Flacăra Iaşului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4922-4947)
1962-07-10 / nr. 4929
1 V ► r * * PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL — La ordinea zilei — Lucrări de întreţinere model pe „lotul de porumb 5.000“ In vederea obţinerii a 5.000 kg. porumb boabe în condiţii de neirigata, trebuie folosita toata metodele avansate pe care ni le pun la indemînă rezultatele cercetărilor din institutele ţi staţiunile experimentale, precum şi practica înaintată a gospodăriilor de stat şi colective. Aplicînd cele mai avansate metode, G.A.S. Războieni - Paşcani a realizat anul trecut da pe 43 hectare o producţie de 6.400 kg. porumb boabe la hectar, G.A.S. Scînteia — Negreţi da pe 54 hectare a obţinut o producţie de 5.995 kg. boabe la hactar, iar G.A.C. „7 Noiembrie" - Mălăieţti - Hirlău a obţinut de pe o suprafaţă de 30 de hectare o producţie de 5.600 kg. boabe la hactar. Şi pentru acest an, numeroase gospodării agricole de stat şi colectiva ţi-au propus să realizeze de pe o suprafaţă de peste 20.000 hectare cita 5.090 kg. porumb boabe la hactar. Realizarea şi depăşirea aceror producţi este pe deplin posibilă. Pe lingă buna pregătire a terenului, în vederea semănatului, folosirea unor seminţe de calitate superioară ţi a îngrăţămintelor organice sau minerale, asigurarea unei densităţi optime de plante, o atenţie deosebită trebuie acordată lucrărilor de intreţinere, care sunt de asemenea hotăritoare în asigurarea succesului. Se cunoaşte faptul că prin grăpări, lucrări cu sapa rotativă ţi praşile mecanice şi manuale, terenul se întreţine curat de buruieni, afinat, iar plantele cresc foarte bine. Problema care se pune este aceea a numărului de praţile care se execută. După cum rezultă din ultima situaţie operativă a Consiliului agricol regional, majoritatea gospodăriilor agricole de stat şi colective au executat cite trei praţile pe loturile speciale, această lucrare fiind incheiată in raioanele Birlad, Hirlău, Huţi, Paţcani. Din păcate Insă, mai sunt unele raioane ca Negreţil, Vaslui, comunele ce aparţin de praţul laţi, care mai au de executat praţila a lll-a pe importante suprafeţe. In comunele ce aparţin de praşul laţi, spre exemplu, praţila a treia s-a efectuat intr-un procent de 66,9 la sută. Problema executării celei de a treia praţile la porumb are o mare importanţă. Aşa, bunăoară, la staţiunea experimentală Podul Iloaiei, prin executarea a două lucrări cu sapa rotativă, a trei praţile mecanice ţi trei praţile manuale pe rînd s-au obţinut anul trecut 6.300 kg. porumb boabe la hectar, faţă de 5.825 kg. cite s-au obţinut prin aplicarea a două sape rotative, tei praţile mecanice ţi două praţile manuale pe rînd. lată de ce este necesar să fie combătută tendinţa de a se executa numai două praşile la cultura specială de porumb, ci să se prătească ori de cîte ori este nevoie. Dacă apar buruieni, sau terenul prinde crustă e necesar să se facă cea de a patra şi chiar a cincea praşilă. Cit de mult contează praţila a patra se vede din următorul exemplu. Anul trecut, la brigada Tatomireşti a G.A.S. Scinteia, 45 hectare cu porumb pentru boabe au fost prăşite de trei ori mecanizat, de trei ori manual cu sapa pe rînd. Producţia medie realizată a fost de 4.700 kg. boabe la hectar. La aceeaşi gospodărie, la brigada vecină de la Rateşul Cuzei s-a aplicat încă o praşilă manuală in plus (a patra). Producţia mede obţinută la hectar a fost de 5.200 kg. boabe, lată deci ce a adus în plus executarea celei de a patra praşile. Ele au procedat gospodăriile agricole colective din raionul Hirlău care au efectuat pină în prezent cea de a patra praşilă pe 17.1 la sută di suprafeţele loturilor speciala, cit şi cele din raionul Paşcani care au prăşit IM Ia sută iar comunele oraşului Brad 29,2 la sută din suprafaţa totală. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre unităţle din raioanele Bîrlad, Huşi, laşi, Negecu şi Vaslui care au realiză I mai slabe la executarea celei de a patra praşile, pe loturile speciale. In loturile de porumb destinate a produce 5.000 kg. porumb boabe la hectar trebuie să se execute lucrări de întreţinere model. De aceea să acordăm toată atenţia întreţinerii porumbului din „lotul 5.000" prin executarea şi a celei de a patra proţile. Numai aţa se pot obţine producţii sporite de porumb la hectar. Au început recoltatul griului Zilele trecute combinele gospodăriei de stat din Banca, raionul Bîrlad, au intrat în lanurile de grîu. Brigada a I-a de tractoare, condusă de comunistul Alecu Bordeianu, a recoltat Intr-o singură zi griul de pe 16 ha. In aceeaşi zi, au fost predate la baza de recepţie din Banca 6.500 kg. grîu, gospodăria de Istat obţinind chitanţa nr. 1 pe raion. In munca de recoltare se evidenţiază tractoriştii Cichilan llordache, Apostol Fieraru, Ni Icolae Macovei, C-tin Hriţcu şi Pavel Balan. GH. CERBU organizator de partid —pOo— Colectivista Elena Lătăianu crescătoare de păsări fruntașă la G.A.C. din Vlădeni, raionul îasU ~*v fjpoî vV, fc'QTOSANU — ANUL XVII Nr. 4929 MARTI 10 IULIE 1962 4 PAGINI 20 BANI Un valoros schimb de experienţă Duminică 8 iulie, din iniţiativa Comitetului regional de partid, a avut loc la Comitetul raional de partid-Iaşi un schimb de experienţă în scopul generalizării în regiunea noastră a concursului cultural-sportiv care a fost iniţiat şi se desfăşoară cu succes de cîtva timp în comunele raionului Iaşi. Au participat secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, secretari ai comitetelor raionale U. T. M., vicepreşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti, directori ai caselor raionale de cultură, preşedinţi ai consiliilor raionale U.C.F.S. şi alţi activişti de partid şi de stat. De asemenea, la lucrările acestui schimb de experienţă au luat parte tov. Vasile Potop, secretar al Comitetului regional de partid şi tov. Vlad Stănescu, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid. Cei prezenţi au ascultat cu viu interes expunerea tovarăşului Vasile Azoiţei, secretar al Comitetului raional de partid Iaşi, care a arătat cum a fost început şi cum se desfăşoară acest concurs, care are ca principal scop intensificarea muncii cultural-artistice de masă şi sportive la sate în perioada de vară. Au urmat unele întrebări care au primit răspunsurile şi explicaţiile necesare, după care participanţii au plecat pe grupe, fiecare la unul din cele cinci centre ale raionului (Ţîgănaşi, Jutora, Trifeşti, Mădîrjac, Dumeşti). In felul acesta, cei care au luat parte la schimbul de experienţă au avut posibilitatea să vadă cum se desfăşoară practic variatele manifestări cultural-artistice sportive din cadrul concursului, să se informeze în legătură cu întreaga activitate de zi cu zi a căminelor culturale, bibliotecilor şi a asociaţiilor sportive, să cunoască pe lingă metodele de muncă folosite acolo şi baza materială care a fost asigurată unităţilor culturale din comunele respective. Ei au văzut mii de ţărani colectivişti adunaţi la fiecare centru pentru a audia expuneri privind apropiata campanie de recoltare şi treieriş, pentru a viziona frumoase programe artistice strîns legate de viaţa şi munca din gospodăriile colective, pentru a participa la antrenante competiţii sportive. In discuţiile ce s-au purtat In încheierea schimbului de experienţă la Comitetul raional de partid laşi, vorbitorii au salutat cu căldură această frumoasă iniţiativă, au subliniat remarcabilele realizări obţinute pe linia intensificării şi îmbunătăţirii muncii culturale In raionul laşi ,semnalînd totodată şi unele deficienţe. Ei s-au angajat să aplice în practică cele învăţate aici, extinzind concursul culturalsportiv în toate raioanele regiunii noastre. Festivalul bienal „I. L. Caragiale" Rezultatele fazei regionale Recent s-a desfăşurat faza regională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale", prilej de trecere în revistă a celor mai bune formaţii de amatori din regiunea noastră. S-a văzut cu această ocazie preocuparea pentru un repertoriu axat pe problemele cele mai actuale şi o creştere a nivelului de Interpretare. Printre formaţiile artistice sindicale care s-au evidenţiat în mod special se numără echipele de teatru de la F.R.B., Fabrica „Ţesătura" Iaşi şi formaţia de teatru de păpuşi a Spitalului de copii - Iaşi care s-au situat pe locul I ; pe locul II se află formaţia de teatru de la R.R.P.R., iar pe locul III cea de la Atelierele de reparat material rulant din Paşcani. Succese remarcabile au obţinut şi unele echipe artistice ale Caselor raionale de cultură. De exemplu, formaţia de teatru a Casei raionaleHuşi şi cea de teatru de păpuşi a Casei raionale Paşcani s-au situat pe locul I. Pe locul II s-a situat echipa de teatru a Casei raionale - Paşcani, iar pe locul III cea din Bîrlad. Dintre căminele culturale s-a remarcat cel din Perieni - raionul Bîrlad a cărui formaţie de teatru s-a situat pe locul I, echipa căminului cultural din Bazga, raionul Huşi, care se află pe locul II, şi cele din Ruginoasa - Paşcani şi Tomeşti Iaşi, situate pe locul III. --------------- -....-iinmiiiiimiinii«,r=:r-' ----------------- Un sfătuitor şi prieten apropiat al colectiviştilor Iftode Alexandru este cunoscut acum de către toţi colectiviştii din Feleiul Bîrladului. El a făcut cunoştinţă cu oamenii fie vizitîndu-i la locul de muncă, fie discutînd cu ei în timpul liber, la căminul cultural sau la sediul gospodăriei. Cunoscându-i pe oameni, Iftode Alexandru a reuşit să pătrundă mai lesne în viaţa lor, în preocupările lor şi astfel a putut porni chiar de la începutul sosirii sale la Fălciu la îndeplinirea sarcinii pe care a primit-o în calitate de instructor al comitetului raional de partid , să îndrume şi să ajute organizaţia de bază din gospodăria colectivă. Nu era o treabă uşoară. Gospodăria colectivă s-a dezvoltat mult , colectiviştii au creat mai multe sectoare de producţie. Aceasta sporea răspunderea organizaţiei de bază pentru bunul mers al treburilor in gospodărie, pentru ridicarea continuă a nivelului de conştiinţă al colectiviştilor. Cu ce să înceapă, cum şi cu ce să ajute mai întîi organizaţia de bază ? Era pe la începutul anului. Iftode Alexandru îşi făcea tot mai des drum la sectorul zootehnic. Avusese el o discuţie cu membrii biroului organizaţiei de bază şi acum venea pe aici să vadă, să se convingă cum cele hotărite încep a prinde viaţă. Atunci, în şedinţa de birou, instructorul de partid a susţinut ideea permanentizării şi educării îngrijitorilor de animale şi a propus în acest scop şi măsuri concrete. Dacă ne vom ocupa cu grijă de oameni, dacă-i vom educa şi ajuta, vom obţine o îngrijire mai bună a animalelor, o creştere a productivităţii acestora. Toată discuţia în birou a pornit de la faptul că producţia de lapte realizată de la fiecare vacă furajată era încă sub sarcina planificată Şi acum Iftode Alexandru venea să vadă cum muncesc noii îngrijitori membri şi candidaţi de partid, venea să afle cum merge cursul zootehnic şi să urmărească dacă se ţine evidena producţiei obţinute. Şi de fiecare dată constata cum sfaturile lui încep a da roade , biroul organizaţiei de bază se ocupa acum mai bine de rezolvarea sarcinilor ce-i reveneau privind munca în sectorul zootehnic. Acest lucru era confirmat şi de fontul că cifrele înregistrate zilnic în cornetul brigadierului arătau o creştere simţitoare a producţiei de lapte. Continuînd cu ceea ce a început, Iftode Alexandru a ajutat biroul organizaţiei de bază să analizeze la resemnări din activitatea unui instructor de partid «iiiWSHKXS*a*»*«iîii!SîSKîSi!iXH!Xî*Sλ*î***SÎSÎMÎiS***m8*, iar mersul treburilor din sectorul zootehnic. Aceasta însă fără a neglija şi celelalte aspecte ale muncii de partid din gospodărie. Consiliul de conducere a gospodăriei lucra la organizarea brigăzilor şi echipelor în vederea bunei desfăşurări a lucrărilor din campania de primăvară. Iftode Alexandru a propus biroului organizaţiei de bază, ca membrii şi candidaţii de partid să fie astfel repartizaţi încît să se poată constitui pe fiecare brigadă cîte o grupă de partid. Alături de tovarăşii din biroul organizaţiei de bază, instructorul de partid a participat activ şi la realizarea acestei propuneri. Acum cele 9 grupe de partid muncesc tot mai bine. Experienţa cîştigată în primăvară este în prezent folosită şi pentru a se asigura terminarea recoltatului şi treierişului într-un termen scurt. Iftode Alexandru este convins că se va întîmpla aşa, pentru că, urmîndu-i sfaturile, biroul organizaţiei de bază a organizat bine munca politică ce se va desfăşura in tot timpul companiei de vară. Dar să ne întoarcem îndărăt cu citeva luni, în perioada and lucrările la cele 30 ha. de grădină ale gospodăriei încă nu erau începute. De ce tocmai la acea dată ? Fiindcă în acel timp Iftode Alexandru a ajutat biroul organizaţiei de bază să înţeleagă mai bine importanţa legumelor timpurii. Apoi, la propunerea comuniştilor, toţi colectiviştii au aprobat să se pună pe cel puţin 5 hectare roşii timpurii, iar pe o altă suprafaţă destul de importantă, alte legume timpurii. Dar nu-i suficient numai să hotărăşti ceea ce ai de făcut. Trebuie să asiguri şi condiţiile pentru aceasta. De aceea, Iftode Alexandru n-a neglijat să sfătuiască membrii biroului organizaţiei de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei de a repartiza la grădina de legume şi zarzavaturi cei mai pricepuţi colectivişti In ale grădinăritului. Şi cînd s-a trecut la repartizarea oamenilor, Instructorul de partid a amintit biroului organizaţiei de bază că In principalele sectoare ale producţiei, acolo unde-i mai greu, trebuie să lucreze comuniştii. Acum, la grădină, muncesc 12 membri şi candidaţi de partid. Sfaturile şi îndemnurile Iul Iftode Alexandru se fac simţite peste tot în gospodărie. Acest lucru l-au simţit şi colectiviştii din brigada de construcţii care lucrează acum din plin la ridicarea obiectivelor stabilite în planul de producţie, şi cei din sectorul vegetal, ca şi lucrătorii din sectorul zootehnic. Intervenţiile organizaţiei de bază sunt acum mai operative, mai competente. Şi dacă uliţele satului devin tot mai frumoase, şi dacă tineretul, ca şi colectiviştii mai vîrstnîci îşi petrec acum mai plăcut şi mai instructiv timpul liber, şi dacă la căminul cultural treburile au început să meargă tot mai bine, acestea se datoresc, fireşte, şi instructorului de partid, care ştie să îndrume astfel biroul organizaţiei de bază, incit să nu scape nimic din preocupările sale complexe. Iftode Alexandru, Instructorul de partid, este acum cunoscut de către toţi colectiviştii din Fălciu. Şi e firesc să fie aşa. indrumînd cu competenţă activitatea organizaţiei de bază, el participă, alături de colectivişti, la dezvoltarea şi înflorirea gospodăriei. & LAURENțiU „ O sursă suplimentară de beneficii La U.I.L. Ciurea a fost lansat recent, in producţie, un sortiment nou. Este vorba despre butoaie cu o capacitate de 200 litri. Pregătirile pentru producţia noului sortiment au necesitat cheltuieli minime. Cele trei maşini necesare pentru executarea a diferite operaţii au fost construite cu mijloace proprii, folosind resursele materiale existente în întreprindere. Aceasta a dus la evitarea unei cheltuieli de cel puţin 100.000 lei. In fiecare zi, secţia respectivă de la U.I.L. Ciurea trebuie să producă cel puţin 300 bucăţi din noul sortiment. Asigurarea desfacerii acestui produs şi solicitarea lui în comerţ, sunt factori care asigură întreprinderii o sursă suplimentară de beneficii, care se ridică la peste 50.000 lei lunar. r»«*« ♦♦♦♦♦ ♦ ♦ **♦♦♦♦♦♦ Unele unităţi ale OC L. „Aprozar" stochează ambalajele la voia întimplării - Copii. 51 azi piramidele se păstrează foarte bine... f. Să construim mai repede, mai bine, mai ieftin ! Cu comisia de recepţie la predarea unui nou bloc de locuințe La începutul săptămînii trecute s-au încheiat lucrările la blocul P. I . cu 80 apartamente din cartierul Primăverii. Pensulele vopsitorilor au făcut ultimele retuşări înainte de sosirea noilor locatari, întreaga construcţie, strălucind de curăţenie, aştepta comisia de recepţie. Şi iat-o că a sosit. Să pornim alături de ea, să trecem dintr-un apartament în altul şi să asistăm la examen. Pentru că recepţia unui nou bloc este în fond un examen pe care îl dau constructorii acestui bloc. * începutul se face cu examinarea exterioară. Faţada, ca şi ceilalţi pereţi laterali de culoarea albastru deschis, intr-o armonizare perfectă cu crem şi alb — incintă privirea oricui. Folosirea vinacetului a avut un rol deosebit in asigurarea unui aspect exterior plăcut şi atractiv. De altfel, datorită culorilor cu care a fost vopsit, blocul P 1 se încadrează în mod armonios cu celelalte construcţii terminate din apropiere. Lucruri bune se pot spune şi despre interioare. Parchetele, bunăoară au fost realizate de brigada condusă de Theodor Pădureţ. Ca brigadă fruntaşă, nu şi-a dezminţit prestigiul nici la blocul P. 1. Parchetul acestui bloc, ca şi al altora care au fost date în folosinţă din cartierul Primăverii, este de bună calitate, cu lamele bine încheiate, fără denivelări. Bine se prezintă şi mozaicurile. In fiecare apartament sau in casele scărilormozaicul este bine şlefuit, neted şi fără pete pe la colţuri. In Interiorul apartamentelor se mai observă şi alte amănunte care confirmă calitatea bună a execuţiei unor lucrări. De pildă, s-a asigurat etanşletatea tîmplăriei prin aplicarea în bune condiţiuni a celochitului (un material izolant pe bază de bitum) şi fiecare fereastră a fost prevăzută cu cîte un orificiu de scurgere a apei din condens. S-a introdus de asemenea, o uşiţă de acces la nişele electrice astfel, ca în caz de ivire a unor defecţiuni la instalaţie, să nu se mai scoată întregul panou. Condiţii optime de vizitare în caz de defecţiuni s-a asigurat şi la subsolul tehnic prin lucrări de drenare a apei freatice şi izolări cu beton a spaţiilor unde sunt aşezate conductele şi vanele de izolare. Plăcut impresionează şi tapetele semilavabile în culori frumos asortate la fiecare apartament, robinetele de metal cromat, chiuvetele de faianţă, căzile de baie din fontă emailată şi multe altele. Şi cu toate acestea procesul verbal de recepţie rămîne nesemnat. De ce? Să vedem, continuindu-ne drumul alături de comisia de recepţie. * Instalatorii care au lucrat la diocul P. 1 au folosit în multe locuri şi, bineînţeles, cu eficacitate economică, materialul plastic. Acest material a fost folosit şi la confecţionarea sifoanelor pentru chiuvetele din bucătării. S-a trecut însă cu vederea un amănunt pe cît de elementar pe atît de principal: înșurubările de vizitare a acestor sifoane. Cum vor putea gospodinele să asigure scurgerea apelor menajere în caz că se înfundă chiuvetele? Fără îndoială că ele solicită, în astfel de cazuri, ajutorul oamenilor de meserie, procedeu care im-j plică aşteptare şi timp irosit fără folos. Se ştie, de asemenea, că fiecare baie este înzestrată cu cite o oglindă. Căpăcelele şuruburilor de lemn cu care se prinde oglinda la locul cuvenit lipsesc cu desăvîrşire, în întreg blocul, şi prezintă un aspect neplăcut. Aceste lipsuri, ca şi altele care se pot adăuga, sunt considerate de instalatori ca minore întrucît sa pot remedia. Să admitem şi să tre-cem la altele, mai puţin „minore“. Că proba instalaţiilor de apă şi le abur se execută înaintea lucrărilor de finisaj este un lucru îndeobște cunoscut. Astfel de probe s-au făcut și la blocul P. 1 dar, după cum se vede, cu un insuficient simț de răspundere. Cîteva exemple în acest sens sunt ne- cesare. Coloana de încălzire centrală la apartamentul 2, etajul 2, scara C.' prezenta fisuri. Au venit, bineînţeles, sudorii pentru a remedia defectul. Flacăra aparatului de sudură a ars însă o bună parte din vopseaua de pe ţevi ca şi de pe perete. Aşadar, urmează ca vopsitorii să revină pe unde au lucrat şi să remedieze defectul. Vor putea ei să stabilească aceeaşi nuanţă de culoare fără a rămîne pete ? Aceasta, fără a mai aminti şi timpul lor pierdut. Trebuie de spus că scurgerile din încălzirea centrală se scontează adeseori cu intolerabile neajunsuri. Datorită neetanşării convectoarelor din apartamentele nr. 2 şi 3, etajul 2, scara D, s-a pătat tapetul semilavabil pe o porţiune destul de mare. La alt apartament nr. 1 , de la etajul 3 AL. SEVERIN (Continuare în pag. 3-a) Noile blocuri 21 și 22 din cartierul Tudor Vladimirescu. Indici sporiţi Luînd unele măsuri tehnico-organizatorice, colectivul de la I.R.T.A. Iaşi a obţinut o seamă de realizări privind sporirea coeficientului de utilizare a capacităţii de transport. Astfel, pe primul semestru al anului, planul de transport tone a fost depăşit cu 1 la sută, iar parcursul mediu zilnic al camioanelor a sporit cu 2,1 la sută faţă de plan. Un raport deosebit la realizarea acestor rezultate l-au adus autobazele laşi şi Hirlău. Colectivul Operei La sfirşitul săptămînii trecute, colectivul Operei de stat din Iaşi a plecat într-un turneu prin regiunile Bacău şi Suceava, cu i.Fîntîna din Baccisaral”, „Coppellia”, ,,Rigoletto”, „Carmen" „Răpirea din Serai” pre, cum şi cu un recital de ieşene în turneu fragbalete balet cuprinzind mente din cîteva româneşti. In timpul turneului, (pină la 23 iulie), artiştii ieşeni vor prezenta spectacole la Roman, Bacău, Buhuşi, Săvineşti, Piatra Neamţ, Botoşani, Su- Modernizarea părţii carosabile a străzilor Anul acesta, colectivul de muncă de la I.O.R.I.S. Iaşi a reparat şi asfaltat o serie de străzi din oraşul Iaşi. In prezent acest colectiv lucrează intens la asfaltarea străzii Bucium (străpungerea C. I.. Parhon—Ţuţora) pe o distanţă de 800 m. (două fire de circulaţie). Lucrări de modernizare a părţii carosabile a străzilor continuă şi în Bulevardul Tudor Vladimirescu, Şoseaua Ilie Pintilie (rampa Nicotină — Târguşorul Nicolina), Aleea M. Sadoveanu etc. DE PESTE HOTARE * MOSCOVA — La 9 iulie, în Palatul Congreselor din Kremlin s-a deschis Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace. (Amănunte în pag. IV-a) * MOSCOVA — La 8 iulie Comitetul Central al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au oferit un prînz în cinstea delegaţiei cubane condusă de Raul Castro. La prînz au participat N. S. Hruşciov şi alţi conducători ai partidului comunist şi guvernului sovietic. * RIO DE JANEIRO - La 8 iulie într-un mesaj adresat camerei deputaţilor, preşedintele Braziliei, Joao Goulart, l-a desemnat pe Francisco Brochaa'o da Rocha ca prim-ministru. Da Rocha este in prezent secretar pentru afacerile interne în guvernul statului Rio Grande do Sul și face parte din partidul social-democrat, unul din cele două mari partide majoritare de centru. in excursie In ultima vreme, la sfirşitul fiecarei săptămâni, numeroşi oameni ai muncii din raionul Vaslui au plecat în excursii pe itinerariul Bacău - P. Neamţ - Bicaz - Lacul Roşu. Excursiile au lăsat impresii de neuitat mecanizatorilor fruntaşi de la S.M.T. Gura Idrici, S.M.T. Codăieşti, lucrătorilor de la G.A.S. Moara Grecilor şi altora. După vizitarea timp de două zile a aceloraşi locuri, ieri dimineaţă, un mare grup de salariaţi de la întreprinderea economică s-a întors la Vaslui. •oOo— Vagoane directe Iaşi-Hangaria După cum ne informează Agenţia locală de voiaj, incepînd cu data de 9 iulie a. c. s-au pus in circulaţie vagoane directe pe distanţa Iaşi - Mangalia prin Făurei. Aceste vagoane sunt ataşate la trenul accelerat, 606 care pleacă la orele 22,05 din Iaşi şi soseşte la Mangalia a doua zi la orele 8:20. —oOo— Concert coral Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de stat „Moldova" din Iaşi prezintă azi 11 iulie, un concert la Paşcani pentru muncitorii Atelierelor de reparat material rulant. Concertul, care are loc in sala de festivităţi a Atelierelor, va fi dirijat de Ion Pavalache.