rînd. lată de ce este necesar să fie combătută tendinţa de a se executa numai două praşile la cul­tura specială de porumb, ci să se prătească ori de cîte ori este ne­voie. Dacă apar buruieni, sau tere­nul prinde crustă e necesar să se facă cea de a patra şi chiar a cincea praşilă. Cit de mult con­tează praţila a patra se vede din următorul exemplu. Anul trecut, la brigada Tatomireşti a G.A.S. Scin­­teia, 45 hectare cu porumb pentru boabe au fost prăşite de trei ori mecanizat, de trei ori manual cu sapa pe rînd. Producţia medie rea­lizată a fost de 4.700 kg. boabe la hectar. La aceeaşi gospodărie, la brigada vecină de la Rateşul Cuzei s-a aplicat încă o praşilă manuală in plus (a patra). Producţia med­e obţinută la hectar a fost de 5.200 kg. boabe, lată deci ce a adus în plus executarea celei de a patra praşile. Ele au procedat gospo­dăriile agricole colective din raionul Hirlău care au efectuat pină în prezent cea de a patra praşilă pe 17.1 la sută di suprafeţele lotu­rilor speciala, cit şi cele din raio­nul Paşcani care au prăşit I­M Ia sută iar comunele oraşului Brad 29,2 la sută din suprafaţa totală. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre unităţle din raioanele Bîrlad, Huşi, laşi, Neg­ecu­ şi Vaslui care au realiză I mai slabe la exe­cutarea celei de a patra praşile, pe loturile speciale. In loturile de porumb destinate a produce 5.000 kg. porumb boabe la hectar trebuie să se execute lu­crări de întreţinere model. De aceea să acordăm toată atenţia întreţi­nerii porumbului din „lotul 5.000" prin executarea şi a celei de a pa­tra proţile. Numai aţa se pot ob­ţine producţii sporite de porumb la hectar. Au început recoltatul griului Zilele trecute combinele gos­podăriei de stat din Banca, ra­ionul Bîrlad, au intrat în lanu­rile de grîu. Brigada a I-a de tractoare, condusă de comunis­tul Alecu Bordeianu, a recoltat Intr-o singură zi griul de pe 16 ha. In aceeaşi zi, au fost predate la baza de recepţie din Banca 6.500 kg. grîu, gospodăria de Istat obţinind chitanţa nr. 1 pe raion. In munca de recoltare se evi­denţiază tractoriştii Cichilan llordache, Apostol Fieraru­, Ni­ Icolae Macovei, C-tin Hriţcu şi Pavel Balan. GH. CERBU organizator de partid —pOo— Colectivista Elena Lătăianu crescătoare de păsări fruntașă la G.A.C. din Vlădeni, raionul îasU ~*v fjpoî vV, fc'QTOSANU — ANUL XVII­ Nr. 4929 MARTI 10 IULIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Un valoros schimb de experienţă Duminică 8 iulie, din iniţiativa Co­mitetului regional de partid, a avut loc la Comitetul raional de partid-Iaşi un schimb de experienţă în scopul gene­ralizării în regiunea noastră a con­cursului cultural-sportiv care a fost ini­ţiat şi se desfăşoară cu succes de cît­­va timp în comunele raionului Iaşi. Au participat secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, secretari ai comitetelor raionale U. T. M., vicepreşedinţi ai comi­tetelor executive ale sfaturilor popu­lare raionale şi orăşeneşti, direc­tori ai caselor raionale de cultură, preşedinţi ai consiliilor raionale U.C.F.S. şi alţi activişti de partid şi de stat. De asemenea, la lucrările acestui schimb de experienţă au luat parte tov. Vasile Potop, secretar al Comitetului regional de partid şi tov. Vlad Stănes­­cu, şeful secţiei de propagandă şi a­­gitaţie a Comitetului regional de partid. Cei prezenţi au ascultat cu viu in­teres expunerea tovarăşului Vasile Azoiţei, secretar al Comitetului raional de partid Iaşi, care a arătat cum a fost început şi cum se desfăşoară a­­cest concurs, care are ca principal scop intensificarea muncii cultural-artistice de masă şi sportive la sate în perioa­da de vară. Au urmat unele întrebări care au primit răspunsurile şi explica­ţiile necesare, după care participanţii au plecat pe grupe, fiecare la unul din cele cinci centre ale raionului (Ţî­gănaşi, Jutora, Trifeşti, Mădîrjac, Du­­meşti). In felul acesta, cei care au luat parte la schimbul de experienţă au avut posibilitatea să va­dă cum se desfăşoară practic variatele manifestări cultural-artistice sportive din cadrul concursului, să se informeze în legătură cu întreaga activitate de zi cu zi a căminelor culturale, biblioteci­lor şi a asociaţiilor sportive, să cu­noască pe lingă metodele de muncă folosite acolo şi baza materială care a fost asigurată unităţilor culturale din comunele respective. Ei au văzut mii de ţărani colectivişti adunaţi la fiecare centru pentru a audia expuneri privind apropiata campanie de recol­tare şi treieriş, pentru a viziona fru­moase programe artistice strîns legate de viaţa şi munca din gospodăriile colective, pentru a participa la an­trenante competiţii sportive. In discuţiile ce s-au purtat In în­cheierea schimbului de experienţă la Comitetul raional de partid­ laşi, vorbi­torii au salutat cu căldură această fru­moasă iniţiativă, au subliniat remar­cabilele realizări obţinute pe linia in­tensificării şi îmbunătăţirii muncii cul­turale In raionul laşi ,semnalînd tot­odată şi unele deficienţe. Ei s-au an­gajat să aplice în practică cele învă­ţate aici, extinzind concursul cultural­­sportiv în toate raioanele regiunii noastre. Festivalul bienal „I. L. Caragiale" Rezultatele fazei regionale Recent s-a desfăşurat faza regională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale", prilej de trecere în revistă a celor mai bune formaţii de amatori din regiunea noastră. S-a văzut cu această ocazie preocu­parea pentru un repertoriu axat pe problemele cele mai actuale şi o creş­tere a nivelului de Interpretare. Printre formaţiile artistice sindicale care s-au evidenţiat în mod special se numără echipele de teatru de la F.R.B., Fabrica „Ţesătura" Iaşi şi for­maţia de teatru de păpuşi a Spita­lului de copii - Iaşi care s-au situat pe locul I ; pe locul II se află for­maţia de teatru de la R.R.P.R., iar pe locul III cea de la Atelierele de re­parat material rulant din Paşcani. Succese remarcabile au obţinut şi unele echipe artistice ale Caselor ra­ionale de cultură. De exemplu, forma­ţia de teatru a Casei raionale­­Huşi şi cea de teatru de păpuşi a Casei ra­ionale Paşcani s-au situat pe locul I. Pe locul II s-a situat echipa de teatru a Casei raionale - Paşcani, iar pe locul III cea din Bîrlad. Dintre căminele culturale s-a re­marcat cel din Perieni - raionul Bîr­lad a cărui formaţie de teatru s-a situat pe locul I, echipa căminului cultural din Bazga, raionul Huşi, care se află pe locul II, şi cele din Rugi­­noasa - Paşcani şi Tomeşti Iaşi, situ­ate pe locul III. --------------- -....-iinmiiiiimiinii«,r=:r-' -----------------­ Un sfătuitor şi prieten apropiat al colectiviştilor Iftode Alexandru este cunoscut a­­cum de către toţi colectiviştii din Fel­eiul Bîrladului. El a făcut cunoştinţă cu oamenii fie vizitîndu-i la locul de muncă, fie discutînd cu ei în timpul liber, la căminul cultural sau la se­diul gospodăriei. Cunoscându-i pe oa­meni, Iftode Alexandru a reuşit să pătrundă mai lesne în viaţa lor, în preocupările lor şi astfel a putut por­ni chiar de la începutul sosirii sale la Fălciu la îndeplinirea sarcinii pe care a primit-o în calitate de instruc­tor al comitetului raional de partid , să îndrume şi să ajute organizaţia de bază din gospodăria colectivă. Nu era o treabă uşoară. Gospodă­ria colectivă s-a dezvoltat mult , co­lectiviştii au creat mai multe sectoa­re de producţie. Aceasta sporea răs­punderea organizaţiei de bază pen­tru bunul mers al treburilor in gos­podărie, pentru ridicarea continuă a nivelului de conştiinţă al colectivişti­lor. Cu ce să înceapă, cum şi cu ce să ajute mai întîi organizaţia de bază ? Era pe la începutul anului. Iftode Alexandru îşi făcea tot mai des drum la sectorul zootehnic. Avusese el o discuţie cu membrii biroului organi­­zaţiei de bază şi acum venea pe aici să vadă, să se convingă cum cele hotărite încep a prinde viaţă. Atunci, în şedinţa de birou, instructorul de partid a susţinut ideea permanenti­zării şi educării îngrijitorilor de ani­male şi a propus în acest scop şi mă­suri concrete.­­ Dacă ne vom ocupa cu grijă de oameni, dacă-i vom educa şi ajuta, vom obţine o îngrijire mai bună a a­­nimalelor, o creştere a productivită­ţii acestora. Toată discuţia în birou a pornit de la faptul că producţia de lapte rea­lizată de la fiecare vacă furajată e­­ra încă sub sarcina planificată Şi acum Iftode Alexandru venea să vadă cum muncesc noii îngrijitori membri şi candidaţi de partid, venea să afle cum merge cursul zootehnic şi să urmărească dacă se ţine eviden­­­a producţiei obţinute. Şi de fiecare dată constata cum sfaturile lui în­cep a da roade , biroul organizaţiei de bază se ocupa acum mai bine de rezolvarea sarcinilor ce-i reveneau privind munca în sectorul zootehnic. Acest lucru era confirmat şi de fon­tul că cifrele înregistrate zilnic în cor­netul brigadierului arătau o creştere simţitoare a producţiei de lapte. Continuînd cu ceea ce a început, Iftode Alexandru a ajutat biroul or­ganizaţiei de bază să analizeze la­ resemnări din activitatea unui instructor de partid «iiiWSHKXS*a*»*«iîii!SîSKîSi!iXH!Xî*Sλ*î***SÎSÎMÎiS***m8*,­ iar mersul treburilor din sectorul zo­otehnic. Aceasta însă fără a negli­ja şi celelalte aspecte ale muncii de partid din gospodărie. Consiliul de conducere a­ gospodă­riei lucra la organizarea brigăzilor şi echipelor în vederea bunei desfăşu­rări a lucrărilor din campania de pri­măvară. Iftode Alexandru a propus biroului organizaţiei de bază, ca membrii şi candidaţii de partid să fie astfel repartizaţi încît să se poată constitui pe fiecare brigadă cîte o grupă de partid. Alături de tovarăşii din biroul organizaţiei de bază, in­structorul de partid a participat activ şi la realizarea acestei propuneri. A­­cum cele 9 grupe de partid muncesc tot mai bine. Experienţa cîştigată în primăvară este în prezent folosită şi pentru a se asigura terminarea recol­tatului şi treierişului într-un termen scurt. Iftode Alexandru este convins că se va întîmpla aşa, pentru că, ur­­mîndu-i sfaturile, biroul organizaţiei de bază a organizat bine munca po­litică ce se va desfăşura in tot timpul companiei de vară. Dar să ne întoarcem îndărăt cu ci­­teva luni, în perioada and lucrările la cele 30 ha. de grădină ale gospo­dăriei încă nu erau începute. De ce tocmai la acea dată ? Fiindcă în a­­cel timp Iftode Alexandru a ajutat bi­roul organizaţiei de bază să înţelea­gă mai bine importanţa legumelor timpurii. Apoi, la propunerea comu­niştilor, toţi colectiviştii au aprobat să se pună pe cel puţin 5 hectare roşii timpurii, iar pe o altă suprafaţă destul de importantă, alte legume timpurii. Dar nu-i suficient numai să hotă­răşti ceea ce ai de făcut. Trebuie să asiguri şi condiţiile pentru aceasta. De aceea, Iftode Alexandru n-a ne­glijat să sfătuiască membrii biroului organizaţiei de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei de a repar­tiza la grădina de legume şi zarza­vaturi cei mai pricepuţi colectivişti In ale grădinăritului. Şi cînd s-a tre­cut la repartizarea oamenilor, Instruc­torul de partid a amintit biroului organizaţiei de bază că In principa­lele sectoare ale producţiei, acolo unde-i mai greu, trebuie să lucreze comuniştii. Acum, la grădină, mun­cesc 12 membri şi candidaţi de partid. Sfaturile şi îndemnurile Iul Iftode Alexandru se fac simţite peste tot în gospodărie. Acest lucru l-au simţit şi colectiviştii din brigada de con­strucţii care lucrează acum din plin la ridicarea obiectivelor stabilite în planul de producţie, şi cei din sec­torul vegetal, ca şi lucrătorii din sec­torul zootehnic. Intervenţiile organiza­ţiei de bază sunt acum mai operative, mai competente. Şi dacă uliţele sa­tului devin tot mai frumoase, şi dacă tineretul, ca şi colectiviştii mai vîrst­­nîci îşi petrec acum mai plăcut şi mai instructiv timpul liber, şi dacă la căminul cultural treburile au început să meargă tot mai bine, acestea se datoresc, fireşte, şi instructorului de partid, care ştie să îndrume astfel biroul organizaţiei de bază, incit să nu scape nimic din preocupările sale complexe. Iftode Alexandru, Instructorul de partid, este acum cunoscut de către toţi colectiviştii din Fălciu. Şi e fi­resc să fie aşa. indrumînd cu compe­tenţă activitatea organizaţiei de bază, el participă, alături de colectivişti, la dezvoltarea şi înflorirea gospodăriei. & LAURENțiU „ O sursă suplimentară de beneficii La U.I.L. Ciurea a fost lansat re­cent, in producţie, un sortiment nou. Este vorba despre butoaie cu o ca­pacitate de 200 litri. Pregătirile pen­tru producţia noului sortiment au ne­cesitat cheltuieli minime. Cele trei ma­şini necesare pentru executarea a di­ferite operaţii au fost construite cu mijloace proprii, folosind resursele materiale existente în întreprindere. Aceasta a dus la evitarea unei chel­tuieli de cel puţin 100.000 lei. In fiecare zi, secţia respectivă de la U.I.L. Ciurea trebuie să producă cel puţin 300 bucăţi din noul sortiment. Asigurarea desfacerii acestui produs şi solicitarea lui în comerţ, sunt factori care asigură întreprinderii o sursă suplimentară de beneficii, care se ri­dică la peste 50.000 lei lunar. r»«*« ♦♦♦♦♦ ♦ ♦ *­*♦♦♦♦♦♦ Unele unităţi ale OC­ L. „Apro­zar" stochează ambalajele la voia întimplării - Copii. 51 azi piramidele se păstrează foarte bine... f. Să construim mai repede, mai bine, mai ieftin ! Cu comisia de recepţie la predarea unui nou bloc de locuințe La începutul săptămînii trecute s-au încheiat lucrările la blocul P. I . cu 80 apartamente din cartierul Primăverii. Pensulele vopsitorilor au făcut ultimele retuşări înainte de sosirea noilor locatari, întreaga con­strucţie, strălucind de curăţenie, aş­tepta comisia de recepţie. Şi iat-o că a sosit. Să pornim alături de ea, să trecem dintr-un apartament în al­tul şi să asistăm la examen. Pen­tru că recepţia unui nou bloc este în fond un examen pe care îl dau constructorii acestui bloc. * începutul se face cu examinarea exterioară. Faţada, ca şi ceilalţi pe­reţi laterali­­ de culoarea albastru deschis, intr-o armonizare perfectă cu crem şi alb — incintă privirea ori­cui. Folosirea vinacetului a avut un rol deosebit in asigurarea unui as­pect exterior plăcut şi atractiv. De­ altfel, datorită culorilor cu care a fost vopsit, blocul P 1 se încadrează în mod armonios cu celelalte cons­trucţii terminate din apropiere. Lucruri bune se pot spune şi des­pre interioare. Parchetele, bunăoară au fost realizate de brigada condu­să de Theodor Pădureţ. Ca brigadă fruntaşă, nu şi-a dezminţit prestigiul nici la blocul P. 1. Parchetul aces­­tui bloc, ca şi al altora care au fost date în folosinţă din cartierul Pri­măverii, este de bună calitate, cu la­mele bine încheiate, fără denivelări. Bine se prezintă şi mozaicurile. In fiecare apartament sau in casele scărilor­­mozaicul este bine şlefuit, neted şi fără pete pe la colţuri. In Interiorul apartamentelor se mai observă şi alte amănunte care confirmă calitatea bună a execuţiei unor lucrări. De pildă, s-a asigurat etanşletatea tîmplăriei prin aplicarea în bune condiţiuni a celochitului (un material izolant pe bază de bitum) şi fiecare fereastră a fost prevăzută cu cîte un orificiu de scurgere a apei din condens. S-a introdus de a­­semenea, o uşiţă de acces la nişele electrice astfel, ca în caz de ivire a unor defecţiuni la instalaţie, să nu se mai scoată întregul panou. Condiţii optime de vizitare în caz de defec­ţiuni s-a asigurat şi la subsolul tehnic prin lucrări de drenare a apei frea­tice şi izolări cu beton a spaţiilor unde sunt aşezate conductele şi vane­­le de izolare. Plăcut impresionează şi tapetele semilavabile în culori frumos asortate la fiecare apartament, robinetele de metal cromat, chiuvetele de faianţă, căzile de baie din fontă emailată şi multe altele. Şi cu toate acestea pro­cesul verbal de recepţie rămîne ne­semnat. De ce? Să vedem, continuin­­du-ne drumul alături de comisia de recepţie. * Instalatorii care au lucrat la diocul P. 1 au folosit în multe locuri şi, bine­­înţeles, cu eficacitate economică, ma­terialul plastic. Acest material a fost folosit şi la confecţionarea sifoane­­lor pentru chiuvetele din bucătării. S-a trecut însă cu vederea un amănunt pe cît de elementar pe atît de prin­cipal: înșurubările de vizitare a a­­cestor sifoane. Cum vor putea gospo­­dinele să asigure scurgerea apelor menajere în caz că se înfundă chiu­vetele? Fără îndoială că ele solicită, în astfel de cazuri, ajutorul oameni­lor de meserie, procedeu care im-j plică aşteptare şi timp irosit fără fo­­los. Se ştie, de asemenea, că fie­­care baie este înzestrată cu cite o oglindă. Căpăcelele şuruburilor de lemn cu care se prinde oglinda la locul cuvenit lipsesc cu desăvîrşire, în întreg blocul, şi prezintă un aspect neplăcut. Aceste lipsuri, ca şi altele care se pot adăuga, sunt considerate de instalatori ca minore întrucît sa pot remedia. Să admitem şi să tre-­­cem­ la altele, mai puţin „minore“. Că proba instalaţiilor de apă şi le abur se execută înaintea lucrărilor de finisaj este un lucru îndeobște cu­noscut. Astfel de probe s-au făcut și la blocul P. 1 dar, după cum se vede, cu un insuficient simț de răspundere.­ Cîteva exemple în acest sens sunt ne-­ cesare. Coloana de încălzire centrală la apartamentul 2, etajul 2, scara C.' prezenta fisuri. Au venit, bineînţeles, sudorii pentru a remedia defectul. Fla­căra aparatului de sudură a ars însă o bună parte din vopseaua de pe ţevi ca şi de pe perete. Aşa­dar, urmează ca vopsitorii să revină pe unde au lucrat şi să remedieze defectul. Vor putea ei să stabilească aceeaşi nuanţă de culoare fără a rămîne pete ? Aceasta, fără a mai aminti şi timpul lor pierdut. Trebuie de spus că scurgerile din încălzirea centrală se scontează ade­seori cu intolerabile neajunsuri. Da­torită neetanşării convectoarelor din apartamentele nr. 2 şi 3, etajul 2, scara D, s-a pătat tapetul semilavabil pe o porţiune destul de mare. La alt apartament­­ nr. 1 , de la etajul 3 AL. SEVERIN (Continuare în pag. 3-a) Noile blocuri 21 și 22 din cartierul Tudor Vladimi­­rescu. Indici sporiţi Luînd unele măsuri tehnico-organizatorice, colectivul de la I.R.T.A. Iaşi a obţinut o sea­mă de realizări privind sporirea coeficientului de utilizare a capa­cităţii de transport. Astfel, pe primul se­mestru al anului, pla­nul de transport­­ to­ne a fost depăşit cu 1 la sută, iar parcursul mediu zilnic al cami­oanelor a sporit cu 2,1 la sută faţă de plan. Un r­aport deosebit la realizarea acestor rezultate l-au adus autobazele­­ laşi şi Hirlău. Colectivul Operei La sfirşitul săptămînii trecute, colectivul Operei de stat din Iaşi a plecat într-un turneu prin re­giunile Bacău şi Sucea­va, cu i.Fîntîna din Bac­­cisaral”, „Coppellia”, ,,Rigoletto”, „Carmen" „Răpirea din Serai” pre­, cum şi cu un recital de ieşene în turneu frag­balete balet cuprinzind mente din cîteva româneşti. In timpul turneului, (pină la 23 iulie), artiştii ieşeni vor prezenta spec­tacole la Roman, Bacău, Buhuşi, Săvineşti, Piatra Neamţ, Botoşani, Su- Modernizarea părţii carosabile a străzilor Anul acesta, colectivul de muncă de la I.O.R.I.S. Iaşi a reparat şi asfaltat o serie de străzi din ora­şul Iaşi. In prezent acest colectiv lucrează intens la asfaltarea străzii Bu­­cium (străpungerea C. I.. Parhon—Ţuţora) pe o dis­tanţă de 800 m. (două fire de circulaţie). Lucrări de modernizare a părţii carosabile a străzilor continuă şi în Bulevardul Tudor Vladi­­mirescu, Şoseaua Ilie Pin­­tilie (rampa Nicotină — Târguşorul Nicolina), Ale­ea M. Sadoveanu etc. DE PESTE HOTARE * MOSCOVA — La 9 iulie, în Palatul Congreselor din Kremlin s-a des­­chis Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace. (Amănunte în pag. IV-a) * MOSCOVA — La 8 iulie Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au oferit un prînz în cinstea delegaţiei cubane condusă de Raul Castro. La prînz au participat N. S. Hruşciov şi alţi conducători ai partidului comunist şi guvernului sovietic. * RIO DE JANEIRO - La 8 iulie într-un mesaj adresat camerei deputaţi­lor, preşedintele Braziliei, Joao Goulart, l-a desemnat pe Francisco Brochaa'o da Rocha ca prim-ministru. Da Rocha este in prezent secretar pentru afa­cerile interne în guvernul statului Rio Grande do Sul și face parte din parti­dul social-democrat, unul din cele două mari partide majoritare de centru. in excursie In ultima vreme, la sfirşitul fieca­rei săptămâni, numeroşi oameni ai muncii din raionul Vaslui au ple­cat în excursii pe itinerariul Bacău - P. Neamţ - Bicaz - Lacul Roşu. Excursiile au lăsat impresii de neui­tat mecanizatorilor fruntaşi de la S.M.T. Gura Idrici, S.M.T. Codăieşti, lucrătorilor de la G.A.S. Moara Gre­cilor şi altora. După vizitarea timp de două zi­le a aceloraşi locuri, ieri dimineaţă, un mare grup de salariaţi de la întreprinderea economică s-a întors la Vaslui. •­oOo— Vagoane directe Iaşi-Han­garia După cum ne informează Agenţia locală de voiaj, incepînd cu data de 9 iulie a. c. s-au pus in circu­laţie vagoane directe pe distanţa Iaşi - Mangalia prin Făurei. Aceste vagoane sunt ataşate la trenul ac­celerat, 606 care pleacă la orele­ 22,05 din Iaşi şi soseşte la Manga­lia a doua zi la orele 8:20. —oOo— Concert coral Corul „Gavriil Musicescu” al Fi­larmonicii de stat „Moldova" din Iaşi prezintă azi 11 iulie, un con­cert la Paşcani pentru muncitorii Atelierelor de reparat material ru­lant. Concertul, care are loc in sa­la de festivităţi a Atelierelor, va fi dirijat de Ion Pavalache.

Next