Flacăra Iaşului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5308-5334)

1963-10-10 / nr. 5316

A '* ' ■ fKfurm raw term jmrtei, k­wm-ni ANUL XVIII Nr. 5316 J O I 10 OCTOMBRIE 1963 4 PAGINI 20 BANI Tot i indicii planului anual w P • I I t • i • sa fie îndepliniţi înainte de termen Am Intrat In ultimul trimestru al anului 1963. Pină la 1 octombrie, marea taajoritate a colectivelor de muncă din întreprinderi, îndrumate de organele fi organizaţiile de partid, au desfăşurat mai larg întrecerea socialistă fi au obţinut rezultate bune In producţie. Din situaţia încheiată la Direcţia regională de statistică reiese că In primele 9 luni ale anului, planul pro­ducţiei globale fi marfă, pe întreaga regiune, a fost depăşit cu 5,2 la sută şi respectiv 1,7 la sută, ceea ce reprezintă o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut de peste 25 la sută (la ambii indicatori). Aceste rezultate sunt, desigur, rodul eforturilor depuse de muncitori, ingineri şi tehnicieni, al creşterii maturităţii lor politice şi profesionale, ca u­rmare a îmbunătăţirii continue a muncii politice şi organizatorice de masă desfăşurate de organizaţiile de partid , a măsurilor tehnice şi organiza­torice aplicate in practică prin grija conducerilor tehnico-administrative ale întreprinderilor şi a activităţii susţinute desfăşurate de sindicate. Preocupindu-se să orienteze mai bine munca politică de masă spre realizarea unor sarcini economice de cea mai mare importanţă, cum ar fi de pildă îndeplinirea ritmică a planului la toţi indicii, îndrumind comi­tetele sindicatelor să organizeze mai bine întrecerea socialistă pe secţii şi jC ateliere, pe echipe şi brigăzi, organizaţiile de partid dintr-o serie de între­prinderi cum sunt : Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, Fabrica de antibiotice, Atelierele din Paşcani, fabricile „Ţesătura“ şi „Moldova“ din Iaşi etc. au sprijinit in mod concret colectivele respective să realizeze planul pe tri­mestrul III şi cumulat pe 9 luni, înainte de termen şi la toţi Indicii. De la începutul anului s-au obţinut in plus faţă de sarcinile de plan peste 15.000 bucăţi rulmenţi, 100.000 m.p. ţesături şi 30.000 kg. fire, 118.000 b­ucaţi tricotaje etc. De menţionat că în acelaşi timp s-au obţinut însem­nate succese in îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al producţiei in cele mai multe întreprinderi din regiunea laşi. Izvorul principal al succeselor realizate il constituie preocuparea per­manentă de a spori productivitatea muncii, considerată drept o sarcină primordială in înfăptuirea obiectivelor politice și economice trasate de partid. In acest scop s-au luat măsuri de organizare a unui important număr de cursuri de calificare și de ridicare a calificării muncitorilor ; sindicatele, îndrumate de organizaţiile de partid, au militat pentru răs­pindirea experienţei şi a metodelor înaintate folosite de cei mai buni mun­citori, ingineri şi tehnicieni ; unele întreprinderi, ca fabricile de confecţii din Iaşi şi Bîrlad, Atelierele din Paşcani, Fabrica de mobilă etc. au fost înzestrate cu unele maşini şi utilaje noi, moderne, cu caracteristici tehnice superioare ; in diferite faze ale proceselor de producţie s-au introdus metode tehnice mai productive, toate acestea reflectind eforturile depuse pentru promovarea continuă a progresului tehnic în întreprinderile regiunii noastre, la fel ca şi in celelalte fabrici şi uzine din ţară. Au rămas mai puţin de trei luni pină la încheierea anului 1963, cînd toate colectivele întreprinderilor, fără excepţie, vor trebui să raporteze partidului că au îndeplinit planul anual Inainte de termen şi la toţi Indicii. Pentru aceasta trebuie făcute noi eforturi, pentru continuarea şl dezvol­tarea succeselor obţinute In primele 9 luni, in altele pentru recuperarea rămînerilor In urmă înregistrate in aceeaşi perioadă. Acţiunea de desco­perire şi valorificare a rezervelor interne nu trebuie considerată terminată nici in întreprinderile care au obţinut pină in prezent rezultate bune In îndeplinirea planului, cu atît mai mult cu cit în perioada relativ scurtă care a mai rămas trebuie luate măsuri practice pentru pregătirea In condiţii optime a producţiei anului 1964. De pildă, folosirea mai raţională a capa­cităţii tuturor utilajelor la Fabrica de rulmenţi din Birlad şi evitarea stagnărilor, fie şi de scurtă durată, survenite in unele perioade In funcţio­narea unor maşini, constituie o rezervă importantă pentru colectivul acestei întreprinderi în realizarea unui volum sporit de producţie. Sunt însă unele întreprinderi care la 1 octombrie s-au prezentat cu râmîneri in urmă. La Atelierele Nicolina de pildă s-a realizat planul pro­ducţiei globale dar nu şi cel al producţiei marfă, consecinţă directă a neîndeplinirii ritmice a tuturor sortimentelor planificate. întreprinderea „Pro­gresul“ din Iaşi a înregistrat restanţe la producţia globală şi marfă in trimestrul III, ea avînd totuşi o situaţie bună pe cele trei trimestre luate la un loc, numai datorită depăşirilor importante obţinute în primul semestru. Cu totul nesatisfăcâtoare este situaţia existentă pe şantierele de con­strucţii. T.R.C., întreprinderea de construcţii şi reparaţii de străzi şi I.R.C. n-au realizat o bună parte din sarcinile revenite pe primele trei trimestre. Pe şantierele construcţiilor industriale şi social-culturale au existat posibilităţi destule pentru a se obţine un ritm mai rapid de execuţie. Pe Şantierele de locuinţe, de pildă, o rezervă importantă cum este organizarea muncii în 2-3 schimburi n-a fost folosită decit în mică măsură. Tiind (Continuare in pag. 2-a) Construcţii din zona industrială a Iaşului. FOTO : G. PAUL Livrează produsele contractate Pentru a-şi spori veniturile bă­neşti gospodăria colectivă din Du­­meşti, raionul Negreşti, a contrac­tat în acest an cu statul Un număr de 300 de porci îngrăşaţi, însem­nate cantităţi de lapte, brinză şi alte produse. Pină In prezent, colectiva a li­vrat 220 de porci, 40 de tone lapte de vacă și peste 3.000 kg. caș, în­­casînd frumoase sume bănești. Turneul Teatrului de Comedie din Bucureşti în U. R. S. S. MOSCOVA 9 (Agerpres)­­Cu prilejul turneului întreprins in Uniunea Sovietică de Teatrul de Co­medie din Bucureşti, marţi seara, după spectacolul cu piesa „Umbra“, In sa­loanele ambasadei R. P. Române a avut loc un cocteil oferit de N. Gui­nă, ambasadorul R. P. Române la Mos­cova. La cocteil au luat parte A. Kuzne­țov, prim-locțiitor al ministrului cultu­rii al U.R.S.S., A. Popov, ministrul cul­turii al R.S.F.S.R.­ A. Salînski, secre­tar al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S dramaturgii Al. Stein, I. Stok, M. Șa­trov, A. Arbuzov, regizorii Ruben Si­monov, P. Markov, V. Toporkov, V. Ko­missarjevski, artiştii poporului Sera­fima Birman, Al. Jarov, criticul de artă Gr. Boiadgiev, funcţionari ai ministe­­relor culturii al U.R.S.S. şi R.S.F.S.R. al al Ministerului Afacerilor Externe Uniunii Sovietice, ziarişti. Miercuri seara actorii români au pre­zentat pe scena Teatrului din Kremlin ultimul spectacol dat la Moscova cu piesa lui Brecht „Svejk in al doilea război mondial“. La spectacol au asistat E. A. Furţe­va, ministrul Culturii, N. P. Firlubin, locţiitor al ministrului Afacerilor Ex­terne, S. K. Romanovski, preşedintele Comitetului de Stat pentru relaţiile culturale cu străinătatea. Au partici­pat, de asemenea, numeroşi reprezen­tanţi ai corpului diplomatic, funcţio­nari al Ministerului Culturii şi al Mi­nisterului de externe. Spectacolul s-a bucurat de mult suc­ces. In zilele următoare artiștii români vor da spectacole pe scenele teatrelor din Leningrad. Cu forțe sporite pentru grăbirea însămînțărilor ! — Raid-anchetă în raionul Bîrlad ~ Ne oftăm in toiul campaniei insâminţârilor de toamnă. De executarea acestora in epoca optimă şi la un înalt nivel agrotehnic depinde obţi­nerea unor recolte bogate de pâioase in anul următor. Pentru a vedea in ce măsură există preocupare, in acest sens, am vizitat citeva gos­podării colective din raionul Birlad. Iată constatările : In două schimburi şi în schimburi prelungite In toamna acestui an, colectiviştii din comuna Blăgeşti însămînţează 150 ha cu secară, 110 ha cu orz şi 830 ha cu griu. Lucrările de pregătire a te­renului şi insăminţările sunt executate de mecanizatorii din brigada nr. 10 de la S.M.T. Bogdăneşti condusă de Lazăr Enache. Pentru a putea executa la timp insămînţările şi la un nivel agro­tehnic corespunzător, mecanizatorii au fost bine instruiţi atît la sediul S.M.T.­­ului cit şi la brigadă cu tehnica pre­gătirii patului germinativ in condiţiile acestei toamne secetoase, a semăna­tului etc. Bine pregătiţi, în momentul cind s-a dat Indicaţia să se înceapă semănatul, mecanizatorii au pornit cu toate forţele la lucru. Şeful de brigadă împreună cu membrii consiliului de conducere şi inginerul agronom stabi­lesc în fiecare seară ce anume lucrări se vor executa a doua zi, pe care tar­la le şi de care din mecanizatori. Aşa se face că pinâ la data de 7 octom­brie la această gospodărie se insă­­minţaseră aproape 400 de hectare cu secară, orz şi griu. Tot pină la ace­eaşi dată, mecanizatorii mai aveau pregătite pentru însăminţări încă 200 hectare. In ziua de 7 octombrie forţe­­le brigăzii erau repartizate în felul ur­mător: 6 tractoare lucrau la arat, 6 la discuit, 1 la semănat,­­ la tăvălugit.­­ Mecanizatorii din brigada pe care o conduc eu — spunea şeful de briga­dă Lazăr Enache - Işi dau silinţa să ter­mine mai repede semănatul. Semănatul la timp şi la un înalt nivel agrotehnic de­pinde de pregătirea patului germina­tiv. Aş vrea să arăt că împreună cu Inginerul agronom stabilim pentru fie­care tarla In parte la ce adincime să se execute arătura pentru a nu scoate bolovani, ce alte lucrări mai sint nece­sare pentru ca sămința să găsească un teren bine pregătit. In general execu­tăm arături superficiale pe care apoi le discutm ca să sfărîmăm bolovanii. Cînd am executat arătură la peste 20 cm (in porumbişte) au ieşit bolovani mari şi a trebuit să executăm discuiii repetate. Asemenea greşeli nu le mai repetăm. La arat In timpul zilei lucrează 6 tractoare. Pe 4 din tractoare se lucrea­ză zi şi noapte In două schimburi. Seara intră la arat, pină către miezul nopţii şi tractoarele care au lucrat ziua la semănat, discuit şi tăvălugit. Atunci cînd tarlalele sunt îndepărtate de se­diul brigăzii, aprovizionarea cu car­buranţi se face cu mijloacele gospodă­riei colective direct la locul de muncă. Tot la locul de muncă se duce şi hrana tractoriştilor. Pentru rezultatele obţinute in mun­că merită a fi evidenţiaţi mecanizatorii Păun Apostol, Stoica Gheorghe, N. Mă­­lache, V. Pricop, C. Braşoveanu, Ion Lazăr, G. Donose, Mie Ştefănuţă. Abia acum se are în vedere şi calitatea Dacă ne referim la ritmul In care se desfăşoară însăminţările la gospo­dăria colectivă din Popeni se poate arăta că pină acum s-au obţinut rezul­tate bune. Aproape jumătate din cele La Indicaţia specialiştilor care ai­ venit In muncă de îndrumare la aceas­­tă gospodărie, terenul a început să fie pregătit altfel, ţinindu-se seama de condiţiile de climă existente. In pri­mul rînd porumbiştea a început să fie lucrată înainte de arat, cu polidiscul. Apoi s-a executat o arătură superficia­lă la 16 cm, urmată de grapa stelată.­ Arătura a ieşit fără bolovani Incit s-a putut trece la semănat fără o altă lu­crare de discuție. Semănătura, de ca­litate bună, a fost apoi tăvălugită. Aşa se lucrează şi în prezent la această, gospodărie şi se poate arăta că rit­mul de lucru a crescut. In primul rînd că tractoarele pot ara Intr-o zi, o su­prafaţă mai mare de teren. In, al doi­lea rînd nu mai este necesară cea de-a doua lucrare cu polidiscul. Dacă tov. C. Iorga - preşedintele colectivei şi C. Zbanţ, şeful brigăzii de tractoare (ing. agronom era plecat la raion, după cum spunea preşedintele gospodăriei, de o săptămînă. De ce??) ar fi avut in vedere şi calitatea lucră­rilor, n-ar fi existat suprafeţe însămîn*­ţate într-un pat germinativ necores*­punzător. Aţi văzut buletinul de analiză ? La gospodăria colectivă din Epureni am stat de vorbă cu tov. Tănase Ha­­rabagiu - şeful brigăzii l-a de la S.M.T. Zorleni care lucrează la aceas­­tă unitate şi cu tov. Petre Damian pre­şedintele gospodăriei colective. De la bun început trebuie să arătăm că gospodăria colectivă din Epureni este rămasă în urmă cu însăminţările. Din cele 110 ha planificate pentru secară, 60 ha pentru orz şi 700 ha pentru Aşa se lucrează acum la G.A.C. Popeni. Mai întii, terenul este dis­cuit, apoi arat superficial, arătură urmată de o grapă stelată. După aceste lucrări se face insăminţarea. Semănătura este apoi tăvălugită. FOTO : D. PAVALAŞCU LA IAŞI Adunare consacrată deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice Ieri după-amiază a avut loc la Casa prieteniei romîno-sovietice din Iaşi a­­dunarea consacrată deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice. Au luat parte tovarăşii : Simion Un­­guraşu, prim secretar al Comitetului orăşenesc de partid Iaşi­­ Mihai To­­dosia, şeful secţiei de ştiinţă şi cul­tură a Comitetului regional de partid­­ Anatolie Lupşa, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Sfatului popular regional , Ion Nicula, preşedintele Con­siliului regional A.R.L.U.S. , acad. prof. dr. Cristofor Simionescu , conducători de instituţii şi organizaţii obşteşti, muncitori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. A fost prezent, de asemenea Gh. E. Cebotariov, consilier al Ambasadei so­vietice la Bucureşti. Adunarea a fost deschisă de tov. Ion Nicula, preşedintele Consiliului re­gional A.R.L.U.S. A luat apoi cuvintul acad. prof. dr. Cristofor Simionescu, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S., care a vorbit despre Luna prieteniei româno­­sovietice - expresie a prieteniei din­tre poporul român şi poporul sovietic, popoare frăţeşti în marea familie a ţărilor socialiste. In continuare a luat cuvintul tov. Gh. E. Cebotariov, consilier al Amba­sadei sovietice la Bucureşti. După adunare, a rulat filmul ar­tistic „Printre oameni buni“. Aspect din sală Foto : AURI­AN Fază din Jocul de fot­bal disputat la laşi In­tre selecţionatele de ti­neret ale R. P. Romine şi Turciei. Citiţi In pag. 1 d­e relatări de la meciuri­­ le disputate la Ankara şl la laşi. Noi abonaţi la radio şi televiziune In evidenţa Oficiului raional P.T.T.R. Vaslui a figurat la 31 decembrie 1962 un număr de 3.530 de abonaţi la radio şi 132 la televiziune. De atunci şi pină In prezent, numărul acestor abonaţi a crescut­­ Ia radio cu 880, iar la televiziune cu 104. E o confirmare a nivelului de trai mereu crescînd­ al populaţiei. ---­ La magazinul de artizanat Zilnic, magazinul de artizanat din cadrul Complexului U.R.C.M., situat în str. Ştefan cel Mare din Iaşi este vi­zitat de numeroşi cum­părători. Marele interes pe care-l dovedesc cumpărătorii faţă de articolele existente aici se datoreşte varietăţii şi frumuseţii produse­lor de artă populară. In ultimele zile, in magazin au sosit noi articole: covoare de lină In diferite modele şi culori, jachete lucra­te în motive naţionale pentru femei, carpete de lină, garnituri de pat lucrate manual, fuste flauşate, costume naţionale specifice re­giunii lași, bibelouri, albume lucrate în pie­le, flori artificiale etc. Unele articole se vînd cu plata în rate, covoare de lină, fețe de masă, garnituri de pat. Usm ­ ...............1 . In drumeţie Peste o sută de pio­nieri de la şcolile de 8 ani nr. 1, 4, şi 17 din Iaşi, au pornit zilele tre­cute, într-o drumeţie or­ganizată de Casa pio­nierilor pe Itinerariul Valea Lupului - Re­diu Tătar. Cu acest pri­lej, ei au asistat la une­le lecţii practice în ve­derea obţinerii distincţi­ilor pioniereşti şi au stat totodată de vorbă cu colectivişti din gospodări­ile colective în care au poposit. Concurs de inovaţii La Iaşi , întreprinderea poligrafică - a fost iniţiat un concurs de inovaţii. Acesta se desfăşoară în perioada 1 octombrie - 1 decem­brie a.c. Pentru a veni în sprijinul Inova­torilor, cabinetului tehnic al între­prinderii a întocmit un plan tema­tic de inovaţie axat pe problemele cele mai importante ale producției.­­poo-i Blănuri pentru iarnă Fabricile de blănuri au pregătit pentru iarnă peste 50 de sortimen­te, care răspund cerinţelor cumpă­rătorilor. Magazinele au şi început să fie aprovizionate cu noile sortimente. Printre ele se numără 4 modele de jachete şi două de mantouri din­ blană. Tot pentru femei au fost produ­se modele noi de haine din piele karakul. (Agerpres) • ■ Acţiuni patriotice Peste 6.000 de tineri muncitori, studenţi şi elevi din oraşul Iaşi au participat zilele acestea la acţiunea patriotică de colec­tare a fierului vechi, organizată de către Comitetul orăşenesc U.T.M. In cadrul acestei acţiuni a fost colectată cantitatea de 53.500 kg. de fier vechi care a şi fost predată I.C.M. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către tinerii din organizaţiile U.T.M. de la Atelierele Nicolina, Şcoala medie nr. 3, Şcoala medie nr. 7 şi alţii. 441 ha destinate culturii griului sint insăminţate. Cit priveşte calitatea pa­tului germinativ, pe unele tarlale a­­ceasta mai lasă încă de dorit. La gos­podăria colectivă din Popeni, griul se însămînţează numai după culturi de toamnă. Pină nu de mult terenul era pregătit în felul următor: se făcea o arătură adincă la circa 25 cm, arătură care ieşea cu bolovani foarte mari. De aici necazuri: a trebuit ca arătura să fie discuită de două ori, să se dea o­­dată cu tăvălugul şi tot nu s-a asigu­rat un pat germinativ de calitate. griu, pină la data de 7 octombrie au fost insămînţate doar 70 ha cu secară, 41 ha cu orz şi 79 ha cu griu. Ritmul de lucru nesatisfăcător se datoreşte neeliberării la timp a terenului de cui­­­turile de toamnă cit şi absenţelor ne­motivate de la lucru a unor mecanizatori.’, După cum spunea şeful de brigadă, tractoriştii Mihai Taşcă şi C Stamatie au plecat de la brigadă de acum două ‘ (Continuare In pag. 2-a) GH. STEJARU ;îsvsîg Zile de toamnă la Cotnari Cum­ trece de staţia Homora şi se apropie de cotnari) parcă şi trenul devine mai vesel, căci se pune mereu pe şuierat şi se gră­beşte la drum. Din gară şi pină în Cotnari ai de mers o bună bucată de vreme peste un şes întins, tăiat în Părţi de drumuri şi numeroase cărări. De la intra­rea in comună, privirea îţi este atrasă de viile ce se întind pe­ piepturile dealurilor, pină în largi depărtări, ce nu le mai poate cuprinde ochiul. Şi, cu cit urci spre sediul gos­podăriei agricole de stat, simţi din ce in ce mai mult, mai puternic, îmbie­­toarea aromă de tămitos şi coarnă. De o parte şi de alta, cărările şerpuitoare ce se pierd printre vii iţi fac parcă insistent cu de­getul un semn de „vino incoa". Pămintul afinat, cu Parfum de reavăn, coarde­le sprijinite cu greu in gardurile de slrmă ţin cu greutate struguri cu bobi­te mari, ruginii, ce-s dol­dora de must. De sus, de la gospodărie, poţi îmbrăţişa cu u­­şurinţă dintr-o singură rotire a ochilor minunata privelişte ce ţi se desfăşoară în faţă. Dealurile Tiglai, Păşcăriţa, Mindrului par învăluite intr-o năframă subţire şi gingaşă de ceaţă, ce-i gata să se rupă la orice adiere de vint. Dinspre cramă, se aud ritmic, sacadat, bătăile ciocanelor. Se repară butoaiele mai vechi, iar cele noi stau aranjate în ordine, aşteptînd Parcă ringul de a fi umplute. In laborator, pe masa de analiză, însoţite de etichete sunt aşezate diferite sorturi de struguri: Grasă, Fetească. În­cepe concursul între brigăzi. In­tr-o eprubetă, tremură uşor o li­coare ce răspîndeşte un parfum îmbietor. Prima probă din noua recoltă. Parfum, culoare, gust, tată a Paris, a­n calitatea viitoa­relor sorturi de vinuri ce vor înmulţi cu alte noi diplome şi medalii faima grasei de Cotnari. Mai in vale, spre sediul G.A.C., se aud fruntun de cîntec. Se cu­leg strugurii de masă. Tinerele colectiviste Carolina Leah­u şi Ana Ferestrieanu string în lădi­­ţe speciale struguri mari, bru­maţi. Jos, la sediul gospodăriei, brigadierul Alex. Asaftei nu mai pridideşte cu cintăritul. Un camion aşteaptă să fie încărcat cit mai repede. Lădiţele cu struguri sunt a­­şezate cu atenţie în rină. Un sunet de motor şi spre pieţele oraşelor au plecat alte noi cantităţi de stru­guri pentru a fi vînduţi populaţiei. In două ore, a fost trimisă de aici canti­tatea de 1.500 kg. struguri proaspeţi şi aromaţi. Din­spre via gospodăriei, se a­­ude o frintură de cîntec : ,,Bun li vinul ghiurghiuitu”. Aici se întrec la cules co­lectiviştii Petru Ailenei, Ion Herghelegiu, Ion Acatrinei, Toader Savin ş.a. Şi se cau­tă cu foc, se fac multe glume. La cîţiva paşi, la întreprinde­rea „Vinalcool•« - secţia Cotnari — e mare animaţie. Bină pe rînd, in cramă sint aranjate bu­toaie mari de stejar, se fac ulti­mele reparaţii, mn interiorul piv­niţelor domneşte o curăţenie e­­xemplară. Anul acesta este o •recoltă bogată. Şi, de aceea, s-au l­at din timp măsuri, se con­struieşte un ritm rapid o nouă cramă cu o capacitate de 20 de vagoane. Peste tot, în aceste zile bogate de toamnă, la Cotnari e parcă o mare sărbătoare. Răsună pes­te dealuri multe cintece, vezi grupuri de oameni care urcă şi coboară printre rindurile de bu­tuci. E vremea culesului. I. ARHIR I N S E M N A R I

Next