Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)
1962-10-20 / nr. 5016
y ♦ ig rmsmABm raara buletei. vmrim ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII. Nr. 5016 A PACINI 20 BANI SIMBATA 20 OCTOMBRIE 1962. Toate cooperativele săteşti din regiunea Iaşi se autofinanţează Recent, U.R.C.C. Iaşi a raportat trecerea la autofinanţare a tuturor coo-perativelor din regiunea noastră. In felul acesta cele 160 de cooperative au eliberat in întregime creditele bancare angajate şi-şi desfăşoară activitatea economică folosind exclusiv fondurile proprii. Această realizare, de o importanţădeosebită în viaţa cooperativelor noastre, este rezultatul unei munci perseverente, desfăşurate de salariaţiişi membrii cooperatori, sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, îndrumarea şi sprijinulpermanent al organelor şi organizaţiilor de partid, care au condus nemijlocit acţiunea de autofinanţare a cooperativelor, a constituit, desigur, faptul determinant în obţinerea acestui succes. Comitetul regional de partid a analizat In repetate rinduri activitatea cooperaţiei de consum şi prin hotărlrile şi sarcinile trasate, a stabilit in mod amănunţit etapele, măsurile concrete, care aplicate In practică de membrii cooperatori şi lucrătorii din sistemul cooperaţiei de consum, de conducerile uniunilor regională şi raionale, au condus la rezultatele arătate. Prin eforturi şi resurse proprii, cooperativele din regiunea Iaşi au început să treacă treptat la autofinanţare încă în urmă cu ciţiva ani. Cooperativele din Cirja, Cirligaţi, Todireşti, Lespezi, Valea Seacă, Deleni etc. au fost printre primele care au trecut la autofinanţare. Au urmat cooperativele Nicolae Bălcescu, Butea, Costeşti, Osoi şi altele, mişcarea de autofinanţare căpătind o râspindire dince in ce mai largă. Progresul înregistrat prin dezvoltarea reţelei de cooperative autofinanţate, precum şi mărimarea fondurilor proprii libere au fost strîns legate de dinamica dezvoltăriiactivităţii economice, de realizarea şidepăşirea planurilor de desfacere a pârfurilor industriale şi alimentare, de rechiziţii şi producţie. Comparativ cu tonul 1959, volumul global al operaţiunilor economice a fost In 1962 cu 26 la sută mai mare, iar In primul Semestru alinului in curs cu 14 la scută superior aceluia din perioada corespunzătoare itt anului 1961. Numai In anul precedent, gospodăriile colective şi membrii acestora au primit leu 124.858.000 lei mai multe mărfuri industriale şi alimentare decit in anul 1959. In acelaşi timp au fost expediate industriei noastre socialiste, centrelor muncitoreşti şi oraşelor cu 145.044.000 lei mai multe produse prin Contracte şi achiziţii făcute prin cooperativele săteşti. Creşterea cea mai accentuată a volumului de operaţiuni a fost obţinută in raionul Hirlau, ale cărui cooperative se autofinanţează In intregime încă din anul 1959. Rezultate asemănătoare s-au obţinut şi in raioanele Paşcani şi Huşi. In munca desfăşurată pentru autofinanţarea cooperativelor s-a folosit, în mare măsură, ca resursă pentru creşterea fondurilor proprii, calea reducerii cheltuielilor de circulaţie şi administrativ-gospodăreşti. In intervalul de la 1 ianuarie 1959 pina acum, s-au realizat fonduri suplimentare de peste 3,5 milioane lei Şi în această privinţă, cooperativele care se auto-finanţează încă din anii trecuţi, de-a ţin locul de frunte, înregistrind niveluri de cheltuieli foarte reduse, constituind un model de gospodărire a mijloacelor financiare şi materiale. In această direcţie merită a fi citată cooperativa din Lespezi, care in anul 1961 realiza un nivel, la cheltuielile arătate, de 3,68 la sută faţă de 4,35 la sută cit era media pe raionul Paşcani. Rezultate de asemenea bune au obţinut şi cooperativele din Ruginoasa şi Tg. Frumos. In raionul Iaşi, media cheltuielilor reprezenta în anul precedent un nivel de 4,91 la sută, dar cooperativele autofinanţate din Podul Iloaiei şi Bivolari realizau un volum de cheltuieli de numai 3,07 la sută şi respectiv 3,81 la sută. Raioanele Hirlau şi Paşcani, cele mai avansate in ceea ce priveşte autofinanţarea, obţineau niveluri de cheltuieli de 3,47 la sută şi respectiv 4,35 la sută, In timp ce meefia pe regiune în anul 1961, era de 4,78 la sută. Dacă ţinem seama şi de faptul că toate cooperativele citate şi-au realizat permanent sarcinile economice, că nu au avut imobilizări de fonduri şi că dispun în prezent de o bază tehnico-materială corespunzătoare, ajungem la concluzia superiorităţii autofinanţării, ca metodă avansată de gospodărire a unităţilor cooperatiste. Printre resursele folosite pentru acumularea fondurilor necesare renunţării la creditele bancare trebuie să amintim şi de reducerea continuă a volumului de debitori. Prin reducerea imobilizărilor de această natură s-au obţinut peste 8.148.000 lei, care au putut fi utilizaţi în circuitul economic. De asemenea, o contribuţie importantă au adus şi încasările efectuate de la membrii cooperatori, In contul fondului social subscris, care se ridică, In ultimii 4 ani, la peste 10 milioane lei. Toate aceste resurse la care se adaugă şi creşterea beneficiilor de la un an la altul, precum şi depăşirea planurilor de acumulări, au permis ca fondurile proprii libere ale cooperativelor să crească Intr-un ritm susţinut. Creşterea fondurilor proprii la co (Continuare In pag. 3-a) SAVIN NICULESCU preşedintele U.R.C.C. Iaşi Universitate la Timişoara Recent Consiliul de Miniştri al R.P. Române a emis o hotărlre cu privire la transformarea In universitate a Institutului Pedagogic de 5 ani din Timişoara. Potrivit hotăririi, Institutul Pedagogic de 5 ani, cu sediul In Timişoara, str. Vasile Pârvan nr. 4, se transformă In universitate, sub denumirea de „Universitatea din Timişoara“. Incepind cu anul universitar 1962/1963, Universitatea din Timişoara va funcţiona cu următoarele facultăţi: Facultatea de matematică şi mecanică, Facultatea de fizică, Facultatea de filologie. Alte facultăţi vor putea fi create in anii următori prin planurile de şcolarizare în învăţămîntul superior. oook Prezenţe romîneşti peste hotare LENINGRAD 19 (Agerpres). TASS transmite Cintăreaţa Zenaida Palii din R. P. Română a cucerit Inimile leningrădenilor. Ea a susţinut la 18 octombrie rolul principal din opera „Carmen" pe scena Teatrului Academic de Operă şi Balet. Cu acest spectacol cintăreaţa şi-a început turneul în Uniunea Sovietică. Vocea artistei are un timbru frumos, sonor, uimitor de bine realizat în toate registrele, a declarat unui corespondent al agenţiei TASS Nina Sksiuciţ, care interpretează rolul lui Carmen la acest teatru din Leningrad. Zenaida Palii a înzestrat-o pe Carmen a sa cu un profund dramatism şi totodată cu eleganţă . Deosebit de reuşită, după părerea solistei sovietice, a fost binecunoscuta.Habaneră”. „Zenaida Palii a cîntat-o cu multă vivacitate, cu plasticitate scenică”. La 20 octombrie Zenaida Palii va cînta pe aceeași scenă în opera „Aida”. In pag. IV-a — O.N.U. — Lucrările Comitetului Politic Special. — Paris — Miting organizat de Partidul Comunist Francez. — Situaţia din Yemen. oDoi Această imagine a fost luată in dupăamiaza zilei de 13 octombrie cindi la G.A.C. Griviţa — oraş Bîrlad, se însămînţau ultimele hectare cu grîu. In urma semănătorii inginerul agronom N. Gustin şi Gh. Ciochină instructor de partid cercetează adîncimea seminţei. Concluziile lor: Totul este în regulă. Foto: TR. CRAESCU Vizita solilor poporului nil li litia DELHI 19. Trimisul special Agerpres Ion Gălfiţeanu transmite i In dimineaţa zilei de 19 octombrie, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de Jal Sukh Lai Hath!, ministrul muncii in guvernul central Indian, au vizitat diferite aşezări din districtul Gurgaon,situat la circa 20 de mile de capitala Indiei. Oaspeţii români au avut prilejul să ia cunoştinţă de transformările care au loc în viaţa satului Indian, de lupta care se duce pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale ţăranilor. Se ştie că aproximativ 82 la sută din populaţia Indiei trăieşte In cele 550.000 de comune rurale, existente In întreaga ţară. Secole de-a rlndul, cit timp India a Indurat oprimarea colonialistă, condiţiile de viaţă ale ţăranilor indieni au fost deosebit de grele. După obţinerea Independenţei guvernul Indian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea nivelului material şi cultural al populaţiei ţării, in acest scop a fost adoptat şi programul de dezvoltare a satelor indiene care a intrat in vigoare la sfirşitul anului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii şi imbunătăţirea nivelului de trai şi se ocupă de o sferă largă de probleme, printre care ocrotirea sănătăţii; Invăţămîntul; dezvoltarea Industriei locale etc. Localităţile vizitate de înalţii oaspeţi romini reflectă realizările obţinute In prima etapă a acestui program guvernamental. Atit In orăşelul Balabgarh, cit si in satele Badrula şi Korall, locuitorii au făcut solilor poporului român o primire caldă, prietenească. Pretutindeni conducătorii de stat romini au fost primiţi cu urarea „Swagatam I" („Bun venit”) de către toţi locuitorii satelor.’ Vizita a început la dispensarul din Balabgarh. Acest dispensar care are in subordinea sa alte patru puncte sanitare situate în comunele învecinate, este un semn al noului în satul Indian. Medicul şef al districtului a prezentat oaspeţilor un scurt tablou al activităţii dispensarului, care, deservit de numai doi medici, acordă ajutor medical celor 9.000 de locuitorii al orăşelului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Deja apreciat munca plină de abnegaţie a acestor doi medici şi le-a urat noi succese în activitatea lor deosebit de importantă. Drumul spre satele Badrula şi Korall era împodobit sărbătoreşte. Oaspeţii au fost întimpinaţi cu cintece de bun sosit şi cu tradiţionalele ghirlande de flori. In dorinţa de a arăta reprezentanţilor poporului român toate realizările lor, locuitorii satelor au organizat un fel de expoziţie la care au dus uneltele şi vitele lor de muncă, produsele specifice ale gospodăriilor lor. Clnd în cursul unei discuţii cu un grup de femei din Badrula, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit despre activitatea femeilor din R. P. Română, sătenceie Indiene l-au rugat să le transmită cele mai bune urări din partea lor. In satul Korall, oaspeţilor Ii s-a făcut o surpriză. După vizitarea satului şi a noului punct medical, ei au fost invitaţi la noua clădire care va fi sediul cooperativei agricole. Gazdele l-au rugat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să inaugureze această clădire pe care au pus o placă cu inscripţia : „Inaugurată de Excelenţa Sa Domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne. 19 octombrie 1962”. La însufleţită Intllnire care a avut loc după aceea Intre solii poporului român şi toţi locuitorii satului a fost prezentat un scurt program de cintece şi dansuri populare Indiene. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a mulţumit pentru căldura şi prietenia cu care locuitorii satului Korali şi-au primit oaspeţii şi le-a transmis un cald salut In numele poporului român. La plecare oaspeţii au fost conduşi de întreg satul pînă la şoseaua unde aşteptau maşinile. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a mulţumit pentru frumoasa primire. Oaspeţii romini au fost însoţiţi pînă departe de aclamaţiile sătenilor Indieni. Banchetul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej DELHI 19 - Trimisul special Agerpres transmite ! Vineri seara, la hotelul „Ashoka“ din Delhi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, a oferit un banchet în cinstea Excelenţei Sale dr. Sarvapalli Radhakrishnan, preşedintele Republicii India. La banchet au luat parte preşedintele Republicii India, S. Radhakrishnan, vicepreşedintele republicii, dr. Zahir Hussein, primul ministru Jawaharial Nehru, membri ai guvernului, înalţi demnitari indieni. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, Valentin Steriopol, adjunct al ministrului Comerţului exterior, precum şi ambasadorul R.P. Romíno In India, Iancu Horaţiu. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Delhi, personalităţi ale vieţii culturale şi economice, ziarişti indieni, români şi străini. Banchetul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. I®V Toate eforturile pentru terminarea grabnică a însat Au terminat însămînţările Preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal Vetrişoaia, raionul Huşi ne-a transmis următoarea ştire : Lucrările agricole de toamnă s-au încheiat pe întreaga comună. S-a terminat recoltatul porumbului de pe întreaga suprafaţă de 1.051 hectare, obţinîndu-se în medie cîte 2.100 kg. boabe la ha. De asemenea s-ai terminat semănatul orzului de toamnă pe 81 ha., a secarei pentru masă verde pe 70 ha., secarei pentru boabe pe 9 ha. şi a griului pe 960 ha. In vederea obţinerii unei recolte sporite în anul viitor pe lingă lucrările tehnice, s-au încorporat în sol 3.920 tone gunoi de grajd. La aceste lucrări s-au evidenţiat mecanizatorii Constantin Diaconescu, Ştefan Sîrghie, Alion ştefan, precum şi colectiviştii ,Gh. Grecu şi R. Roman. Tractorişti harnici !Membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din Pogoneşti, raionul Bîrlad, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Criveşti - ne scrie corespondentul voluntar G. IORDACHE - lucrează intens pentru a termina lucrările din campania de toamnă. Colectiviştii au eliberat la vreme terenurile destinate Insămînţărilor. Odată cu aceasta au pregătit şi toată sămînţa necesară, condiţionînd-o şi tratînd-o. Aceasta a dat posibilitate tractoriştilor să lucreze cu toate forţele. Astfel, tractoriştii Paraschiv Gorga şi Valentin Iorga ară în timpul zilei, iar tractoriştii Constantin Stanciu şi Neculai Sîrbu ară în timpul nopţii. Concomitent tractoriştii Gheorghe Popa şi Iordache Pricop, pregătesc terenul cu polidiscul şi grapa stelată, creind astfel un bun pat germinativ. După ei vin tractoriştii Emanoil Gheorghiţă şi Ilie Cruceru ajutaţi de colectiviştii Ion Stanciu şi Ioan Tătaru care seamănă de zor. Pînă în prezent s-au însămînţat 225 ha. cu secară §i 00Q haş £U grîUv Brigadă fruntaşă In aceste zile la G.A.C. „23 August“ din Tabăra, raionul Iaşi se dă zor cu lucrările din campania de toamnă. Pînă în prezent s-au semănat 30 ha. cu orz, 30 ha. cu secară, 16 ha. cu măzăriche de toamnă și 380 ha. cu grîu. Brigada a II-a de cîmp condusă de brigadierul Constantin Strătilă a terminat însămînțările planificate pe brigadă. MIHAI LUCA corespondent la raionul Negreşti Cu aceleaşi posibilităţi — rezultate diferite NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In ultimele zile viteza zilnicăde lucru la arături şi Insămlnţări a crescut. Acolo unde a existat mai multă preocupare din partea conducerilor G.A.C.-urilor şi mecanizatorilor s-au obţinut rezultate mai bune. De exemplu, la G.A.C. Băceşti care este fruntaşă pe raion, pînă la 16 octombrie s-a însămînţat 72,2 la sută din suprafaţa de 530 ha. cu grîu. Fruntaşe sînt brigăzile din satele Băbuşa şi Armăşeni care au terminat însămînţările pe suprafeţele ce le-au avut repartizate. Avansate la însămînţări sunt şi G.A.C.-urile Parpaniţa, Dumeşti, Todireşti, Ţibana şi altele care au însămînţat peste 65 la sută din suprafaţa planificată. Trebuie să arătăm însă că pină în seara zilei de 16 octombrie, pe raion, planul la arături pentru însămînţări era îndeplinit doar în proporţie de 59 la sută, iar din planul însămînţărilor se realizase doar 45,1 la sută. Aceasta dovedeşte că nu peste tot sînt folosite din plin forţele existente lai - Srat gi__însăminţat. gg G.A.C. Scintela, de exemplu, s-a realizat numai 22 la sută din planul de Însămînţări. In zilele de 15 şi 16 octombrie din 8 tractoare ale S.M.T.-ului Negreşti au lucrat numai 4, celelalte, fiind defecte. Vinovaţi de rămlnerea In urmă la Insămninţări se face tov. Aştefanei Gh., preşedintele gospodăriei colective şi tov. Condurache Dan, Ing. agronom care nu a luat măsuri pentru a se folosi şi forţele proprii la executarea acestor lucrări. Nesatisfăcător se desfăşoară însămînţările la gospodăriile colective Rafaila, Mironeasa, Oşeşti unde s-a realizat sub 22 la sută din planul de însămînţări. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective sus amintite, inginerii agronomi precum şi şefii brigăzilor de tractoare dovedesc prea puţin interes pentru terminarea grabnică a insăminţărilor. In aceste zile trebuie să se depună eforturi susţinute In fiecare gospodărie colectivă pentru ca însămînțările să fie terminate în timpul cel mai scurt. COJOCEA1 MIUNGUL DIN Cuvîntarea primarului oraşului Delhi Primarul oraşului Delhi a dat citire mesajului cetăţenesc adresat de ce-tăţenii oraşului Delhi către preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Româno Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Noi, primarul şi membrii Consiliului municipal al oraşului Delhi, reprezentanţi acreditaţi ai poporului din metropola Republicii India, se spune In mesaj, încercăm un sentiment de mare plăcere şi mindrie adresind Excelenţei voastre un călduros şi cordial salut de bun venit In acest loc istoric, denumit Fortul Roşu. Vă salutăm Excelenţă ca pe conducătorul unei ţări prietene care, deşi este situată departe de noi, colaborează cu noi In mai multe domenii. Noi am primit din Romînia o asistenţă tehnică de nepreţuit în construirea rafinăriei de petrol de la Gauhati. De asemenea, tinerii noştri Ingineri au dobindit in ţara dv. specializarea necesară pentru a putea conduce rafinăria. In prezent, şase echipe de experţi romini în foraj lucrează la Combay şi Ahmedabad, In Gujarat şi la Jullundur, In Punjab, in domeniul explorării petrolifere. Acordăm cea mai mare importanţă succesului care a însoţit străduinţele lor. Cu această ocazie ne amintim şi de alte legături prieteneşti dintre ţările noastre. Poporul român a făcut o primire însufleţită venerabilului nostru preşedinte dr. Radhakrishnan clnd a vizitat ţara dr. In calitate de vicepreşedinte In 1956.’ Pe lingă aceste contacte prieteneşti şi continua lărgire a colaborării noastre reciproce In domeniul economiei noi am colaborat de asemenea, la promovarea cauzei păcii mondiale« cauză căreia noi şi poporul romin II sintem sincer devotaţi”. In continuare, primarul oraşului Delhi a prezentat participanţilor la adunarea cetăţenească personalitatea tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. In încheiere, el a spus: „Suntem încredinţaţi că vizita Excelenţei voastre în această ţară va deschide perspective noi pentru colaborarea dintre India şi România. Rugăm pe Excelenţa voastră să transmită mesajul nostru de prietenie poporului român, căruia li dorim prosperitate şi fericire". Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roşu, care evocă impresionant lupta grea şi îndelungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să vă transmit dv. şi întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi sinceră afecţiune din partea poporului român. Vă mulţumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însufleţire, pe care ne-aţi fâcut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi intimpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. încă din ziua cind, in drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simţit cit de vii şi de trainice sunt sentimentele pe care le nutreşte minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorşi in India, am vizitat marile oraşe Bombay, Bangalore, Agra. Pretutindeni am fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie, care ne-au făcut să simţim aproape de noi inima de frate a indienilor. România este situată la mii şi mii de kilometri de India, dar poporul român cunoaşte străvechea civilizaţie indiană, care a dat o mare strălucire istoriei umanităţii, glorioasa luptă a poporului indian pentru libertate şi independenţă, figura marelui patriot Mahatma Ghandi, alături de care au acţionat eminenţii săi discipoli şi oameni de stat, excelenţele lor Radhakrishnan şi Nehru. Mai departe, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul român, care, ca şi poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi şi exploatării imperialiste, pentru unitatea şi independenţa sa naţională, a privit cu deosebită simpatie şi spirit de solidaritate lupta plină de abnegaţie a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonialismului şi a salutat cu mare satisfacţie restabilirea independenţei şi proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu indian, a poporului său de 440 de milioane a constituit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat un puternic impuls procesului Inevitabil de destrămare a rușinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economica şi sociale ale dominaţiei colonialiste nu este şi nu poate fi un lucru uşor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv. - a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej - de fiecare rezultat pe care îl obţineţi în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Poporul român urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talentatului popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, industrializarea Indiei, punînd accentul la dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului naţional, ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. In scurt timp de cind suntem in ţara dv., am avut prilejul să admirăm bogăţia şi frumuseţea străvechilor monumente ale Indiei, tezaurul aniei populare care întruchipează măiestria poporului indian. Vizitind fabrica de avioane, Institutul indian de ştiinţe şi fabrica de telefoane din Bangalore, reactorul nuclear şi ferma de lapte din Bombay, ne-am bucurat de frumoasele realizări ale muncitorilor, inginerilor tehnicienilor şi oamenilor de ştiinţă indieni, am avut via satisfacţie de a vedea cu ochii noştri că India este astăzi o ţară în plină renaştere. Ca prieteni sinceri vă dorim din tot sufletul roade bogate în munca dv. pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru crearea unei puternice industrii naţionale, care să asigure valorificarea imenselor dv. bogăţii naturale, ridicarea nivelului agriculturii şi satisfacerea în măsură crescîndă a necesităţilor populaţiei, prosperitatea economică şi social-culturală a frumoasei şi marii dv. patrii, Republica India. In continuare tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit pe larg despre munca şi preocupările poporului ro (Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea lui Jawaharial Nehru Adrestndu-se celor prezenţi, primul ministru al Indiei, Jawaharial Nehru, a spus: Aţi auzit unele lucruri cu privire la istoria Romîniei şi cele ce s-au petrecut în această ţară nu de mult, cum şi-a ciştigat libertatea şi apoi a trecut printr-o revoluţie care a instaurat regimul actual. In trecut, Rominia era o ţară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerţului, învăţămîntului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese insemnate In Industrie, în agricultură şi alte domenii şi acum înaintează pe calea prosperităţii. Suntem bucuroşi să ascultăm cele spuse de preşedintele Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia prosperă a Romîniei şi putem trage din ele multe învăţături. Vorbind in continuare despre relaţiiie strinse care s-au stabilit intre Rominia şi India, Jawahamal Nehru a spus: Aţi auzit ce progrese considerabile au fost obţinute de România în dezvoltarea resurselor petroliere. Am dori să învăţăm de la România tehnica explorărilor petroliere şi să primim ajutorul ei. Şi pină acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor şi tehnicienilor români am putut să efectuăm explorări in Punjab şi Gujarat şi am descoperit petrol în multe locuri. Sperăm că India va putea să obţină acest foarte important produs şi chiar să-l exporte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăţie pentru India. Această colaborare de care am amintit a dus la strîngerea relaţiilor dintre ţările noastre şi vizita preşedintelui Romîniei şi a primului ministru ie-a întărit. Conducătorii români au produs o puternică impresie asupra noastră. Preşedintele Gheorghiu-Dej şi-a expus părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menţinerea păcii în lume. Domnia sa a spus că România a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 48 de ani şi a suferit mari distrugeri. Poporul român a suportat ororile războiului, el este împotriva dezlănţuirii unei noi conflagraţii. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawahamial Nehru. Şi noi, de asemenea, facem tot ce ne stă în putinţă în vederea înfăptuirii dezarmării şi înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat şi milităm pentru interzicerea armelor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că şi glasul nostru ar putea să exercite o anumită influenţă. Problema împiedicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă in faţa lumii. In continuare Jawahamal Nehru a spus : Nimeni in lume nu vrea război. Cu toate acestea, cinci arme cu o forţă de distrugere atit de uriaşă sunt disponibile se pot întimpla greşeli care să ducă la război, intr-un fel, noi stăm in permanenţă pe marginea prăpastie! Trebuie să încercăm să ne depărtăm de ea şi să acţionăm pentru soluţionarea pe cale paşnică a tuturor litigiilor. Preşedintele Gheorghiu- Dej a scos în evidenţă acest lucru şi eu sunt intrutotul de acord cu domnia sa. Preşedintele Gheorghiu-Dej s-a referit, de asemenea, la problema germană, la problema Berlinului. Probabil că aceasta este cea mai arzătoare şi mai periculoasă problemă a lumii actuale. Este periculoasă pentru că ar putea duce la război. Nimeni nu doreşte aşa ceva. Conducătorii şi poporul Romîniei sunt preocupaţi în mod special de această problemă, pentru că au trecut de două ori prin ororile și distrugerile războiului. Dar această problemă constituie o preocupare și (Continuare In pag. 4-a)