Flacăra Iaşului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5000-5025)

1962-10-20 / nr. 5016

y ♦ ig rmsmAB­m raara b­uletei. vmrim­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII. Nr. 5016 A PACINI 20 BANI SIMBATA 20 OCTOMBRIE 1962. Toate cooperativele săteşti din regiunea Iaşi se auto­finanţează Recent, U.R.C.C. Iaşi a raportat tre­cerea la autofinan­­ţare a tuturor coo-­­­perativelor din regiunea noastră. In felul acesta cele 160 de cooperative au eliberat in întregime creditele bancare angajate şi-şi desfăşoară ac­­­tivitatea economică folosind exclusiv fondurile proprii.­­ Această realizare, de o importanţă­­deosebită în viaţa cooperativelor noastre, este rezultatul unei munci perseverente, desfăşurate de salariaţii­­şi membrii cooperatori, sub directa îndrumare a organelor şi organizaţi­ilor de partid, îndrumarea şi sprijinul­­permanent al organelor şi organizaţi­ilor de partid, care au condus nemij­locit acţiunea de autofinanţare a co­operativelor, a constituit, desigur, faptul determinant în obţinerea aces­tui succes. Comitetul regional de partid a analizat In repetate rinduri activitatea cooperaţiei de consum şi prin hotărlrile şi sarcinile trasate, a stabilit in mod amănunţit etapele, mă­surile concrete, care aplicate In prac­tică de membrii cooperatori şi lucră­torii din sistemul cooperaţiei de con­sum, de conducerile uniunilor regio­nală şi raionale, au condus la rezul­tatele arătate. Prin eforturi şi resurse proprii, co­­operativele din regiunea Iaşi au în­­­ceput să treacă treptat la autofinan­ţare încă în urmă cu ciţiva ani. Co­operativele din Cirja, Cirligaţi, Todi­­reşti, Lespezi, Valea Seacă, Deleni etc. au fost printre primele care au trecut la autofinanţare. Au urmat coopera­tivele Nicolae Bălcescu, Butea, Cos­­teşti, Oso­i şi altele, mişcarea de auto­finanţare căpătind o râspindire din­­ce in ce mai largă. Progresul înregis­trat prin dezvoltarea reţelei de coope­rative autofinanţate, precum şi mărim­area fondurilor proprii libere au fost strîns legate de dinamica dezvoltării­­activităţii economice, de realizarea şi­­depăşirea planurilor de desfacere a p­ârfurilor industriale şi alimentare, de rechiziţii şi producţie. Comparativ cu tonul 1959, volumul global al opera­ţiunilor economice a fost In 1962 cu 26 la sută mai mare, iar In primul Semestru al­­inului in curs cu 14 la scută superior aceluia din perioada co­respunzătoare itt anului 1961. Numai In anul precedent, gospodăriile co­lective şi membrii acestora au primit leu 124.858.000 lei mai multe mărfuri industriale şi alimentare decit in a­­nul 1959. In acelaşi timp au fost ex­pediate industriei noastre socialiste, centrelor muncitoreşti şi oraşelor cu 145.044.000 lei mai multe produse prin Contracte şi achiziţii făcute prin co­operativele săteşti. Creşterea cea mai accentuată a volumului de operaţiuni a fost obţinută in raionul Hirlau, ale cărui cooperative se autofinanţează In intregime încă din anul 1959. Rezul­tate asemănătoare s-au obţinut şi in raioanele Paşcani şi Huşi. In munca desfăşurată pentru auto­finanţarea cooperativelor s-a folosit, în mare măsură, ca resursă pentru creşterea fondurilor proprii, calea re­ducerii cheltuielilor de circulaţie şi administrativ-gospodăreşti. In interva­lul de la 1 ianuarie 1959 pina acum, s-au realizat fonduri suplimentare de peste 3,5 milioane lei­ Şi în această privinţă, cooperativele care se auto-finanţează încă din anii trecuţi, de-a ţin locul de frun­te, înregistrind ni­veluri de cheltuieli foarte reduse, constituind un model de gospodărire a mijloacelor financiare şi materiale. In această direcţie merită a fi citată cooperativa din Lespezi, care in anul 1961 realiza un nivel, la cheltuielile arătate, de 3,68 la sută faţă de 4,35 la sută cit era media pe raionul Paş­cani. Rezultate de asemenea bune au obţinut şi cooperativele din Rugi­­noasa şi Tg. Frumos. In raionul Iaşi, media cheltuielilor reprezenta în anul precedent un nivel de 4,91 la sută, dar cooperativele autofinanţate din Po­dul Iloaiei şi Bivolari realizau un vo­lum de cheltuieli de numai 3,07 la sută şi respectiv 3,81 la sută. Raioa­nele Hirlau şi Paşcani, cele mai avan­sate in ceea ce priveşte autofinanţa­rea, obţineau niveluri de cheltuieli de 3,47 la sută şi respectiv 4,35 la sută, In timp ce meefia pe regiune în anul 1961, era de 4,78 la sută. Dacă ţinem seama şi de faptul că toate cooperativele citate şi-au reali­zat permanent sarcinile economice, că nu au avut imobilizări de fonduri şi că dispun în prezent de o bază teh­­nico-materială corespunzătoare, ajun­gem la concluzia superiorităţii auto­finanţării, ca metodă avansată de gos­podărire a unităţilor cooperatiste. Printre resursele folosite pentru a­­cumularea fondurilor necesare renun­ţării la creditele bancare trebuie să amintim şi de reducerea continuă a volumului de debitori. Prin reducerea imobilizărilor de această natură s-au obţinut peste 8.148.000 lei, care au putut fi utilizaţi în circuitul economic. De asemenea, o contribuţie impor­tantă au adus şi încasările efectua­te de la membrii cooperatori, In contul fondului social subscris, care se ridi­că, In ultimii 4 ani, la peste 10 mi­lioane lei. Toate aceste resurse la care se a­daugă şi creşterea beneficiilor de la un an la altul, precum şi depăşirea planurilor de acumulări, au permis ca fondurile proprii libere ale cooperati­velor să crească Intr-un ritm susţinut. Creşterea fondurilor proprii la co­ (Continuare In pag. 3-a) SAVIN NICULESCU preşedintele U.R.C.C. Iaşi Universitate la Timişoara Recent Consiliul de Miniştri al R.­P. Române a emis o hotărlre cu privire la transformarea In universitate a Institu­tului Pedagogic de 5 ani din Timi­şoara. Potrivit hotăririi, Institutul Pedago­gic de 5 ani, cu sediul In Timişoara, str. Vasile Pârvan nr. 4, se transformă In universitate, sub denumirea de „Universitatea din Timişoara“. Ince­­pind cu anul universitar 1962/1963, U­­niversitatea din Timişoara va funcţio­na cu următoarele facultăţi: Faculta­tea de matematică şi mecanică, Facul­tatea de fizică, Facultatea de filologie. Alte facultăţi vor putea fi create in anii următori prin planurile de şcola­rizare în învăţămîntul superior. ­oook Prezenţe romîneşti peste hotare LENINGRAD 19 (Agerpres).­­ TASS transmite­­ Cintăreaţa Zenaida Palii din R. P. Română a cucerit Inimile leningrăde­­nilor. Ea a susţinut la 18 octombrie rolul principal din opera „Carmen" pe scena Teatrului Academic de Operă şi Balet. Cu acest spectacol cintărea­­ţa şi-a început turneul în Uniunea Sovietică. Vocea artistei are un timbru frumos, sonor, uimitor de bine realizat în toa­te registrele, a declarat unui cores­pondent al agenţiei TASS Nina Sksiu­­ciţ, care interpretează rolul lui Car­­men la acest teatru din Leningrad. Zenaida Palii a înzestrat-o pe Carmen a sa cu un profund dramatism şi tot­odată cu eleganţă . Deosebit de reuşită, după părerea solistei sovietice, a fost binecunoscuta­­.Habaneră”. „Zenaida Palii a cîntat-o cu multă vivacitate, cu plasticitate scenică”. La 20 octombrie Zenaida Palii va cînta pe aceeași scenă în opera „Aida”. In pag. IV-a — O.N.U. — Lucrările Co­mitetului Politic Special. — Paris — Miting organi­zat de Partidul Comunist Francez. — Situaţia din Yemen. ­oDo­i Această imagine a fost luată in dupăamiaza zilei de 13 octombrie cindi la G.A.C. Griviţa — oraş Bîrlad, se însămînţau ultimele hectare cu grîu. In urma semănătorii inginerul agronom N. Gustin şi Gh. Ciochină instructor de partid cercetează adîncimea seminţei. Concluziile lor: Totul este în regulă. Foto: TR. CRAESCU Vizita solilor poporului nil li litia DELHI 19. Trimisul special Agerpres Ion Gălfiţeanu transmite i In dimineaţa zilei de 19 octombrie, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de Jal Sukh Lai Hath!, ministrul muncii in guvernul central Indian, au vizitat di­ferite aşezări din districtul Gurgaon,­­situat la circa 20 de mile de capitala Indiei. Oaspeţii români au avut prilejul să ia cunoştinţă de transformările care au loc în viaţa satului Indian, de lupta care se duce pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale ţăranilor. Se ştie că aproximativ 82 la sută din populaţia Indiei trăieşte In cele 550.000 de comune rurale, existente In întreaga ţară. Secole de-a rlndul, cit timp India a Indurat oprimarea colonialistă, condiţiile de viaţă ale ţă­ranilor indieni au fost deosebit de grele. După obţinerea Independenţei guvernul Indian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea ni­velului material şi cultural al popu­laţiei ţării, in acest scop a fost adop­tat şi programul de dezvoltare a sa­telor indiene care a intrat in vigoare la sfirşitul anului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii şi im­­bunătăţirea nivelului de trai şi se o­­cupă de o sferă largă de probleme, printre care ocrotirea sănătăţii; Invă­­ţămîntul; dezvoltarea Industriei locale etc. Localităţile vizitate de înalţii oaspeţi romini reflectă realizările obţinute In prima etapă a acestui program guver­namental. Atit In orăşelul Balabgarh, cit si in satele Badrula şi Korall, locuitorii au făcut solilor poporului român o primi­re caldă, prietenească. Pretutindeni conducătorii de stat romini au fost primiţi cu urarea „Swagatam I" („Bun venit”) de către toţi locuitorii satelor.’ Vizita a început la dispensarul din Balabgarh. Acest dispensar care are in subordinea sa alte patru puncte sanitare situate în comunele înveci­nate, este un semn al noului în satul Indian. Medicul şef al districtului a prezentat oaspeţilor un scurt tablou al activităţii dispensarului, care, de­servit de numai doi medici, acordă ajutor medical celor 9.000 de locuitorii al orăşelului. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej­­a apreciat munca plină de abnega­ţie a acestor doi medici şi le-a urat noi succese în activitatea lor deose­bit de importantă. Drumul spre satele Badrula şi Ko­rall era împodobit sărbătoreşte. Oas­peţii au fost întimpinaţi cu cintece de bun sosit şi cu tradiţionalele ghirlan­de de flori. In dorinţa de a arăta re­prezentanţilor poporului român toate realizările lor, locuitorii satelor au or­ganizat un fel de expoziţie la care au dus uneltele şi vitele lor de mun­că, produsele specifice ale gospodă­­riilor lor. Clnd în cursul unei discuţii cu un grup de femei din Badrula, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit des­pre activitatea femeilor din R. P. Ro­­mână, sătenceie Indiene l-au rugat să le transmită cele mai bune urări din partea lor. In satul Korall, oaspeţilor Ii s-a fă­­­cut o surpriză. După vizitarea satului şi a noului punct medical, ei au fost invitaţi la noua clădire care va fi sediul cooperativei agricole. Gazdele l-au rugat pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej să inaugureze aceas­tă clădire pe care au pus o placă cu inscripţia : „Inaugurată de Exce­lenţa Sa Domnul Gheorghe Gheorghiu- Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne. 19 octombrie 1962”. La însufleţită Intllnire care a avut loc după aceea Intre solii poporului român şi toţi locuitorii satului a fost prezentat un scurt program de cintece şi dansuri populare Indiene. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a mulţumit pen­­tru căldura şi prietenia cu care locui­torii satului Korali şi-au primit oas­peţii şi le-a transmis un cald salut In numele poporului român. La plecare oaspeţii au fost conduşi de întreg satul pînă la şoseaua unde aşteptau maşinile. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a mulţumit pentru fru­moasa primire. Oaspeţii romini au fost însoţiţi pînă departe de aclama­ţiile sătenilor Indieni. Banchetul oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej DELHI 19 - Trimisul special Ager­­pres transmite ! Vineri seara, la hotelul „Ashoka“ din Delhi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliu­­lui de Stat al Republicii Populare Ro­mâne, a oferit un banchet în cinstea Excelenţei Sale dr. Sarvapalli Radha­­krishnan, preşedintele Republicii India. La banchet au luat parte preşedin­tele Republicii India, S. Radhakrishnan, vicepreşedintele republicii, dr. Zahir Hussein, primul ministru Jawaharial Nehru, membri ai guvernului, înalţi demnitari indieni. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, Valen­­tin Steriopol, adjunct al ministrului Co­merţului exterior, precum şi ambasa­dorul R.P. Romíno In India, Iancu Horaţiu. Au fost de faţă şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Delhi, persona­lităţi ale vieţii culturale şi economice, ziarişti indieni, români şi străini. Banchetul s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. I®V­ Toate eforturile pentru terminarea grabnică a însat Au terminat însămînţările Preşedintele comitetului exe­cutiv al sfatului popular comu­nal Vetrişoaia, raionul Huşi ne-a transmis următoarea ştire : Lucrările agricole de toamnă s-au încheiat pe întreaga co­­mună. S-a terminat recoltatul porumbului de pe întreaga su­­prafaţă de 1.051 hectare, obţi­­nîndu-se în medie cîte 2.100 kg. boabe la ha. De asemenea s-ai terminat semănatul orzului de toamnă pe 81 ha., a secarei pen­tru masă verde pe 70 ha., seca­rei pentru boabe pe 9 ha. şi a griului pe 960 ha. In vederea obţinerii unei recolte sporite în anul viitor pe lingă lucrările tehnice, s-au încorporat în sol 3.920 tone gunoi de grajd. La a­­ceste lucrări s-au evidenţiat mecanizatorii Constantin Diaco­­nescu, Ştefan Sîrghie, Alion şte­fan, precum şi colectiviştii ,Gh. Grecu şi R. Roman. T­ractori­şti harnici !Membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din Po­­goneşti, raionul Bîrlad, cu spri­jinul mecanizatorilor de la S.M.T. Criveşti - ne scrie cores­pondentul voluntar G. IORDA­­CHE - lucrează intens pentru a termina lucrările din campania de toamnă. Colectiviştii au eliberat la vreme terenurile destinate In­­sămînţărilor. Odată cu aceasta au pregătit şi toată sămînţa ne­cesară, condiţionînd-o şi tratîn­­d-o. Aceasta a dat posibilitate tractoriştilor să lucreze cu toa­te forţele. Astfel, tractoriştii Paraschiv Gorga şi Valentin Ior­­ga ară în timpul zilei, iar trac­toriştii Constantin Stanciu şi Neculai Sîrbu ară în timpul nopţii. Concomitent tractoriştii Gheorghe Popa şi Iordache Pri­­cop, pregătesc terenul cu poli­­discul şi grapa stelată, creind astfel un bun pat germinativ. După ei vin tractoriştii Em­a­­noil Gheorghiţă şi Ilie Cruceru ajutaţi de colectiviştii Ion Stan­ciu şi Ioan Tătaru care seamă­nă de zor. Pînă în prezent s-au însămînţat 225 ha. cu secară §i 00Q haş £U grîUv Brigadă fruntaşă In aceste zile la G.A.C. „23 August“ din Tabăra, raionul Iaşi se dă zor cu lu­­crările din campa­nia de toamnă. Pînă în prezent s-au se­mănat 30 ha. cu orz, 30 ha. cu se­cară, 16 ha. cu mă­­zăriche de toamnă și 380 ha. cu grîu. Brigada a II-a de cîmp condusă de brigadierul Cons­tantin Strătilă a terminat însămîn­țările planificate pe brigadă. MIHAI LUCA corespondent la raionul Negreşti Cu aceleaşi posibilităţi — rezultate diferite NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). In ultimele zile viteza­ zilnică­­de lucru la arături şi Insămln­­ţări a crescut. Acolo unde a exis­tat mai multă preocupare din partea conducerilor G.A.C.-uri­lor şi mecanizatorilor s-au obţi­nut rezultate mai bune. De e­­xemplu, la G.A.C. Băceşti care este fruntaşă pe raion, pînă la 16 octombrie s-a însămînţat 72,2 la sută din suprafaţa de 530 ha. cu grîu. Fruntaşe sînt brigăzile din satele Băbuşa şi Armăşeni care au terminat însă­mînţările pe suprafeţele ce le-au avut repartizate. Avansate la însămînţări sunt şi G.A.C.-u­­rile Parpaniţa, Dumeşti, Todi­­reşti, Ţibana şi altele care au­ însămînţat peste 65 la sută din suprafaţa planificată. Trebuie să arătăm însă că pină în seara zilei de 16 octombrie, pe raion, planul la arături pentru însă­mînţări era îndeplinit doar în pro­porţie de 59 la sută, iar din planul însămînţărilor se reali­zase doar 45,1 la sută. Aceasta dovedeşte că nu peste tot sînt folosite din plin forţele existen­­te lai - Srat gi__însăminţat. gg G.A.C. Scintela, de exemplu, s-a realizat numai 22 la sută din planul de Însămînţări. In zilele de 15 şi 16 octombrie din 8 tractoare ale S.M.T.-ului Ne­greşti au lucrat numai 4, ce­lelalte, fiind defecte. Vinovaţi de rămlnerea In urmă la Insă­­mninţări se face tov. Aştefanei Gh., preşedintele gospodăriei colective şi tov. Condurache Dan, Ing. agronom care nu a luat măsuri pentru a se fo­losi şi forţele proprii la execu­tarea acestor lucrări. Nesatisfăcător se desfăşoară însămînţările la gospodăriile colective Rafaila, Mironeasa, O­­şeşti unde s-a realizat sub 22 la sută din planul de însămîn­ţări. Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective sus a­­mintite, inginerii agronomi pre­cum şi şefii brigăzilor de trac­toare dovedesc prea puţin in­teres pentru terminarea grab­nică a insăminţărilor. In aceste zile trebuie să se depună eforturi susţinute In fie­care gospodărie colectivă pen­tru ca însămînțările să fie ter­minate în timpul cel mai scurt. COJOCEA1 MIUNGUL DIN Cuvîntarea primarului oraşului Delhi Primarul oraşului Delhi a dat citire mesajului cetăţenesc adresat de ce-­­tăţenii oraşului Delhi către preşedin­tele Consiliului de Stat al R. P. Ro­mâno Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Noi, primarul şi membrii Consiliului muni­cipal al oraşului Delhi, reprezentanţi acreditaţi ai poporului din metropola Republicii India, se spune In mesaj, în­cercăm un sentiment de mare plăcere şi mindrie adresind Excelenţei voastre un călduros şi cordial salut de bun ve­nit In acest loc istoric, denumit Fortul Roşu. Vă salutăm Excelenţă ca pe con­ducătorul unei ţări prietene care, deşi este situată departe de noi, colabo­rează cu noi In mai multe domenii. Noi am primit din Romînia o asis­tenţă tehnică de nepreţuit în constru­irea rafinăriei de petrol de la Gau­­hati. De asemenea, tinerii noştri Ingi­neri au dobindit in ţara dv. speciali­zarea necesară pentru a putea con­duce rafinăria. In prezent, şase echipe de experţi romini în foraj lucrează la Combay şi Ahmedabad, In Gujarat şi la Jullundur, In Punjab, in domeniul explorării petrolifere. Acordăm cea mai mare importanţă succesului care a însoţit străduinţele lor. Cu această ocazie ne amintim şi de alte legături prieteneşti dintre ţările noastre. Po­porul român a făcut o primire însufle­ţită venerabilului nostru preşedinte dr. Radhakrishnan clnd a vizitat ţara dr. In calitate de vicepreşedinte In 1956.’ Pe lingă aceste contacte prieteneşti şi continua lărgire a colaborării noas­tre reciproce In domeniul economiei noi am colaborat de asemenea, la promovarea cauzei păcii mondiale« cauză căreia noi şi poporul romin II sintem­ sincer devotaţi”. In continuare, primarul oraşului Delhi a prezentat participanţilor la adunarea cetăţenească personalitatea tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. In încheiere, el a spus: „Suntem­ încredinţaţi că vizita Excelenţei voastre în această ţară va deschide perspec­tive noi pentru colaborarea dintre In­dia şi România. Rugăm pe Excelenţa voastră să transmită mesajul nostru de prietenie poporului român, căruia li dorim prosperitate şi fericire". Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roşu, care evocă impresionant lupta grea şi în­delungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntă­­rii sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să vă transmit dv. şi întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi­ sinceră afecţiune din par­tea poporului român. Vă mulţumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însufleţire, pe care ne-aţi fâcut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi intimpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. încă din ziua cind, in drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simţit cit de vii şi de trainice sunt sentimentele pe care le nutreşte mi­nunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorşi in India, am vizitat marile oraşe Bombay, Bangalore, Agra. Pre­tutindeni am fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie, care ne-au făcut să sim­ţim aproape de noi inima de frate a indienilor. România este situată la mii şi mii de kilometri de India, dar poporul ro­mân cunoaşte străvechea civilizaţie indiană, care a dat o mare strălucire istoriei umanităţii, glorioasa luptă a poporului indian pentru libertate şi independenţă, figura marelui patriot Mahatma Ghandi, alături de care au acţionat eminenţii săi discipoli şi oa­meni de stat, excelenţele lor Radha­krishnan şi Nehru. Mai departe, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul român, care, ca şi poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat îm­potriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi şi exploatării imperialiste, pentru unitatea şi independenţa sa naţională, a privit cu deosebită sim­patie şi spirit de solidaritate lupta plină de abnegaţie a indienilor pen­tru scuturarea jugului apăsător al co­lonialismului şi a salutat cu mare sa­tisfacţie restabilirea independenţei şi proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu indian, a poporu­lui său de 440 de milioane a consti­tuit un eveniment de însemnătate is­torică mondială, a dat un puternic impuls procesului Inevitabil de destră­mare a rușinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pieire. Li­chidarea nefastelor urmări economica şi sociale ale dominaţiei colonialiste nu este şi nu poate fi un lucru uşor. Ne bucurăm din toată inima, împreu­nă cu dv. - a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej - de fiecare rezultat pe care îl obţineţi în dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a ţării. Po­porul român urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talentatului po­por indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care pre­vede, ca principale obiective, indus­trializarea Indiei, punînd accentul la dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului naţional, ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. In scurt timp de cind suntem­ in ţara dv., am avut prilejul să admi­răm bogăţia şi frumuseţea străvechi­lor monumente ale Indiei, tezaurul ani­­ei populare care întruchipează mă­iestria poporului indian. Vizitind fa­brica de avioane, Institutul indian de ştiinţe şi fabrica de telefoane din Bangalore, reactorul nuclear şi ferma de lapte din Bombay, ne-am bucurat de frumoasele realizări ale muncito­rilor, inginerilor tehnicienilor şi oa­menilor de ştiinţă indieni, am avut via satisfacţie de a vedea cu ochii noştri că India este astăzi o ţară în plină renaştere. Ca prieteni sinceri vă dorim din tot sufletul roade bogate în munca dv. pentru dezvoltarea forţelor de pro­ducţie, pentru crearea unei puternice industrii naţionale, care să asigure valorificarea imenselor dv. bogăţii na­turale, ridicarea nivelului agriculturii şi satisfacerea în măsură crescîndă a necesităţilor populaţiei, prosperita­tea economică şi social-culturală a frumoasei şi marii dv. patrii, Republi­ca India. In continuare tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit pe larg despre munca şi preocupările poporului ro­ (Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea lui Jawaharial Nehru Adrestndu-se celor prezenţi, primul ministru al Indiei, Jawaharial Nehru, a spus: Aţi auzit unele lucruri cu pri­vire la istoria Romîniei şi cele ce s-au petrecut în această ţară nu de mult, cum şi-a ciştigat libertatea şi apoi a trecut printr-o revoluţie care a instaurat regimul actual. In trecut, Rominia era o ţară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, co­merţului, învăţămîntului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese insemnate In Industrie, în agricultură şi alte do­menii şi acum înaintează pe calea prosperităţii. Suntem­ bucuroşi să as­cultăm cele spuse de preşedintele Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia prosperă a Romîniei şi putem trage din ele multe învăţături. Vorbind in continuare despre relaţi­iie strinse care s-au stabilit intre Ro­minia şi India, Jawaham­al Nehru a spus: Aţi auzit ce progrese conside­rabile au fost obţinute de România în dezvoltarea resurselor petroliere. Am dori să învăţăm de la România tehnica explorărilor petroliere şi să primim ajutorul ei. Şi pină acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu spri­jinul inginerilor şi tehnicienilor români am putut să efectuăm explorări in Punjab şi Gujarat şi am descoperit petrol în multe locuri. Sperăm că In­dia va putea să obţină acest foarte important produs şi chiar să-l exporte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăţie pentru India. Această colaborare de care am a­­mintit a dus la strîngerea relaţiilor dintre ţările noastre şi vizita preşedin­telui Romîniei şi a primului ministru ie-a întărit. Conducătorii români au produs o puternică impresie asupra noastră. Preşedintele Gheorghiu-Dej şi-a expus părerea cu privire la pro­blemele actuale, în special cu privire la menţinerea păcii în lume. Domnia sa a spus că România a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 48 de ani şi a suferit mari distrugeri. Po­­­porul român a suportat ororile războ­iului, el este împotriva dezlănţuirii unei noi conflagraţii. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawahamial Nehru. Şi noi, de aseme­nea, facem tot ce ne stă în putinţă în vederea înfăptuirii dezarmării şi înlă­turării pericolului unui război nuclear. Am militat şi milităm pentru interzice­rea armelor nucleare, dar este limpe­de că războiul nuclear poate fi îm­piedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că şi glasul nostru ar putea să exercite o anumită influenţă. Problema împiedicării unui război nu­clear este cea mai vitală problemă care stă in faţa lumii. In continuare Jawaham­al Nehru a spus : Nimeni in lume nu vrea război. Cu toate acestea, cinci arme cu o for­ţă de distrugere atit de uriaşă sunt disponibile se pot întimpla greşeli care să ducă la război, intr-un fel, noi stăm in permanenţă pe marginea pră­pastie! Trebuie să încercăm să ne de­părtăm de ea şi să acţionăm pentru soluţionarea pe cale paşnică a tutu­ror litigiilor. Preşedintele Gheorghiu- Dej a scos în evidenţă acest lucru şi eu sunt intrutotul de acord cu domnia sa. Preşedintele Gheorghiu-Dej s-a refe­rit, de asemenea, la problema germa­nă, la problema Berlinului. Probabil că aceasta este cea mai arzătoare şi mai periculoasă problemă a lumii ac­tuale. Este periculoasă pentru că ar putea duce la război. Nimeni nu do­reşte aşa ceva. Conducătorii şi poporul Romîniei sunt preocupaţi în mod spe­cial de această problemă, pentru că au trecut de două ori prin ororile și distrugerile războiului. Dar această problemă constituie o preocupare și (Continuare In pag. 4-a)

Next