Flacăra Iaşului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 5413-5437)
1964-02-14 / nr. 5424
. Veşti din întreprinderi »— ..... 1 ""■* E(icsen)a unor propuneri In ultimul timp colectivul da muncă de la secţia filatură din cadrul Fabricii „Textila Roşie" din Iaşi obţine succese însemnate In imbunătăţirea calităţii firelor. Aceasta se datoreşte atit perfecţionării procesului tehnologic cît şi faptului că muncpitorii, inginerii şi tehnicienii, in frunte cu comuniştii din sectorul respectiv traduc in viaţă o serie de măsuri tehnico-organizatorice propuse cu pri-vlejul consfătuirilor de producţie. Unul i din perfecţionările aduse a fost şiaceea care a contribuit la înlătura- rea deficienţelor manifestate anul trecut la operaţia de emulsionare a materiei prime. De pildă, încă din luna decembrie anul trecut, tehnologia de emulsionare a materiei prima a fost îmbunătăţită ca urmare a Introducerii emulsionatului mecanic) in locul celui manual. O contribuţia da seamă la îmbunătăţirea uniformităţii firelor şi-a adus şi intensificarea controlului interfazic care a urmărit calitatea semifabricatelor şi firelor, conform stasului, in toate cele trei schimburi. Prin valorificarea rezervelor interne arătate, cantitatea firelor subţiri încadrate la grupa A de calitate superioară a crescut cu peste 10 la, atentă faţă de aceeaşi perioadă a anulului trecut. soOo. - Peste sarcinile de plan Chiar din primele zileala Itmii Ianuarie, U.I.L. Ciurea a fost aprovizionată in mod ritmic cu buştenii necesari procesului de producţie. Totodată, prin depăşirea sarcinilor zilnice de plan ocoalele silvice din regiune au devansat o cantitate importantă de buşteni pentru prelucrare, colectivului de muncă de la această unitate a D.R.E.F.-ului. In felul acesta, a devenit posibil să se realizeze o sortare şi o prelucrare mai bună a buştenilor. Ca urmare, in prima lună, activitatea colectivului de la U.I.L. Ciurea a fost rodnică. S-au produs peste sarcinile de plan 260 mc. cherestea de fag și stejar, 800 buc. butoaie de fag și circa 3 vagoane cu doage de stejar. moOo- Curs de calificare Sarcinile sporite de plan revenite pentru acest an colectivului de muncă de la Atelierele de reparat material rulant Paşcani, impun şi creşterea numărului de muncitori calificaţi, mai ales sudori şi strungari. In acest scop, conducerea Atelierelor, îndrumată de comitetul de partid, a organizat 2 cursuri de calificare în meseriile respective care sunt frecventate de 30 sudori şi 30 strungari. Lecţiile teoretice, predate de cadre calificate, se îmbină cu demonstraţii practice la locurile de muncă. RESP - „Moşul“ iesean murind lei pensie! a rostit electricianul. Ion Voinea. Vestea a fost aflată de către toţi muncitorii din secţia mecanic şef a Atelierelor, „Nicolina,.. . şi ce dacă ies eu la penisie ? Mare pagubă. N-o să rămână secţia reparaţii fără şef - a găsit de cuviinţă să spună comunistul Constantin Dubert, conducătorul secţiei reparaţii (din cadrul serviciului mecanic şef) căci despre, el este vorba. " ,■,, - Nu e vorba că n-are cine să vă ia locul, interveni electricianul Vasile Simionescu, un om la vreo 50 de ani, care şi-a însuşit o parte din tainele meseriei de la Constantin Dubert. E vorba de obişnuinţă. Oamenii s-au, obişnuit, cu dumneavoastră. Parcă eu nu m-am obişinuit cu ei . Crezi că ji-0 să-mi vină şi mie greu ?... Ii 38 de ani de muncă neîntreruptă. De copil am rămas profan de amîndoî părinţii. Fraţii mei, un număr de 5, au plecat care încotro să caute de muncă. Am plecat şi eu. Dar, ce spun toate acestea. Nu merită să vorbesc despre viaţa de atunci. Aceea nu, era, viaţă. Constantin Dubertse ridică de la biroul scund, îşi im,4 ECT brăcă halatul şi, ca deobicei, porni prin secţiile Atelierelor. In secţia mecanică totul era In ordine. Intră apoi In atelierul ajustorilor. Aici, îl intlmpină Gh. Lungu. - Nu știu ce să mai fac cu 'Atchinfiu. Nu ascultă deloc. Insemnări Constantin Dubert se, aproipie pe tlnărul Vasile, Achinfiu. II lud deoparte. - Ia spune-mi ce s-a intimplat ? Vasile Achinoiu roși fi pu voce scăzută răspunse. - Nu s-a întîmplat nimici Eu am greșit ! îmi pare rău. - Să nu se mai plingă oamenii de tine! Auzi I. Acum, fugi la treabă ! Bătrinul plecă pi ai departe. Trecu prin secţiile mantaj-locomotive, turnătorie, foreă, iar apoi se opri, la, atelierul electricienilor, -4 Simionescule ! Unde-i Simionescu ? Ce s-a întîmplat astă-noapte cu strungul de osii de la rotărie-vagoane ? Cine a fost de serviciu în schimbul doi ? - Bunghez şi Iordache - răspunse unul dintre electricienii aflaţi pe faţă. In acel moment intră un atelier) şi Vasile Simionescu. - Ce-i cu strungul de osii ? întreabă Constantin Dubert. - Merge / i-am dat drumul/. - Bine, dar de ce nu a îndreptat defecţiunea schimbul, de aseară ? - Te rogsă-l trimiţi pe opinidol la mine. Ajuns din nou In biroul lui, Constantin Dubert îşi scoase un caiet de însemnări in care avea notat tot ce trebuia să întreprindă în ziua respectivă. Din caietul de însemnări căzu o foaie împăturită In patru. Constantin Dubert o ridică, o desfăcu şi apoi începu să citească. Pe acea foaie erau notate citeva nume de muncitori. Printre ele se aflau şi numele unora care mai lucrează şi astăzi în ateliere: Gheorghe Cevdarov, Petru Răducanu, Vasile Simionescu. Şi lista continuă apoi cu Gheorghe Stavarache, Constantin Guriţă, Ştefan Popovici şi se încheie cu Gheorghe Pahomi, Georgeta Munteanu şi Dumitru Manolache. Numărul celor trecuţi pe această listă depăşea cifra de 50. Toţi aceştia au învăţat PAGACIN (Continuare In pag. a 3-a) -. ..ih ? - ■ ANUL XIX Nr. 5424 VINERI 14 FEBRUARIE 1964 4 PAGINI 20 BANI mása Brigada a 6-a din atelierul de Inele miei, condusă, de comunistul Marin Cristea, este brigadă evidenţiată în Întrecerea socialistă in secţia strungărie de la F.R.B. In primele 10 zile ale lunii februarie,membrii brigăzii au depăşit sarcinile de plan in medie cu 20-25 la sută. IN CLIŞEU, şeful de brigadă Marin Cristea (strngă) într-o discuţie Cu strungarii Gheorghe Co- Şeru şi Ioan Huştiu, despre calitatea strunjirii inelelor pentru rulmenţi. Foto : G. PAUL Invăţămlntul agricol de masă la G. A. S. Popri»! Lecţiile teoretice sunt urmate de aplicaţii practice In anul care a trecut condiţiile de climă n-au fost tocmai favorabile pentru culturile vegetale. Cu toate acestea, lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat Popricani din raionul Iaşi au reuşit să obţină recolte bogate la hectar. Producţia medie la hectar a fost de 1.700 kg. la grîu, 4.090 kg. boabe la porumb, în cultură neirigată, 2.248 kg. la floarea-soarelui, iar la porumbul pentru siloz 28.317 kg. Sporul de recoltă obţinut în medie, la hectar, în anul trecut faţă de 1962 este de 800 kg. boabe la porumb, 400 kg. floarea-soarelui, 5.000 kg. porumb siloz. O producţie sporită s-a Înregistrat şi in sectorul zootehnic. Este vorba de 3.306 litri lapte, in medie, pe vacă furajată—cu 527 litri mai mult ca în 1962. Toate aceste rezultate se datoresc faptului că lucrătorii din sectorul producţiei vegetale au lucrat mai bine pămîntul, au întreţinut la timp culturile, iar cei din sectorul zootehnic au făcut o furajare raţională a animalelor şi le-au îngrijit mai conştiincios. Anul acesta, lucrătorii de la G.A.S. Popricani, în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să obţină producţii şi mai mari în toate sectoarele de activitate. Pentru a îndeplini această hotărire ei trebuie să cunoască mai temeinic cum trebuie să se facă lucrarea solului şi întreţinerea culturilor, îngrijirea şi furajarea raţională a animalelor. Aceste cunoştinţe sunt însuşite la învăţămîntul agricol de masă cu durata de 3 ani. Lucrătorii din cadrul gospodăriei sunt cuprinşi în 5 cercuri. Este vorba despre cercurile de mecanizare, cultura plantelor de cîmp, pomicultură, legumicultura şi zootehnie. Cursanţii de la zootehnie, de exemplu, au audiat săptămîna trecută a 22-a lecţie. Pe lingă faptul că lecţiile sunt predate pe înţelesul cursanţilor, rar, ca îngrijitorii-mulgători să-şi poată lua note, lectorul foloseşte în darea explicaţiilor planşe, schiţe, mulaje etc. La una din lecţiile de la acest cerc s-a vorbit despre „Barbotarea furajelor concentrate In vederea sporirii producţiei de lapte“. Cu acest prilej, lectorul a arătat că prin barbotarea furajelor concentrate se înţelege punerea la dospit a acestora timp de 12 ore, înainte de a se da în hrana animalelor, se amestecă cu melasă pentru a le îmbunătăţi gustul. Apoi, lectorul a dat explicaţii foarte amănunţite despre tehnica barbotării, raţiile ce trebuie administrate la vaci în funcţie de producţia de lapte. Ca material ajutător a fost folosită o schemă unde erau indicate: felul nutreţurilor ce trebuie combinate, cantităţile, perioada care trebuie să stea la dospit. După lecţie a urmat o demonstraţie practică. Lucrarea de barbotare a fost executată de cursanţii Aurel Săndulache, Emil Ioniţă şi Nicolae Mistreanu. Acolo unde ei nu se descurcau erau ajutaţi de ceilalţi cursanţi. In felul acesta operaţia a reuşit foarte bine fără intervenţia lectorului. Acura toţi cei 54 de cursanţi de la cercul de zootehnie ştiu că prin bar- GH. GHINDA (Continuare In pag. a 2-a) SUMARUL Sfatul specialistului: — Pregătirea răsadniţelor Tineri dirijorii Ion Daciu, pag. 2-a Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază: — Valorificarea rezervelor Interne — preocupare a întregului colectiv Pe teme cetăţeneşti: — La sesizările controlului obştesc pag. 3-a — Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare. — Ordinea de zi provizorie a Conferinţei O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare, pag. 4-a BWOflMAJi Construcţii pentru studenţi Pentru executarea construcţiilor şcolare, anul acesta, se alocă, cu 666 milioane lei mai mult faţă de anul trecut; o parte din această sumă este destinată invăţămlntului superior. In Bucureşti şi In alte centre universitare se va extinde spaţiul existent al unor institute şi fafacultaţi, se vor da in folosinţă noi cămine studenţeşti. In prezent, se află în curs de execuţie lucrările de finisare a noilor corpuri de clădiri destinate universităţilor din Iaşi şi Timişoara. Tot in acest an, Institutul de construcţii, Institutul de petrol, gaze şi geologie, Facultatea de stomatologie din Bucureşti, Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi îşi vor mări capacitatea. In Capitală, In preajma grupurilor sociale studenţeşti aflate In cartierul Regie şi Bd. Mărăşti, va începe construcţia unor cămine moderne cu patru etaje, totalizînd 2.400 locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj şi Petroşeni. In oraşul Galaţi se vor da în folosinţă, în trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenţi. (Agerpres) Şi pentru elevi Recent, au început lucrările de construcţie a unor şcoli de 8 ani la Chiţoc şi Muntenii de Sus. In cursul anului 1964, se vor construi In raionul Vaslui - aşa cum s-a hotărît în adunările populare pentru stabilirea contribuţiei voluntare - 17 şcoli ,noi şi anexe la şcoli, care vor cuprinde 51 de săli de clasă* *„ toOo- La odihnă şi tratament Da la începutul acestui an, numeroşi oameni ai muncii din regiunea noastră şi-au petrecut concediul in staţiunile de odihnă din munţi. Pentru trimestrul al doilea al anului in curs, la sediul Agenţiei Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“ au sosit bilete cu locuri la odihnă şi tratament pentru următoarele staţiuni: Buşteni, Borsec, Predeal, Sinaia, Sovata, Tuşnad, Păltiniş (odihnă), Bazna, Govora, Herculane, Ocna Sibiului, Sovata, Victoria „1 Mai“, Victoria „9 Mai“, Buziaş, Vatra Dornei, Călimăneşti, Olăneşti, Sîngeorz, Slănic , Moldova (tratament). Seriile sunt de 3—12 zile. -000-* în turneu In aceste zile, orchestra de muzică populară „Doina Moldovei“ a Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi efectuează un turneu prin satele raioanelor Paşcani, Iaşi şi Negreşti. In cadrul concertelor pe care le prezintă orchestra, işi dau concursul soliştii Ion Luban, Maria Schipor, Ion Creţu, Gh. Zlate ș.a. JLÉ La G.A.S. Crasna, raionul Vaslui, s-au terminat reparaţiile la tractoare şi maşini agricole. IN CLIŞEU: Se fac ultimele verificări la tractoare. LA CONSILIUL SUPERIOR AL AGRICULTURII litiera lucrărilor sint Irsl 3 Seiterile creitere animaleior doi au luat sfirşit lucrările şedinţei lărgite a Secţiei de creştere a ani-' malelor din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. In continuarea discuţiilor, au luat cuvintul Cazimir Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Dobrogea, Aurel Conduratu, inginer şef al G.A.S. Afumaţi, regiunea Bucureşti, Emil Pasat, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional Mureş-Autonomă Maghiară, Ion Stanciu, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele gospodăriei colective din comuna Baba Ana, regiunea Ploieşti, Tănase Pîrlea, directorul staţiunii experimentale zootehnice Bonţida, regiunea Cluj, Adriana Stănescu, inginer la G.A.C. Bîrca, regiunea Oltenia, Octavian Bona, preşedinte al consiliului agricol raional Haţeg, Mircea Agapescu, inginer la consiliul agricol raional Tg. Neamţ, Ion Girceag, preşedintele G.A.C. Harman, regiunea Braşov, prof. Samoilă Zaharia, de la staţiunea experimentală Lovrin, regiunea Banat, Ion Prodan, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Mihai Viteazu, regiunea Cluj, prof. Emil Negruţiu, rectorul Institutului agronomia Cluj, Pascu Ştefănescu, adjunct al ministrului industriei alimentare, Liviu Bran, directorul Institutului de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur“, Nicolae Barbu inginer zootehnist la Trustul Gostat Sibiu. Vorbitorii au împărtăşit experienţa dobindită în organizarea fermelor de animale şi a bazei furajere, a selecţiei şi reproducţiei, in ridicarea calificării colectiviştilor care lucrează in sectorul zootehnia, au arătat uneia deficienţe şi au făcut propuneri pentru remedierea lor cit şi pentru extinderea celor mai eficiente măsuri menite să contribuie la sporirea producţiei de furaje, la mărirea numărului de animale şi a producţiei acestora. In încheierea lucrărilor şedinţei, tovarăşul Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.M.R., preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, a subliniat sarcinile ce revin consiliilor agricole, conducerilor unităţilor agricole socialiste şi specialiştilor diin agricultură pentru dezvoltarea bazei furajere, în scopul îndeplinirii planului de creştere a efectivelor de animale şi măririi producţiei de carne, lapte, lină şi ouă. Vorbitorul a arătat, de asemenea, necesitatea extinderii experienţei maiitate a unităţilor agricole socialiste fruntaşe vin creşterea animalelor, folosirii judicioase a sprijinului acordat de stat şi a condiţiilor mult îmbunătăţite faţă de anii trecuţi pentru dezvoltarea continuă a acestei importante ramuri d producţie a agriculturii. , Participanţii la şedinţă au adoptat planul de măsuri pentru realizarea sarcinilor in sectorul creşterii animalelor în anul 1964. Planul a fost elaborat pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a propunerilor făcute de participanţii la şedinţă şi şi experienţei unităţilor socialiste fruntaşe în creşterea animalelor. (Agerpres) ------- ........... Au terminat reparaţiile la tractoare şi la celelalte maşini agricole Harnicii mecanizatori din cadrul Trustului Gostat Iaşi acordă o deosebită atenţie pregătirii tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania de primăvară. Pînă în seara zileide 10 februarie au fost terminate reparaţiile la 325 de tractoare, 326 de pluguri, 274 de semănător. Intr-un stadiu avansat se află reparaţiile şi la celelalte maşini agricole. Printre G. A. S.-urile care au terminat complet reparaţiile sei află G.A.S. Bucium, Cotnari, Deleni, Ţibăneşti, Trifeşti şi altele Blocuri de locuinţe pe bulevardul Dimitrie Cantemir din IaşnV .