Flacăra Iaşului, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5231-5256)

1963-07-10 / nr. 5238

­ PROLETARI DIN TOATE TARILE, Veni-nt ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IASI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5238 MIERCURI 10 IULIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Oameni ai muncii de pe ogoare! A început marea bătălie a recoltatului Toate combinele, tractoarele, maşinile, toate forţele din G.A.S. şi G.A.C. să lucreze neîntrerupt, cu randament maxim, pentru a asigura recoltarea la timp şi fără pierderi! Recoltează grîul Colectiviştii din Tansa, raio­nul HIrlău au Început recolta­tul griului. Numai In clteva zi­le, ajutaţi de combaineri, ei au recoltat griul de pe o supra­faţă de 25 ha. Totodată ei au transportat la baza de recep­ţie din Belceşti cantitatea de 30.000 kg. grîu, obţinlndi chi­tanţa nr. 1 De asemenea ei au recoltat şi mazărea de pe o su­prafaţă de 20 ha. Dintre com­baineri s-au evidenţiat: Gh. Harbuz, Ioan Potoc şi alţii. EMIL­ BURLACU colectivist Cu forţe sporite la seceriş ! Mecanizatori în întrecere Arşiţă.­­ luna lui cuptor. Canicula îşi revarsă valuri­le de căldură încă de dimi­neaţă. Un cîmp deschis doar curenţii de aer micşorează zăpuşeala. Pe cer nici un fir de nour. Şi mercurul termo­­metrului urcă neîncetat. Lu­na lui cuptor se face simţită, îşi face datoria de a coace grineie, de, a le rumeni ctt mai plăcut. In lanuri spicele freamătă, răspîndind în jur o aromă săţioasă. Recoltatul este în toi pe tarlalele gos­podăriilor agricole­ de­ stat şi ale colectivelor. Ne-am oprit la G.A.S. Răz­­boieni. Combine, baletiere, autocamioane, mecanizatori, şoferi, muncitori­­ la datorie. Vasile Creţu, Ion Pitaru, Mi­­hai Coşoveanu sunt numai cîţi­­va dintre mecanizatorii ce conduc cît dibăcie combinele. Paletele rabatoarelor trimit cu iuţeală spicele de ora la masa de secerat. Antrenate de întregul angrenaj al com­binelor, boabele îşi leapădă veşmintele. La capăt de drum acestea umplu cu repeziciu­ne saci după saci­ Stivuiţi in autocamioane, sacii de orz călătoresc, apoi spun baza de recepţie. Munca nu o opreşte aici. De pe acum se pune bază trainică recoltelor anului vi­itor. Sporirea producţiei a­­gricole la unitatea de supra­faţă constituie obiectivul prin­­cipal şi al mecanizatorilor de la G.A.S. Războieni. Ei ştiu că printre factorii care aduc o contribuţie, de seamă la obţinerea de recolte sporite se numără şi arătura de vară. — important este - spun mecanizatorii — ca arăturile de vară să se facă in maxi­mum 5 zile de la recoltarea plantei premergătoare.. Ori­ce intirziere provoacă pier­deri mari de apă in sol şi a­­rătura executata mai tîrziu va ieşi „bolovănoasă“ - deci, de calitate inferioară, şi ca treaba să meargă „şnur“, mecanizatorii M. Că­­uşeanu, C-tin Tom­a, şi alţii grăbesc stringerea paielor cu baletierele. În acest fel se creează cale liberă tractoa­relor pentru efectuarea ime­diată a arăturilor adinei de vară. Către seară, mecaniza­torii din schimbul doi erau prezenţi pe tractoare, se­ara. Plugurile răsturnau brazde proaspete, arătura fiind de bună calitate, nu numai cîte­­va nopţi 30 ha mirişte de orz au fost arate şi însămin­­ţate cu porumb pentru masă verde. Mecanizatorii de la­­G.A.S. Războieni muncesc de zor pentru ca să-şi îndeplineas­că angajamentele. A. ALEXANDRU Schimb de experienţă Comitetul raional al femeilor­­ Iaşi a organizat zilele trecute, la G.A.C. Bivolari, un schimb de ex­perienţă privind creşterea păsărilor. Au participat peste 250 de colecti­viste crescătoare de păsări, medici şi tehnicieni veterinari, ingineri io­­otehnişti, din 10 comune ale ra­ionului. In cadrul schimbului de expe­rienţă a fost prezentat referatul „Măsurile care au fost luate de către consiliul de conducere al G.A.C. Bivolari şi contribuţia comi­siei de femei la dezvoltarea secto­rului avicol“. Pe baza acestui re­ferat s-au purtat discuţii, iar în în­cheiere participanţii la schimbul de experienţă au vizitat sectorul zo­otehnic al G.A.C. Bivolari. ■ Numai într-o singură zi DupA ce au constatat tarlale-­­­prafaţă de peste 0 ha. Dintre le de orz ce trebuie recoltate delindată, colectiviştii din­ De­­leşti, raionul Vaslui au ieşit la cosit. Numai Intr-o singură zi el au recoltat orzul de­ pe o sa­ VLAD ARMEANU funcţionar colectivişti s-au evidenţiat în muncă Elena Jianu, Gh. Vieru, Maria Paraschiv, şi alţii. Brigadă fruntaşă La jdr.A.D. Ruginoasa, raionul Paşcani s-a început recoltatul orzului. Până zilele trecute, bri­gada condusă de Gh. I. Ştefă­ Tot orzul a întreaga suprafaţă semănată deu orz a fost recoltată de că­tre membrii gospodăriei agri­cole colective din Strunga, ra­ionul Paşcani. In acest timp griul a dat In plrgă pe impor­tante suprafeţe. Consiliul de conducere al­gos­nică a secerat orzul­­Ie pe o­ su­prafaţă de 30 ha. CONSTANTIN DOACA colectivist fost recoltat podăriei a mobilizat toate for­ţele la stringerea recoltei de grîu. Cu sprijinul mecanizatori­lor de la S.M.T. Tg. Frumos au fost recoltate peste 20 ha cu grîu. Concomitent 100 de colec­tiviști au început recoltatul griului cu secerile pe terenurile nemecanizabile. La Staţiunea experimentală Podu Iloaiei se pregăteşte terenul eliberat de recolta de borceag pentru a se Insămînţa In mirişte culturi furajere. IN CLIŞEU: mecanizatorul Dumitru Aanicăi In timpul lucrului. Foto:, V. BOTOŞANI In­tîlnire cu cititorii Cu prilejul apariţiei volumului de versuri „Perspective“ a tînărului poet ieşean Florin Mihai Petrescu, ieri du-­­pă amiază la Librăria „Cartea rusă“ a avut loc o întîlnire între autor şi ci­titori. In cadrul acestei întîlniri, scriito­rul ieşean a răspuns la diferite între­bări puse de cititori. A­­ceasta este a doua în­­tilnire de acest fel din acest an, organizată de către C.L.D.C. In practică Recent, un număr de 46 studenţi de la fa­cultăţile de fizică, şti­inţe economice, mate­­matică-mecanică de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi au în­ceput stagiul de prac­tică în laboratoarele de chimie şi metalo­grafie, precum şi în secţiile bi­e­role, forjă şi strungărie de la Fa­brica de rulmenţi din Bârlad. Practica studen­ților se face sub în­drumarea cadrelor di­dactice de specialitate şi va dura timp de o lună de zile. Peste sarcina planificată întreprinderea regio­­nală de piscicultură - Iaşi a depăşit planul de producţie din primul semestru al anului a­­cesta. Astfel, din pro­ducţia acestui an, a fost livrată unităţilor comerciale de desface­re din regiune o canti­tate de 10 tone peste peste cantitatea plani­­ficată. -------------------------------------------------------­ DOREL LUNGU - zidar faţadist. El a contribuit din plin la reducerea preţului de cost prin realiza­rea de însemnate economii de materiale. VASILE POPA -4 mozaicar, face parte din briga­da care a primit drapelul de fruntaşă pe şantier. Folosind raţional materialele, el a adus însem­nate economii. DE LA PANOUL EVIDE­NŢIAŢILOR IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA DE PE ŞANTIERUL DE LOCUINŢE DIN STR. DIMITRIE CANTEMIR. înfăptuim angajamentele luate în întrecerea socialistă Suntem la Jumătatea anului. Sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, muncitorii, Inginerii şi teh­nicienii din Întreprinderile regiunii au obţinut im­portante realizări în producţie. Desfăşurind larg în­trecerea socialistă, numeroase colective au dat pes­­­te plan însemnate cantităţi de produse, au îmbu­nătăţit şi mai mult calitatea acestora îndeplinin­­du-şi şi­­ depăşindu-şi astfel angajamentele. Numai în primele 6 luni colectivele Întreprinderilor din o­­raşul Iaşi au realizat planul producţiei globale în proporţie de 105,4 la sută, iar 16 întreprinderi şi-au realizat planul de producţie înainte de termen. ’ Am Invitat colectivele a două întreprinderi să ne împărtăşească din experienţa lor In realizarea teor­i­cinilor de plan şi în înfăptuirea,­ angajamentelor­ luate In întrecerea socialistă. Prin extinderea procedeelor tehnologice noi Fabrica noastră este una dintre unităţii* tinere­ala Industrial noastre socialiste. Aici tşi desfăşoară activi­tatea, sub îndrumarea atentă a or­ganizaţiei de partid, un colectiv har­nic, talentat. In toate secţiile între­prinderii, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii muncesc cu însufleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea planului şi a angajamentelor luate In întrecere. In primul semestru indicii de plan au fost îndepliniţi şi depăşiţi astfel : va­loarea producţiei globale în propor­ţie de 102 la suta, a producţiei mar­fă în proporţie de 102,5 la sută, iar indicile de creştere a productivităţii muncii a fost depăşit cu 1 la sută. S-au mai realizat, numai în 5 luni, e­­conomii suplimentare la preţul de cost în valoare de 549.000 lei şi be­neficii peste plan în valoare de 944.000 lei. Pentru a echivala în uni­tăţi fizice depăşirile de plan înregis­trate în semestrul I a.c., putem să arătăm, bunăoară, că valoarea pro­ducţiei marfă realizată peste plan, este egală cu 163 de garnituri tip „Mioriţa“ realizate în plus. In aceste rezultate bune se reflectă faptul că organizaţia de partid în­drumă şi ajută conducerea tehnico­­administrativă şi sindicatul să intro­ducă şi să extindă cu stăruinţă pro­cedeele tehnologice noi, moderne, să organizeze mai bine munca pe schim­buri şi brigăzi. Ca urmare, în această perioadă multe din angajamentele a­­nuale luate în întrecerea socialistă, au fost depăşite. La sectorul 5 de fa­bricaţie (montaj) în primele 5 luni colectivul de muncă şi-a îndeplinit angajamentul anual de a reduce preţul de cost peste sarcina planifi­cată şi a realizat şi economii în a­­fara angajamentului, în valoare de 18.000 lei. Au obţinut acest succes prin reducerea consumului specific la unele materiale ca­­ egalizatori f­ hîrtie hidrorezistentă pentru lustruita spirt Industrial, pastă de lustruit etc. In mod asemănător şi-au îndeplinit angajamentul anual In ceea ce ^­pri­veşte economiile şi colectivele de la sectorul 2 pregătire şi tapiţerie. Tot In această perioadă s-a evidenţiat in întrecerea socialistă şi colectivul de muncă de la sectorul 1 de fabrica­ţie, subsecţia croit şi maşini 1. Co­lectivul de muncă de aici, îndeplinin­­du-şl exemplar şl depăşindu-şl sarci­nile de producţie, a creat zi de zi avansuri In producţie pentru toate celelalte sectoare. Acest colectiv, do­vedind merite deosebite, a primit tit­lul de sector evidenţiat In întrecerea socialistă. In întrecerea socialistă au obţinut rezultate meritorii şi colectivele sec­torului III — maşini 2, pregătire 2­­ unde maistrul Gheorghe Ciocoiu a fost Iniţiatorul unei entuziaste între­ceri în direcţia îmbunătăţirii calităţii produselor. Şi aici s-au evidenţiat, printre alţii, tîmplarul mecanic Ioan Dobîrceanu şi şlefuitorul mecanic Mir­­cea Penciuc. Trebuie să remarcăm însă faptul că şi înfăptuirea unor măsuri tehnico­­organizatorice a contribuit la înregis­trarea depăşirilor de plan şi, respec­tiv, la înfăptuirea angajamentelor. Or­ganizarea sectoarelor secţiei 1 pe principiul gospodăriei chibzuite a in­fluenţat asupra reducerii costului la unele materiale de întreţinere. De a­­semenea, reaşezarea consumurilor specificei in funcţie de realizările a­­nului 1962, ne-a permis să reducem consumul specific la unele materii prime. De exemplu, s-a redus consu­mul specific la furnirul folosit la gar­nitura „Mioriţa“ cu 2,38 m.p. pe gar­nitură, iar la egalizator cu 75 grame pe garnitură. Totodată, îmbunătăţirea condiţiilor tehnico-organizatorice a dus la modificarea normelor de timp la secţia l-a şi a ll-a de fabricaţie, scurtind timpul de operaţie şi deci şi ciclul de fabricaţie. La operaţia furniruit lezene pentru dulap , da­torită dublării rezistenţelor electrice la maşinile de furniruit, s-a dublat ca­pacitatea acestora, care face ca acum să se economisească timp preţios. Dacă la aceasta mai adăugăm faptul că s-a introdus furniruirea transversală a lezenelor , constatăm că pe un dulap, prin îmbunătăţirea normelor de timp se realizează acum o economie de 2,31 lei. Important este faptul că am ajuns în momentul cînd fiecărui amănunt din procesul de fabricaţie i se acordă importanţă şi astfel prin îmbunătăţiri continue reuşim să rea­­­­izăm produse mai bune, mai ieftine şi mai multe. La exemplele prezentate mai sus trebuie să mai adăugăm fap­tul că intensificarea mişcării de ino­vaţii a contribuit în mare măsură la realizarea în condiţii tehnice superi­oare a producţiei. Au fost înregistrate in 6 luni din acest an, 66 propuneri de Inovaţii, dintre care multe se şi aplică în practică. In întrecerea socialistă pe care co­lectivul nostru o desfăşoară cu entu­ziasm, un obiectiv de seamă îl con­stituie şi pregătirea condiţiilor pentru apropiata intrare în funcţiune a sec­ţiei de mobilă curbată. In acest sens, preocuparea de a califica cadre co­respunzătoare condiţiilor tehnice su­perioare, ca şi alte măsuri iniţiate, ne vor permite ca în lunile următoare să realizăm cu succes noile sortimente cerute şi aşteptate de consumatori, să întregim rezultatele obţinute pînă în prezent. LUTA ROZENZWEIG preşedintele comitetului sindicatului Fabrica de mobilă - Iaşi La Casa pionierilor La Casa pionierilor din Iaşi, un mare număr de pionieri din şcolile ieşene işi desfăşoară activi­tatea în cadrul cercurilor existente: cercul micilor tehnicieni, de radio, nava şi aeromodele, foto, cer­cul mîinilor îndemînatice etc. Recent, aici s-a des­chis o expoziţie care cuprinde peste 450 de ex­ponate: albume, nave şi aeromodele, cusături na­ţionale, fotografii ş.a. Expoziţia va funcţiona pe toată perioada va­canţei de vară. Zilnic ea este vizitată de nu­meroase grupuri de pionieri din oraşul şi regiu­nea Iaşi. ------------------------------------ Excu­rsi­e Un grup de 80 muncitori, ingineri şi tehnicieni, evidenţiaţi in întrecerea socialistă, de la fabrica de antibiotice din Iaşi, a fost timp de 3 zile într-o excursie în localităţile Roman, Bor­­zeşti, Braşov, Predeal, Sinaia şi­­ Bucureşti. La Bucureşti au făcut turul oraşului, au vizitat Piaţa Palatului şi noile cons­trucţii. ... O expoziţie a cărţii din R. P. R. în Brazilia RIO DE JANEIRO “ (Agerpres).­­ In cadrul Ex­poziţiei Internaţionale a cărţii, organizată de Uni­versitatea federală diin Goyana (sta­tul brazilian Goyas) şi la care parti­cipă 32 de ţări, la 7 iulie s-a deschis la muzeul din Goyana „Ex­poziţia cărţii din Republica Popu­lară Romina“.­ In cadrul expoziţiei sunt prezentate peste 300 de vo­lume de literatură beletristică, şti­inţifică, albume de artă şi pictu­ră, economie, reviste literare, etc. Prin aplicarea în viaţă a măsurilor tehnico-organizatorice Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din fabrica noastră aduc o contribuţie din ce în ce mai mare la înfăptuirea sar­cinilor trasate de partid. In 6 luni din acest an producţia globală a fost rea­lizată în proporţie de 102,4 la sută, ceea ce înseamnă că angajamentul anual al colectivului nostru a fost de­păşit cu o valoare de 960.000 lei. De asemenea angajamentul de a depăşi producţia marfă a fost îndeplinit şi s-a realizat în plus o valoare de 382.000 lei, iar la preţul de cost s-a obţinut, peste angajamentul luat, o economie in valoare de 38.000 lei. De altfel, de­ TEODOR DIOANCA Director Fabrica de confecţii — Iaşi (Continuare în pag. 2-a) SUMARUL - In G. A. C.-urile din raionul Negreşti. Ridicarea adăposturilor pentru animale se poate desfăşu­ra Intr-un ritm mai viu. - Viaţa culturală. - Sport. (Pag. 2-a) - Viaţa de partid. In rlndul lu­crătorilor din comerţ a o muncă educativă mai Intensă ! (Pag. 3-a) - Waldeck Rochet despre criza agricolă din Franţa. - Declaraţia guvernului sovietic In legătură cu evenimentele din Irak. - Sesiunea Consiliului Economic şi Social al O. N. U.­­- După alegerile din Argentina. (Pag. 4-a) Colocviu despre viitor Pe coridoarele universităţii ieşe­ne, cei care trăiesc In prezent emoţii sunt candidaţii la examenul de stat. La o fereastră, doi dintre ei, Bal­tă Ion şi Sanie Silviu, absolvenţi ai facultăţii de Istorie, îşi aşteptau rin­dul la ultima probă orală. Or fi avind şi ei emoţii? Poate. Perse­verenţa şi conştiinciozitatea cu care au muncit în timpul cursurilor le-au adus mulţumirea unor rezultate foarte bune la probele pe care le-au susţinut pînă acum. Nici nu-i de mirare. De hărnicia cu care muncea ca Învăţător Înainte de a intra pe băncile facultăţii, fiul ce­feristului Baltă, a dat dovadă şi în timpul studiilor, iar Sanie Silviu şi-a însuşit de la muncitorii fabricii de rulmenţi din Bîrlad din rîndul cărora a păşit in anii studenţiei, dragos­tea pentru tot ce face, convinge­rea că numai munca in care depui suflet, dirzenie, voinţă, pricepere, îţi dă satisfacţie. M-am apropiat de el şi după pre­zentările de rigoare s-a încins In­tre noi un adevărat colocviu des­pre viaţă, despre sarcinile ce-l aş­teaptă în institutele de invăţămint in care vor lucra. *­­ Fireşte că munca susţinută şi pregătirea temeinică constituie cheia oricărui succes, spunea printre al­tele tov. Baltă Ion, dar facultatea nu-i decit o treaptă pregătitoare. O adevărată desăvîrşire a pregăti­rii profesionale se face in munca la catedră. Aici te intîlneşti la tot pasul cu situaţii inedite cărora tre­buie să le faci faţă. - Tocmai ăsta-i farmecul: cău­tarea noului, contactul direct cu profesia aleasă, aplicarea cunoştin­ţelor obţinute in anii studenţiei. - Aveţi dreptate, interveni tov. Sanie Silviu. Cînd mă gîndesc la toate astea mă cuprind un senti­ment de nerăbdare. In incordările de acum, gîndul la frumuseţea mun­cii noastre, ca viitoare cadre di­dactice, ne dă multă putere. * Oameni ca Baltă Ion şi Sanie Sil­viu care In timpul facultăţii au fost nu numai studenţi fruntaşi, dar s-au achitat cu conştiinciozitate de sar­cinile care le-au avut în conduce­rea organizaţiei U.T.M. şi U.A.S., vor fi la înălţime şi ca viitoare cadre didactice. Minutele s-au scurs repede şi am incheiat micul nostru colocviu des­pre viitor urînd interlocutorilor mei succese la ultimul examen. - Mai aveţi emoţii? - De asta nu scapi oricit ai fi de bine pregătit.­­ Aşa e. * Am plecat lăsind în urmă cori­doarele universităţii ieşene, iar pe cei de la examene trăind clipele emoţionante de care-şi vor aminti atunci cînd viaţa ,e cel mai intran­sigent profesor, îi va pune la noi încercări. SIMION BIRLEA Pe un loc cu o aşezare pitorească, colectiviştii din Ghermăneşti, raionului Huşi au amenajat prin muncă patriotică un teatru de vară cu 1.400 locuri. IN CLIŞEU­, un aspect­­din timpul a­­menajării. Foto: G. PAUL

Next