Flacăra Iaşului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5308-5334)

1963-10-19 / nr. 5324

A . y i i ANUL XVIII Nr. 5324 SέMBÄTA 19 OCTOMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Toate forţele pentru executarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă! Semănatul griului trebuie grăbit In multa unităţi agricola din regiuna­la desfăşoară o muncă susţinută pen­tru executarea Insămînţărilor la timp şi la un nivel agrotehnic superior. Lus­crătorii din gospodăriile agricole de stat Hălâuceşti, Ruginoasa, Dagîţa, Deleni, Zorleni, colectiviştii şi mecani­­zatorii care lucrează in gospodăriile agricole colective din Balş - raionul Hirlău, Ruginoasa, Mogoşeşti, Coz­­meşti -* raionul Paşcani, au raportat terminarea Insăminţării griului. In alta unităţi se seamănă in prezent ultimele suprafeţe cu păroase. Succesele obţi­nute de lucrătorii din aceste unităţi agricola sa datoresc muncii politica desfăşurata de organizaţiile de partid pentru folosirea din plin a timpului da lucru şi a mijloacelor mecanizata, hărniciei­ de care a dat dovadă flecar la lucrător In parte. După cum rezultă din situaţia ope­­rativă întocmită la Consiliul agricol regional la data de 18 octombrie a.c., In fruntea campaniei agricole de Insămlnţări sa­situiază unităţile agricole din raionul Paşcani. Pină la această dată, pe întregul raion s-a Insăminţat 75,8 la sută din suprafaţa destinată culturii griului. Suprafeţele planificata pentru orz şi secară au fost deja Insălminţate. Avansate cu Insâminţările de toamnă sunt şi uni­tăţile agricole din raionul Hirlău şi comunele subordonate oraşului BIrlad. In raionul Hirlău­ţie exemplu s-a Insăminţat 64,1 la sută din suprafaţa planificată pentru grlu iar In comunele subordonate oraşului Bîrlad -69,2 la sută.­­ Avtnd In vedere că perioada optimă pentru semănatul păroaselor se apropie de sflrşit, se poate arăta că In celelalte raioane, rezultatele ob­ţinute ptnă acum slnt nesatisfăcătoare. Chiar şl In gospodăriile agricole de stat din Trusturile laşi şl BIrlad suprafeţele Insămlnţate puteau fi mai mari avlnd In vedere baza tehnică cu care slnt înzestrate. In raioanele laşi, Huşi şl Negreşti s-a Insăminţat abia jumătate din suprafaţa plani­ficată pentru griu. Mult rămase In urmă cu această lucrare sunt raioanele Bârlad, Vaslui şi comunele subordonate oraşului laşi. In comunele subor­donate oraşului laşi da exemplu, griul a fost Insăminţat pe numai 35,9 la sută din suprafaţa repartizată acestei culturi. Răminerea In urmă la Insămlnţări In raioanele mai sus amintite şl In comunele subordonate ora­şului Iaşi se datoreşte faptului că nu peste tot sunt folosite din plin la lucru mijloacele mecanizate, ceea ce face ca viteza zilnică planificată să nu fie îndeplinită. Se lucrează Intr-un ritm lent In raza de activitate a S.M.T.-urilor Holboca, Tg. Frumos, Podu-Iloaie, Vaslui. Sub îndrumarea organelor raionale şi orăşeneşti de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare, consiliile agricole, conducerile unităţilor agricole, trebuie să ia măsuri pentru terminarea grabnică a Insăminţărilor. Munca să fie In aşa fel organizată Incit In fiecare unitate agricola, viteza zilnică de lucru planificată să fie depăşită. In acelaşi timp trebuie să se acorde toată grija calităţii lucrărilor pentru a se putea obţine o recoltă sporită în anul viitor. Grijă deosebită pentru recoltarea şi depozitarea culturilor de toamnă Paralel cu lucrările de Insăminţari, consiliile de conducere din gos­podăriile colective trebuie să se îngrijească In aceeaşi măsură de strin­­gerea culturilor tirzii. La ora actuală mai sunt unităţi agricole din raioanele Bîrlad, Huşi, şi comunele subordonate oraşelor laşi şi Bîrlad, care mai au de recoltat porumb. Trebuie mobilizate forţele existente in gospodării pen­tru a se strînge grabnic această cultură. Mai multă preocupare trebuie să existe pentru desfăcutul porumbului. Numai in raioanele Bîrlad, Huşi, Vaslui şi In comunele subordonate oraşului Birlad se stă mai bine cu a­­ceasta lucrare. In raioanele Hirlău, laşi, Negreşti, Paşcani şl In comunele subordonate oraşului Iaşi nu s-a desfăcut nici jumătate din recolta de porumb. O grijă deosebită trebuie avută pentru achitarea muncilor S.M.T. şi a produselor contractate cu statul. De asemenea trebuie mobilizate forţele pentru recoltarea sfeclei de zahăr, cartofilor, strugurilor şi terminarea treieratului florii soarelui­ In raioanele Negreşti şi laşi şi In comunele subordonate oraşului laşi o bună parte din recolta de floarea soarelui este incă netreierată. Pină la aceeaşi dată pe regiune nu s-a recoltat decit 53,4 la sută din suprafaţa ocupată cu sfeclă de zahăr. Mult rămase In urmă cu recoltatul sfeclei sunt gospodăriile colective din raioanele Hirlău, laşi, Vaslui, Bîrlad şi comunele subordonate oraşului laşi. Suprafeţe însemnate cu cartofi mai sunt de recoltat In raioanele laşi şi Negreşti. In aceeaşi măsură trebuie să existe preocupare pentru recoltarea şi vinificarea strugurilor. La data de 18 octombrie mai erau de recoltat stru­gurii de pe aproape 730 ha. cu viţă de vie nobilă şi peste 6.000 de hec­tare cu viţă hibridă. Cele mai mari suprafeţe de recoltat sunt in raionul Bîrlad (aproape 200 ha. cu viţă de vie nobilă şi peste 3 000 hectare cu viţă hibridă). Consiliile de conducere, Inginerii agronomi, sub îndrumarea organi­zaţiilor de partid, să mobilizeze pe colectivişti la stringerea grabnică a culturilor tirzii. Mai sunt încă rezerve de furaje pentru siloz In acest an, efectivele de animale, proprietate obştească a gospo­dăriilor colective, au fost sporite simţitor atît pe baza reţinerilor din pră­­silă proprie cit şi din cumpărări. Pentru creşterea producţiei zootehnice şi in timpul iernii, trebuie să se asigure animalelor o puternică bază fura­jeră. In balanţa furajeră a fiecărei unităţi agricole, nutreţurile insilozate trebuie să ocupe un foc de seamă. Cele mai mari cantităţi de siloz au fost asigurate in raionul Negreşti. (Faţă de necesar, in acest raion s-a asigurat 74,8 la sută). In celelalte raioane şi in comunele subordonate ora­şelor laşi şi Birlad, trebuie să se ia măsuri pentru a se continua din plin insilozatul în vederea completării deficitului de furaje insilozate. Sunt po­sibilităţi ca in această perioadă să se completeze necesarul de siloz in fiecare unitate agricolă. In multe gospodării colective printre care : Ro­­şieşti şi Tăcuta - raionul Vaslui, Perleni , raionul Bîrlad se insilozează strujeni tocaţi in amestec cu frunze şi colete de sfeclă, dovleci şi vreji de dovleci, resturi vegetale de la grădinile de legume , etc. Gospodăria colec­tivă din Bălteni - raionul Vaslui de exemplu, a insilozat şi in cursul anului trecut strujeni tocaţi în amestec cu frunze şi colete de sfeclă, şi silozul a ieşit foarte bun. Deci, atenţie sporită în fiecare unitate agricolă pentru completarea necesarului de siloz. Lucrări mult rămase în urmă — desfundatul pentru viţa de vie şi săpatul gropilor pentru pomii fructiferi Din proprie experienţă, membrii multor gospodării colective din re­giunea noastră s-au convins că plantările de toamnă ale pomilor fructiferi dau rezultatele cele mai bune. Tocmai de aceea în multe unităţi agricole printre care Tansa-Negreşti, Heleşteni-Paşcani, se lucrează din plin la săpatul gropilor în vederea plantărilor din toamnă a pomilor. Sunt însă multe gospodării colective din regiunea noastră unde nu s-a început a­­ceastă lucrare. Aşa se face că la data actuală suntem­ rămaşi in urmă cu săpatul gropilor pentru pomi. In raionul Huşi, de exemplu, în comunele subordonate oraşelor Bîrlad şi laşi a. ________________________A ceasta acţiune nu a fost începută. Ră­mase în urmă sunt şi unităţile agricola din celelalte raioane astfel că pe regiu­ne, in gospodăriile colective, s-au să­pat gropi pe numai 67 hectare din 2.731 hectare destinate plantărilor de pomi în toamna acestui an. Consiliile de conducere din gospo­dăriile colective, organizaţiile de partid trebuie să ia măsuri pentru impulsiona­rea acestei lucrări. Inginerii agronomi sînt datori să explice colectiviştilor a­­vantajele plantării din toamnă a po­milor. De asemenea, în gospodăriile co­lective care au prevăzut să înfiinţeze şcoli de viţă, să se termine imediat desfundatul. O grijă deosebită trebuie acordată desfundatului pentru plantări­le de viţă de vie. Suntem­ rămaşi in urmă şi cu această lucrare. Din 1520 ha planificate, au fost desfundate abia 997 hectare. Suprafeţe însemnate au rămas de desfundat in raioanele Hir­lău, Huşi, Iaşi, Negreşti şi In cadrul Trustului G.A.S. Iaşi. Lucrători din G.A.S. şi S.M.T. I Co­lectiviştii Depuneţi toate eforturile pen­tru a termina la timp toate lucrările agricole de toamnă! Pregătirea staţiunilor de odihnă şi tratament pentru iarnă CONSTANŢA -­In unităţile sanata­­riale de reumatologie pentru adulţi din Mangalia şi Eforie-Nord, de reumato­logie şi poliomielită pentru copii de la Techirghiol şi Eforie-sud, au fost luate măsuri pentru asigurarea celor mai bune condiţii de tratament şi pe timpul friguros. La sanatoriul din Mangalia au fost verificate şi completate instalaţiile elec­trice şi pentru încălzit, Instalaţiile de împachetare şi bazinul închis cu apă de mare încălzită. In această iarnă, unităţile senatoria­le de pe litoral vor acorda asistenţă medicală la peste 8.000 de pacienţi. PLOIEŞTI,­­ La cele aproape 20 de cabane din masivul Bucegilor s-au făcut reparaţii şi lucrări de extindere a spaţiului de cazare. Au fost revizui­te şi puse la punct sistemele de încăl­zire, de alimentare cu apă şi iluminat. De asemenea, cabanele au fost dota­te cu mobilier nou, aparate de radio. (Agerpres) Colectiviştii din Ţibăneşti, raionul Negreşti ajutaţi de mecanizatorii din brigada a 3-a de la S.M.T. Negreşti dau zor cu­ ter- Tninarea Insaminturii griului, M­. CLIŞEU . Un aspect din timpul insămînţatului. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cind tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi sta­tului nostru au vizitat valea Argeşului, examinind ampla­samentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest riu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în Inima munţilor, se va Înălţa încă una din măreţele con­strucţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfă­şoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şan­tiere. Tot ceea ce au realizat in acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul parti­dului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică e­­conomiei noastre în plin avint. Vineri, 13 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşes­­cu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de to­varăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regio­nal Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional, de acti­vişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şan­tiere, oaspeţii au fost intimpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almăşan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Şte­fan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al I.S.P.H, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al şan­tierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, Ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în între­gime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lu­crărilor. Hidrocentrala de pe Hui Argeş va avea o putere In-­­stalată de 220 Mw, iar producţia ei anuală va fi de 403 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vilsanul şi alte riuri de munte ale căror ape vor fi diri­jate spre lacul de acumulare prin albii subterane masu­­rind 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate miliard metri cubi de apă. Spe­cialiştii hidrocentralei au relevat şi alte avantaje ale con­struirii acestui nod hidroenergetic. Se crează astfel po­­sibilitatea irigării a peste 100.000 hectare in bazinul Ar­geşului vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată In stincă, strabătind tunele şi trecind peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie, de con­structori. In aceste locuri, unde in urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru auto­camioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de defi­nitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd se­rioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fa­bricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţi­lor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electro­­pneumatica, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidrara, unde s-a am­plasat coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul spe­cialist în proiectarea de baraje din ISPH, despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul - de tipul în arc cu dublă curbură - cu o înălţime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai eco­nomică în comparaţie cu alte variante studiate. Conducătorii de partid şi de stat au apreciat pozitiv fontul că in soluţiile adoptate proiectanţii s-au călăuzit atît de principiul economicităţii, cit şi de cel al obţine­rii unui grad ridicat de siguranţă a construcţiilor hidro­energetice. Aici la baraj, frumuseţea sălbatică a cheilor Argeşu­lui a fost sporită de mina omului cu noi înfăptuiri. Infrun­­tînd natura aspră, câţărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stincile golaşe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeşului - cablurile de oţel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd in calea apelor uriaşul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeţii coboară apoi In vatra barajului pentru a ar sista la un eveniment important In istoria şantierului: în­ceperea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Salăjan, şeful acestui şantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori aşteaptă cu nerăbdare. Din înăl-ă­ţimi, pe cablurile macaralei este coborîtâ prima benă« c­u ea coboară muncitorul benist, Alexandra Glojog, un veteran al marilor şantiere aie socialismului şi inginerul mecanic şef Ladislau Rakoşi, unul din îndrăzneţii cons­tructori care a adus o contribuţie de seamă la pregăti­rea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei im­portante lucrări. Ambii au adus aici „şcoala Bicazului pe care Argeşul le-o îmbogăţeşte necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantităţi de beton. In aplauzele întregii asistenţe „şarja“ este descărcaţii in corpul barajului.­­ Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe construct­­orii şantierului baraj, le urează succese In muncă şi II asigură că partidul şi guvernul îi vor sprijini şi pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiţii a-a ceasta lucrare de mare proporţie. Este vizitat apoi şan-­ fierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeţi in adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeşului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere sub­terană, săpată în stincă, este locul unde vor fi instala­te turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, şeful şantierului, şi Emil Nicolau dau explicaţii amănunţite. Sute de­­constructori au muncit cu abnegaţie, escavind din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră,­­ec­hipe ca acelea conduse de minerii Irimuş Traian, Moş­­neguţu Constantin, Barta Ferenci, Cizmadi Mihai şi alţii sunt bine cunoscute pentru realizările obţinute. Irimuş Traian, aflat acum in schimb, raportează cu mindrie tovarăşului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredinţate brigăzii sale. Oaspeţii sunt conduşi apoi la locul unde se escaveazăă galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înafa­tâ apreciere muncii şi realizărilor constructorilor, Iova­, rusul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanţa şi frumuseţea acestei munci, arătînd că pentru proiectanţii şi constructorii hidrocentralei acest şantier este un pria­lej de valorificare a priceperii şi capacităţii lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacţii.­­ La ieşirea din subteran, ca şi pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeţilor o caldă manifestaţie de dragoste şi ataşament, ovaţionînd în­delung pentru partid şi guvern. Vizita conducătorilor de partid şi de stat a constituit pentru constructorii hidro-­­centralei un puternic imbold de a munci cu forţe sporite­ pentru ridicarea în cele mai bune condiţii a acestei mă­­reţe construcţii a socialismului.­­ După aceea, oaspeţii au vizitat Staţiunea agricolă ex-­­perimentală Ştefăneşti, unde s-au efectuat importante lucrări de punere In valoare, prin terasări şi plantări c o viţă de vie, a unor terenuri slab productive, înso­ţiţi de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al Con­­­siliului Superior al Agriculturii, şi de directorul staţiunii« tov. Constantin Budan, conducătorii de partid şi de stat s-au deplasat la terasele Golească şi Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări incă 2.000 ha. de terenuri. . Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însem­nătatea muncii depuse în staţiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri şi a arătat că ea trebuie continuată şi dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbă­tut în regiunea Argeş ■, la Piteşti, Curtea de Argeş şî în numeroase alte localităţi­­ populaţia, aflînd despre vizita conducătorilor de partid şi de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, salutîndu-i cu puternică­urd­e şi oferindu-Ie flori. La Casa agronomului din Ştefăneşti a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai organelor locale, cadre de con­ducere şi specialişti, constructori şi proiectanţi ai hidro­centralei de pe Argeş, specialişti de la Staţiunea agri­­colă experimentală Ştefăneşti. (Agerpres) succeselorC­heia Pe şantierul Uzinei meta­lurgice din Iaşi un grafic i­­mens dă la iveală brigăzi de producţie şi realizări din în­trecerea socialistă. Sunt tre­cute pe grafic şi brigăzile conduse de Alexandru Bote­­zatu, de Iosif Costin, de Gheorghe Mihăilă, de Petre Musteţea şi altele, in dreptul cărora sunt consemnate rea­lizări de la 120 la sută In sus. Care-i cea mai bună briga­dă ? Care brigadă întrebuin­ţează cele mai bune metode de muncă ? Iată doar două întrebări, din multe care se pot pune şi la care răspunsul este unul singur„Toate bri­găzile consemnate In grafic sunt bune. Toate întrebuin­ţează metode avansate de muncă“. Şi aceasta nu pen­tru că s-ar cunoaşte mun­ca fiecărei brigăzi în parte, ci pentru faptul că toate bri­găzile enumerate pe grafic deţin steagul de brigadă evi­denţiată în întrecerea socia­listă Aici are cuvîntul mica mecanizare... Nu se poate spune, insă, că toate brigăzile de pe şantie­rul Uzinei metalurgice au ob­ţinut succesele respective ca urmare a folosirii aceloraşi metode de muncă. Nu, meto­dele de muncă diferă de la brigadă la brigadă. Să ne o­­prim o clipă la brigada con­dusă de Gheorghe Mihăilă. Această brigadă îşi depăşeş­te zilnic sarcinile de Plan cu 35-45 la sută. Şi iată cum de este posibil acest lucru. Mulţi muncitori de pe şantier spun că şeful de brigadă, comunis­tul Gheorghe Mihăilă, are „slăbiciune« pentru mica mea Pe şantierul Uzinei metalurgice canizate, şi această părere a colectivului in care lucrează Gheorghe Mihăilă este pe de­plin întemeiată.­­ Eu am declarat de mult război risipei de forţă. De aceea, mi-am îndreptat, in primul rună, atenţia către mi­ca mecanizare. La mine in brigadă toate operaţiile com­plicate sunt efectuate meca­nizat, şi pentru acest lucru şeful de brigadă citeşte, gîndeşte, se consultă. Aşa, de pildă, ne-a explicat Gheorghe Mih­a­­ilă cum au fost montate con­ductele din tunelul energetic: — Pentru această operaţie era necesară munca a 15 mni de oameni. Ar fi fost o mun­că grea şi, in acelaşi timp, nu prea spornică. M-am gindit atunci la un dispozitiv. Am vorbit cu unul, am vorbit cu altul, şi am ajuns la conclu­zia că printr-o simplă m­odi­ficare la aparatul de ridicat obişnuit putem monta con­ductele cu ajutorul doar a 6 oameni şi totodată să redu­cem timpul de montaj cu 10 la sută. Tot astfel a procedat bri­gada condusă de Gheorghe Mihăilă şi la montarea­­ma­gistralelor de apă supraîncăl­zită. In prezent, Gheorghe Mihăilă, împreună cu brigada, a realizat un alt dispozitiv.­­ Panourile radiante ne dau foarte mult de lucru. La confecţionarea lor e nevoie de un număr mare de oameni. Am realizat şi pentru această operaţie un dispozitiv. Rezul­tatul ? Timpul de lucru a fost redus cu 45 la sută. Şi în timp ce dispozitivele sunt in funcţiune, oamenii din brigadă execută alte m­­crări din planul de producţie Aceasta este cheia succeselor obţinute de brigada condusă de Gheorghe Mihăilă, succese care au depăşit de mult sfera brigăzii. Ele sunt cunoscute pe întreg şantierul, de către toţi constructorii. ...dincoace, crearea frontului de lucru Evidenţiată în întrecerea socialistă este şi brigada con­dusă de Petre Musteţea. Deşi, rezultatele obţinute de aceas-P. AGACHI (Continuare în pag. 3-a) 1-3

Next