Flacăra Iaşului, august 1963 (Anul 19, nr. 5257-5282)

1963-08-02 / nr. 5258

r TK010TAIU DIN TOATE ŢARILE, VUIŢI T11 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL A început însilozarea porumbului Zilele trecute, lucrătorii G.A­.S. Broşteni, au început recoltatul porumbului pentru siloz. Intr-o singură zi ei au recoltat şi în­ Silozat în gropile special amena­jate peste 200 tone cu porumb. Această lucrare a început şi la G.A.S. Galata, Cristeşti, Mo­­vileni şi în alte unităţi din ca­drul Trustului G.A.S. - Iaşi. Până în prezent s-au însilozat peste 1.000 tone porumb. Au terminat treierişul RAIONUL HUŞI Ultimii snopi de grîu, de pe cele peste 19.000 ha, cultivate cu păioase de gospodăriile agricole colective din raionul Huşi au fost treieraţi în cursul zilei de ieri. Acest succes al colectiviştilor şi mecanizatorilor ce de­servesc gospodăriile colective din acest raion, se datoreşte faptului că în acest an munca a fost şi mai temeinic organizată, atît la recoltat cît şi la treieriş. Mijloacele mecanizate ale S.M.T.-urilor şi braţele de muncă ale gospodăriilor colective au fost folosite din plin în această acţiune. Pe majoritatea ariilor s-a lucrat în mai multe schimburi. Tractoarele, și un însemnat număr de atelaje, sunt folosite la executarea de arături adinei de vară. Pina ieri au fost arate peste 8.000 ha. mirişte. Totodată au fost semănate cu culturi duble mai bine de 2.800 ha. RAIONUL VASLUI Colectiviştii şi mecanizatorii din raionul Vaslui, mobilizaţi de organiza­ţiile de partid, desfăşurînd larg întrecerea socialistă au depus eforturi sus­ţinute pentru a termina în timp cît mai scurt treierişul. Datorită bunei orga­nizări a muncii, introducerii lucrului în mai multe schimburi pe arii, folosirii la maximum a batozelor şi combinelor ei au reuşit să încheie ieri seara treieratul păioaselor de pe întreaga suprafaţă de peste 22.000 ha. Paralel cu treierişul, mecanizatorii au executat arături de vară pe o supra­faţă de peste 5.700 ha. Ritmul de executare a arăturilor s-a intensificat ca urmare a folosirii tractoarelor eliberate de la treier. RAIONUL HÎRLĂU In acest an s-au cultivat cu păioase In gospodăriile colective din raionul Hirlău peste 17.000 de ha. Colectiviştii şi mecanizatorii, mobilizaţi de către organizaţiile de partid au depus eforturi susţinute pentru a strînge la timp recolta. înainte de terminarea secerişului, consiliile de conducere, specialiştii agricoli şi-au îndreptat atenţia spre o bună organizare a tre­­ierişului pentru ca şi această lucrare să se termine la timp. Sub îndruma­rea Comitetului raional de partid, membrii comitetului executiv al Sfatu­lui popular raional şi Consiliului agricol­ au dat conducerilor gospodăriilor colective o îndrumare şi­ un ajutor permanent în organizarea treierişului, astfel că batozele şi combinele au putut funcţiona din plin. Pe toate ariile s-a lucrat în mai multe schimburi, treierişul desfăşurîndu-se zi şi noapte fără întrerupere. După cum ni s-a comunicat de la Consiliul agricol raional, ieri seara colectiviştii şi mecanizatorii din raionul Hirlău au raportat terminarea treieri­­şului. R.A.C.-urile din comunele subordonate oraşului Iaşi ,­ în cadrul gospodăriilor colective din comunele subordonate oraşului Iaşi, s-a depus o muncă susţinută pentru terminarea la timp a treierişului. Cu sprijinul mecanizatorilor, colectiviştii din aceste comune au reuşit ca în seara zilei de 1 august a.c. să termine treierişul păioaselor cultivate pe aproape 4.000 de ha. Acum mecanizatorii şi-au îndreptat toate forţele la arat. Paralel cu treierişul au fost deja farate peste 1.000 ha. mi­rişte. ANUL XVIII Nr. 5258 VINERI 2 AUGUST 1963 4 PAGINI 20 BANI Muncile agricole — în timpul optim! însemnări de la G.A.S. Laza Maşina aleargă pe dealuri şi lasă în urmă valuri de colb. Trecem pe lingă tarlaua Hîrşoveni. In stînga ne apar lanurile cu porumbul în cultură dublă. Rîndurile sint drepte şi fără buruieni iar cultura trece de 60 cm. înălţime.­­ A primit praştia l­a mecanică a îmi explică cineva. Oprim mașina alături de tarla. Mergem printre rîndurile de porumb. Oamenii îmi povestesc. Pe această tarla, numai într-o singură zi Necu­­lai Vîntu, Mihai Mie, Ion Tincă și Gh. Vîntu au strins recolta de boabe. Ce­zar Maram imbalota paiele; în urmă au intrat cu tractoarele Niculae Dîr­­lă, Vasile loniţă şi F. Victor. Şi mai in urmă venea discuitorul. A doua zi Ilie Mihai a intrat cu semănătoarea... Iar după puţină vreme Gh. Vîntu a dat prima praşilă mecanică. Tînărul „fără somn“ Maşina porneşte din nou. lată o tarla pe un deal. Se văd brazdele proaspete. Brazde de vară... Mai vn­, colo altă tarla, neagră şi cu pămîn­­tul fărîmiţat. Primesc lămuriri, însă­­minţată cu culturi duble. Ne-am depărtat cu 10 km de sediul gospodăriei de stat din Laza. Tarlaua din faţă se întinde pe un deal mare şi continuă în vaie pînă la şosea. 7 tractoare, unul după altul trag brazdele de vară. La volanul trac­toarelor: Gh. Vîntu şi fratele său Neculai Vîntu, apoi Niculae Perdun şi Ion Baien­, Ion Tincă şi alţii. Ei fac parte din schimbul I. Schimbul doi a arat toată noaptea pînă la ora 6 di­mineaţa. - Iar n-ai somn,­ Victore? Du-te şi te culcă numaidecît ! Privesc la tînărul „fără somn". E ora prinzului şi a venit in tarla deşi a lucrat toată noaptea. E un flăcău la 23 de ani, înalt şi zvelt. - Am venit la Vîntu... am de­pus nişte garnituri la radiator... din cauza asta n-am putut dormi... Dar după ce le pun împreună cu Vîntu, mă duc şi dorm, zău, pînă la intrarea schimbu­lui meu... Şi pentru ca Victor să poată dormi mai mult, Nicolae Vîntu îi face semn să se ducă la tractor. Amindoi lu­­­crează la garniturile la radiator. Ajutor tovărăşesc­ ­ Mihai Ciuraru, mecanicul de atelier, care este şi locţiitorul secretarului organizaţiei de partid. Îmi explică :­­ La noi Intr-ajutorarea între mun­citori face parte din munca de zi cu zi. Ajutorul tovărăşesc, lată doar numai citeva cazuri. Intr-o zi la tractorul Iui Ilie Mihai s-a rupt furtunul de la pompa hidraulică. A venit îndată Ion Tincu și l-a ajutat la tăierea furtunu­lui și toată treaba s-a făcut pe Ioc în numai 30 de minute. Altă dată tînărul nostru „fără somn“ F. Victor a avut o pană de cauciuc la tractor. Era noapte. Se lucra greu, dar n-a fost singur. Un tractorist a venit cu pompa de umflat, altul cu levierul pentru scos cauciu­cul de pe geantă, altul i-a dat pre­sa de vulcanizat şi reparaţia s-a fă­cut repede. Dar tractoriştii n-au timp mult de stat la taifas. Colo sus, In urma ba­­lotierii se încarcă baloturile de paie In remorcă. Rămîne teren liber deci pentru tractoare. In citeva ore şi aici se vor întinde brazde noi, brazde de vară. Bal în hala tractoarelor Intr-adevăr, bal In toată regula cu afişe, cu muzică şi bere, cu joc şi stri­gături vesele. Balul tractoriştilor, al tuturor mecanizatorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la G.A.S. Laza. In hala unde cu puţine zile în urmă domnea bocănitul ciocanelor şi jucau in aer scînteile de la sudura auto­genă, acum era petrecere. Se sărbă­torea strînsul recoltat de pe cele 509 ha, însăminţarea celor 160 ha cu cul­turi duble şi terminarea arăturilor de vară. Sînt aici toţi mecanizatorii care s-au luptat cu arşiţa soarelui. Şi care au învins. Au terminat cu o zi mai devreme lucrările planificate. Tînărul inginer Alexandru Iuraşcu, directorul gospodăriei de stat, s-a prins în horă cu mecanizatorii. „ Cine vrea lapte bătut la ghiaţă? O glumă. Işi aduc aminte mecani­zatorii de laptele bătut de la ghiaţă pe care îl primeau în timpul lucrărilor pe arşiţa soarelui. Alteori li se aducea pe tarla apă minerală de la ghiaţă şi sirop. Aveau tot ce ie trebuie. Masă caldă de 4 ori pe zi. La dormitoare era şi apă caldă pentru baie. O­or- Text şi foto TRAIAN CRAESCU (Continuare in pag. 3-a) Brazdă de vară Un șir de tractoare și In urmă brazda nouă de vară... Citiţi în pagina 2-a — pagini speciale „Dezvoltăm şi mai mult ş­e­p­t­e 1­u !“ - Din preocupările colectiviştilor din Dragalina-Bârlad -Răspuns la ancheta noastră: „Ce faceţi pentru sporirea producţiei zootehnice ?“ Cursurilor de calificare - atenţie sporită ! La începutul anului 1963, nu mult după dezbaterea cifrelor de plan, co­lectivul fabricii „Ţesătura“ a început să aplice primele măsuri tehnico-or­­ganizatorice. După acestea au urmat altele, la termen, conform datelor pre­văzute în plan. Cu multă grijă s-au ocupat comitetul de partid, organiza­ţiile de bază şi, sub conducerea a­­cestora, comitetul de sindicat şi orga­­nizaţia U.T.M., de participarea activă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor la întrecerea socialistă. Cadre cu talent şi pricepere creatoare au fost mobilizate prin multiple forme ale ac­tivităţii politice de masă la creşterea nivelului organizatoric al producţiei, la sporirea productivităţii muncii, la îm­bunătăţirea continuă a calităţii produ­selor,, la asigurarea ritmi­cităţii. Acestea au con­stituit, de altfel, obiective ale întrecerii socialiste. Ca urmare în primul semes­tru al anului curent pro­ductivitatea muncii a sporit cu 1,2 la sută faţă de plan. Creşterea aceasta a influenţat pozitiv îndeplinirea produc­ţiei globale şi marfă în proporţie de 100,37 şi 100,6 la sută precum şi rea­lizarea unor economii peste plan. Fabrica „Ţesătura“ va cunoaşte In viitor o dezvoltare importantă. In sec­ţiile de bază - ţesătorie şi filotură— acţiunea de modernizare a şi început. Un număr însemnat de războaie au fost înlocuite cu altele noi, automate, care au şi intrat în funcţiune. Se va lărgi şi spaţiul productiv al secţiei fi­latură. Dezvoltarea aceasta a pus în faţa colectivului fabricii o problemă esenţială : asigurarea întreprinderii cu un efectiv de cadre a căror calificare să corespundă noilor condiţii. Or, in această direcţie comitetul de partid (secretar - tov. Elena Gafiţa) şi con­ducerea tehnico-administrativă (direc­tor - tov. Alexandru Agapescu) s-au orientat greşit la început. Accentul nu s-a pus pe calitatea Invăţămintului profesional ci pe numărul mare de cursanţi cuprinşi in această acţiune. Cele 53 de cursuri de calificare şi creştere a calificării profesionale, or­ganizate de profiluri, şi care a au cu­prins aproape 1100 de oameni, au început la 14 februarie. Şi-a pus însă cineva întrebarea dacă aceste cursuri, într-un număr atît de mare, işi vor putea desfăşura activitatea in ordinea prevăzută în planul de şcolarizare ? Nu. La fabrica „Ţesătura“, ca şi în orice altă întreprindere din regiunea noastră, colectivul de muncă este an­trenat şi in alte activităţi profesiona­le sau politice. Nefiind munca bine or­ganizată, participarea la cursuri a fost slabă iar expunerile erau aminate de la o săptâmina la alta. In planul iniţial de şcolarizare a fost prevăzută înfiinţarea a 21 de cursuri cu un număr de cursanţi mai mic de jumătate faţă de cel amintit mai sus. Ţinind cont de faptul că sunt şi cursuri cu o durată relativ scurtă (una sau două luni) exista posibilitatea ca a­­cestea să funcţioneze eşalonat, după închiderea unora din ele să se deschi­dă altele. Planul iniţial de şcolarizare nu a fost insă respectat, şi aceasta cu acordul comitetului de partid şi al con­ducerii tehnico-administrative. Pe lin­gă faptul că multe cursuri s-au des­chis aproape deodată, s-a mai şi „su­plimentat“ planul cu încă 32. Cui a folosit aceasta? Practica a dovedit că nimănui. Concomitent cu o desfăşurare greoaie a activităţii în multe cursuri, unele dintre acestea au rămas pierdute pe parcurs (cum ar fi, cursul ne­­veditorilor, de exemplu), iar altele a­­minate: canetat, ungători, strungari, bobinatori. Chiar şi la cursurile unde activitatea s-a desfăşurat mulţumitor s-au sem­nalat deficienţe de organizare. In sec­­­ţia ţesătorie, de pildă, expunerile practice la cursurile de creştere a ca­lificării profesionale se efectuau în grupuri cu cite 45-50 de ajutori de meşteri, ceea ce nu permitea o instrui­re corectă. Este bine să se ţină seama de propunerea secretarei organizaţiei de bază din secţia ţesătorie, tura B s­tov. Emilia Miron — ca demonstraţiile practice la războaiele automate să se efectueze în grupuri de cel mult 15 ajutori de meşteri. Organizarea mai bună a acţiunii de calificare şi creştere a calificării pro­fesionale la fabrica „Ţesătura“ este cerută nu numai de dezvoltarea în­treprinderii ci şi de cerinţele produc­­ţiei. De aceea, comitetul de partid şi conducerea administrativă au datoria să acorde toată grija organizării cursu­rilor profesionale. Să fie revăzut pla­nul de şcolarizare, să se asigure spa­ţiile necesare desfăşurării optime a activităţii cursurilor profesionale, să se mobilizeze inginerii cu experienţă pen­tru a se asigura un conţinut tot mai ridicat expunerilor şi practicii în pro­ducţie. AL SEVERIN ^ CV/ 'X/ La „Ţesătura“ t 'Vi *V «Vi 'Vi <*Vy ^ 8 zi îl tabăra de lă de la Bucium MFOffMAJi Angajament depăşit Colectivul de muncă din secţia turnătorie a Atelierelor Nicotină" s-a angajat ca in acest an să re­ducă coeficientul admis de rebuturi cu 5 la sută, să folosească cît mai raţional materia primă şi auxiliară încît să obţină o economie peste sarcina planificată de 150.000 lei. Muncind cu entuziasm pentru realizarea acestor obiective, colec­tivul secţiei a reuşit în cele 7 luni ce au trecut din acest an să-şi de­păşească cu mult angajamentul luat. Astfel, coeficientul admis de rebuturi a fost redus cu 20 la sută, s-a realizat o însemnată economie la materia primă şi auxiliară ceea ce a dus la obţinerea de 250.000 lei economii peste sarcina planifi­cată. Un nou şantier BIRLAD (de la subredacţia zia­rului ,,Flacăra laşului"). Zilele acestea, pe strada Ghior­­ghi Dimitrov din Bîrlad, a fost des­­chis un nou şantier de construcţii. Aici se va înălţa un bloc cu 62 de apartamente. In momentul de faţă, constructorii bîrlădeni efectuează lucrările de săpături pentru turna­rea fundaţiei. E. SOLOMON Electrificări rurale HUŞI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului"). Zilele acestea, a intrat în func­ţiune cea de a doua linie electrică aeriană Huşi-Berezeni. De aseme­nea, a intrat în funcţie reţeaua de joasă tensiune de la satele Stăni­­leşti şi Vetrişoaia. Constructorii lucrează acum la instalaţia reţelei de joasă tensiune în satele Berezeni, Lunca Banului ş.a. care vor fi racordate la linia electrică aeriană Huşi-Berezeni. MARIA GRANIŞTEANU Peste 13.000 de vizitatori In perioada 30 iunie - 31 iulie, in Palatul Culturii din Iaşi a fost deschisă expoziţia comemorativă „Ştefan Dimitrescu“. In acest timp, expoziţia a fost vizitată de peste 13.000 de vizitatori din oraşul şi regiunea Iaşi, din ţară şi de peste hotare. Cu acest prilej, au fost fă­cute şi 10 noi achiziţii de valoare, reprezentînd o serie de lucrări ale pictorului român. In curînd, aceste lucrări vor fi expuse în expoziţia permanentă a muzeului ieşean. Creşte numărul unităţilor cooperaţiei de consum Numărul unităţilor cooperaţiei de consum din raionul Hirlău este în continuă creştere. Recent, la Hîr­­lău, au început lucrările de con­strucţie a unui nou magazin uni­versal (cu etaj). De asemenea, în localuri reamenajate, se vor des­chide : o librărie cu autoservire, o cofetărie şi un restaurant. In scurtă vreme, la Gropniţa, va fi dat în folosinţă un magazin universal cu bufet. Abia mijise de ziuă cînd puştiul s-a furişat din pat şi lipa, lipa, abia ţinîndu-şi răsuflarea, s-a apropiat de fereastră unde căpşorul lui s-a 5"ciocnit, vai !... de altul, la fel de bălan, năsucurile lăţindu-se la acelaşi geam. Vasăzică nici Cos­­tel care-i „mare" n-a putut rezista ispitei. N-are decît Valerică Apostol să iasă mîndru ca „Gornistul" lui Grigorescu şi să sune din trompetă deşteptarea, că ei, „voinicii", n-au mai avut răbdare. Şi nu-i deloc de mirare fiindcă Milica le-a înşirat atîtea din Bîrlad pînă la Iaşi că n-au mai putut să aştepte. Prea are năsucul în vînt fetişcana asta, şi se laudă de nu-i dai crezare. Ce dacă a mai fost în tabăra pionieri­lor de la Bucium ? Parcă ei n-au mai fost la Muncel şi chiar la Buc­­şoaia. Numai că... ssst, linişte!... lată că cerul se albăstreşte şi sub cupola-i ca într-un glob de cleştar; zorelele se deschid la ferestre şi le dau bună dimineaţa, pomii ne­­sfîrşitei livezi işi întind pretutindeni braţele grele de roade invitîndu-i pe micii mincăcioşi, iar iarba în­rourată se culcă uşurel pe sub paşii nevăzuţi ai adierilor, aşternînd un covor mătăsos. Aşadar, noua lor cunoştinţă Emilia Tăbăcaru, fiica unui muncitor de la F.R.B., n-a exa­gerat cu nimic. Ca răsplată o vor lua astăzi drept călăuză să stră­bată aceste meleaguri şi să facă toţi cunoştinţă cu pădurea, coco­ţată ca o mantie umbroasă tocmai sus in spinarea dealului, cu viile din împrejurimi şi cu ,,sora-soare­­lui", cu lacul zburlit de stufăriş şi de creţii ce-i stîrneşte lina plutire a bobocilor. Deocamdată însă învio­rarea I Ţuşti căci a sunat lung trompeta şi ii cheamă pe micîl gimnaşti. Şi cît de răcoroasă-i apa de la duş, şi cît de proaspătă di­mineaţa şi forţele lor, şi rîsul cris­talin după cele dinţii exerciţii. Gus­­toasă-i cafeaua cu lapte şi cele­lalte bunătăţi primite la micul de­jun. In poeniţă, soarele te rume­­neşte obrăjoriî ca rodiile, iar gre­­ieraşii işi strunesc degeaba viorile, intreeîndu-se cu păsările cintătoare, fiindcă Sferica Amăriuţei din Pri­­beştii Vasluiului îi întrece cu versul ei cînd a cîntat, cînd mulcomit şi dulce ca fagurii. „Asta e Moldova mea" cîntă fata cu foc şi, după cum aflăm mai tîrziu, copila aceas­ta de colectivistă şi-a însuşit rînd pe rînd în casa sa părintească multe melodii de la radio. Uite cum i se mişcă buzele, abia simţit acum cînd cîntă Costel Zanovski. Negreşit vrea să-i fure cintecul, numai că murmurul uşurel de care nici nu-şi dă seama, a cam dat-o de gol. Şi dintr-odată, ca prin mi­nune, toate buzele au prins să se mişte, iar cintecul a pornit unitar ca un şuvoi, acoperind şopotul sfios al pîrn­aşului din Dreajmă (clişeul I). „Noi pionieri ai ţării noastre scum­pe“, „Salutul cravatelor roşii“ şi alte cîntece au salutat dimineaţa însorită, vacanţa fericită, copilăria lor dragă. „E vară, vară, cerul e-n azur / se bucură pămîntul ţării mele /partidul mi-a făcut din zile stele . Deci voi sluji partidului, o jur“, a vorbit Costel Zanovski, fiul ceferis­tului din comuna Fruntişeni-Bîrlad. Pe urmă recitările s-au ţinut lanţ ca într-un adevărat concurs, cîşti­­gători fiind cu zecile. Pasionant e şi meciul de volei (clişeul 2). „Mai tîrziu facem noi și echipă de fot- ELENA PIETRARU Foto : G. PAUL (Continuare in pag. 3-c)

Next