Flacăra Iaşului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 5413-5437)

1964-02-14 / nr. 5424

. Veşti din întreprinderi »— ..... 1 ""■* E(icsen)a unor propuneri In ultimul timp colectivul da mun­­că de la secţia filatură din cadrul Fabricii „Textila Roşie" din Iaşi obţi­ne succese însemnate In imbunătăţi­­rea calităţii firelor. Aceasta se datoreşte atit perfecţionării procesu­lui tehnologic cît şi faptului că munc­­pitorii, inginerii şi tehnicienii, in frun­te cu comuniştii din sectorul respec­tiv traduc in viaţă o serie de măsuri tehnico-organizatorice propuse cu pri-v­lejul consfătuirilor de producţie. Unul i din perfecţionările aduse a fost şi­­aceea care a contribuit la înlătura- r­ea deficienţelor manifestate anul tre­cut la operaţia de emulsionare a­ materiei prime. De pildă, încă din­ luna decembrie anul trecut, tehnolo­gia de emulsionare a materiei prima a fost îmbunătăţită ca urmare a In­troducerii emulsionatului mecanic) in locul celui manual. O contribuţia da seamă la îmbunătăţirea uniformităţii firelor şi-a adus şi intensificarea con­trolului interfazic care a urmărit ca­litatea semifabricatelor şi firelor, con­form stasului, in toate cele trei schim­buri. Prin valorificarea rezervelor in­terne arătate, cantitatea firelor sub­ţiri încadrate la grupa A de calitate superioară a crescut cu peste 10 la, atentă faţă de aceeaşi perioadă a anul­­ului trecut. s­oOo. - Peste sarcinile de plan Chiar din primele zile­­ala Itmii Ia­­nuarie, U.I.L. Ciurea a fost aprovi­zionată in mod ritmic cu buştenii ne­cesari procesului de producţie. Tot­­odată, prin depăşirea sarcinilor zil­­nice de plan ocoalele silvice din re­giune au devansat o cantitate impor­tantă de buşteni pentru prelucrare, colectivului de muncă de la această unitate a D.R.E.F.-ului. In felul acesta, a devenit posibil să se realizeze o sortare şi o prelucrare mai bună a buştenilor. Ca urmare, in prima lună, activitatea colectivului de la U.I.L. Ciurea a fost rodnică. S-au produs peste sarcinile de plan 260 m­c. che­restea de fag și stejar, 800 buc. butoaie de fag și circa 3 vagoane cu doage de stejar. moOo- Curs de calificare Sarcinile sporite de plan revenite pentru acest an colectivului de mun­că de la Atelierele de reparat ma­terial rulant Paşcani, impun şi creş­terea numărului de muncitori cali­ficaţi, mai ales sudori şi strungari. In acest scop, conducerea Ateliere­lor, îndrumată de comitetul de partid, a organizat 2 cursuri de calificare în meseriile respective care sunt frecventate de 30 sudori şi 30 strun­gari. Lecţiile teoretice, predate de cadre calificate, se îmbină cu demonstraţii practice la locurile de muncă. RESP - „Moşul“ iese­an murind lei pensie! a rostit electricianul. Ion Voinea. Vestea a fost aflată de că­­tre toţi muncitorii din secţia mecanic şef a Atelierelor, „Nicolina,.. .­­ şi ce dacă ies eu la peni­sie ? Mare pagubă. N-o să rămână secţia reparaţii fără şef - a găsit de cuviinţă să spună comunistul Constantin Dubert, conducătorul secţiei reparaţii (din cadrul serviciu­­lui mecanic şef) căci despre, el este vorba. " ,■,, - Nu e vorba că n-are cine să vă ia locul, interveni elec­­tricianul Vasile Simionescu, un om la vreo 50 de ani, ca­re şi-a însuşit o parte din tai­nele meseriei de la Constan­tin Dubert. E vorba de obiş­nuinţă. Oamenii s-au, obişnuit, cu dumneavoastră.­­ Parcă eu nu m-am obişi­nuit cu ei . Crezi că ji-0 să-mi vină şi mie greu ?... Ii 38 de ani de muncă neîntre­ruptă. De copil am rămas pro­fan de amîndoî părinţii. Fra­ţii mei, un număr de 5, au plecat care încotro să caute de muncă. Am plecat şi eu. Dar, ce spun toate acestea. Nu merită să vorbesc despre viaţa de atunci. Aceea nu, era, viaţă. Constantin Dubert­­se rid­i­că de la biroul scund, îşi im,4 ECT brăcă halatul şi, ca deobicei, porni prin secţiile Ateliere­lor. In secţia mecanică totul era In ordine. Intră apoi In atelierul ajustorilor. Aici, îl intlmpină Gh. Lungu.­­ - Nu știu ce să mai fac cu 'Atchinfiu. Nu ascultă deloc. Insemnări Constantin Dubert se, aproi­pie pe tlnărul Vasile, Achin­­fiu. II lud deoparte. - Ia spune-mi ce s-a intim­­plat ? Vasile Achinoiu roși fi pu voce scăzută răspunse. - Nu s-a întîmplat nimici Eu am greșit ! îmi pare rău. - Să nu se mai plingă oa­­menii de tine! Auzi I. Acum, fugi la treabă ! Bătrinul plecă pi ai depar­te. Trecu prin secţiile man­ta­j-locomot­ive, turnătorie, fore­­ă, iar apoi se opri, la, atelier­­ul electricienilor, -4 Simionescule ! Unde-i S­i­mionescu ? Ce s-a întîmplat astă-noapte cu strungul de osii de la rotărie-vagoane ? Cine a fost de serviciu în schim­bul doi ? - Bunghez şi Iordache - răspunse unul dintre electri­cienii aflaţi pe faţă. In acel moment intră un atelier) şi Vasile Simionescu. - Ce-i cu strungul de osii ? întreabă Constantin Dubert. - Merge / i-am dat drumul/. - Bine, dar de ce nu a în­dreptat defecţiunea schimbul, de aseară ? - Te rog­­să-l trimiţi pe o­­pinidol la mine. Ajuns din nou In biroul lui, Constantin Dubert îşi scoase un caiet de însemnări in ca­re avea notat tot ce trebuia să întreprindă în ziua res­pectivă. Din caietul de însem­nări căzu o foaie împăturită In patru. Constantin Dubert o ridică, o desfăcu şi apoi în­cepu să citească. Pe acea foaie erau notate citeva nu­me de muncitori. Printre e­­le se aflau şi numele unora care mai lucrează şi astăzi în ateliere: Gheorghe Cevda­­rov, Petru Răducanu, Vasile Simionescu. Şi lista continuă apoi cu Gheorghe Stavara­­che, Constantin Guriţă, Şte­fan Popovici şi se încheie cu Gheorghe Pahomi, Georgeta Munteanu şi Dumitru Mano­­lache. Numărul celor trecuţi pe această listă depăşea cifra de 50.­­ Toţi aceştia au învăţat P­­AGACIN­ (Continuare In pag. a 3-a) -. ..ih ? - ■ ANUL XIX Nr. 5424 VINERI 14 FEBRUARIE 1964 4 PAGINI 20 BANI mása Brigada a 6-a din atelierul de Inele m­iei, condusă, de comunistul Marin Cristea, este bri­gadă evidenţiată în Întrecerea socialistă in secţia strungărie de la F.R.B. In primele 10 zile ale lunii februarie,­­membrii brigăzii au depăşit sarcinile de plan in medie cu 20-25 la sută. IN CLIŞEU, şeful de brigadă Marin Cristea (strngă) într-o discuţie Cu strungarii Gheorghe Co- Şeru şi Ioan Huştiu, despre calitatea strunjirii inelelor pentru rulmenţi.­­ Foto : G. PAUL Invăţămlntul agricol de masă la G. A. S. Popri»! Lecţiile teoretice sunt urmate de aplicaţii practice In anul care a trecut condiţiile de climă n-au fost tocmai favorabile pentru culturile vegetale. Cu toate acestea, lucrătorii de la gospodăria agricolă de stat Popricani din raio­nul Iaşi au reuşit să obţină recolte bogate la hectar. Producţia medie la hectar a fost de 1.700 kg. la grîu, 4.090 kg. boabe la porumb, în cultură neirigată, 2.248 kg. la floarea-soarelui, iar la porumbul pentru siloz 28.317 kg. Sporul de recoltă obţinut în me­die, la hectar, în anul trecut faţă de 1962 este de 800 kg. boabe la po­rumb, 400 kg. floarea-soarelui, 5.000 kg. porumb siloz. O producţie sporită s-a Înregistrat şi in sectorul zootehnic. Este vorba de 3.306 litri lapte, in medie, pe vacă furajată—cu 527 litri mai mult ca în 1962. Toate aceste rezultate se da­toresc faptului că lucrătorii din sec­torul producţiei vegetale au lucrat mai bine pămîntul, au întreţinut la timp culturile, iar cei din sectorul zootehnic au făcut o furajare raţio­nală a animalelor şi le-au îngrijit mai conştiincios. Anul acesta, lucrătorii de la G.A.S. Popricani, în frunte cu comuniştii, sunt hotărîţi să obţină producţii şi mai mari în toate sectoarele de ac­tivitate. Pentru a îndeplini această hotărire ei trebuie să cunoască mai temeinic cum trebuie să se facă lu­crarea solului şi întreţinerea cultu­rilor, îngrijirea şi furajarea raţională a animalelor. Aceste cunoştinţe sunt însuşite la învăţămîntul agricol de masă cu durata de 3 ani. Lucrătorii din cadrul gospodăriei sunt cuprinşi în 5 cercuri. Este vorba despre cercu­rile de mecanizare, cultura plantelor de cîmp, pomicultură, legumicultura şi zootehnie. Cursanţii de la zooteh­nie, de exemplu, au audiat săptămîna trecută a 22-a lecţie. Pe lingă faptul că lecţiile sunt predate pe înţelesul cursanţilor, rar, ca îngrijitorii-mulgă­­tori să-şi poată lua note, lectorul foloseşte în darea explicaţiilor planşe,­ schiţe, mulaje etc. La una din lec­ţiile de la acest cerc s-a vorbit des­pre „Barbotarea furajelor concentra­te In vederea sporirii producţiei de lapte“. Cu acest prilej, lectorul a a­­rătat că prin barbotarea furajelor concentrate se înţelege punerea la dospit a acestora timp de 12 ore, înainte de a se da în hrana anima­lelor, se amestecă cu melasă pentru a le îmbunătăţi gustul. Apoi, lectorul a dat explicaţii foarte amănunţite despre tehnica barbotării, raţiile ce trebuie administrate la vaci în func­ţie de producţia de lapte. Ca mate­rial ajutător a fost folosită o schemă unde erau indicate: felul nutreţurilor ce trebuie combinate, cantităţile, pe­rioada care trebuie să stea la dospit. După lecţie a urmat o demonstraţie practică. Lucrarea de barbotare a fost exe­cutată de cursanţii Aurel Săndula­­che, Emil Ioniţă şi Nicolae Mistreanu. Acolo unde ei nu se descurcau e­­rau ajutaţi de ceilalţi cursanţi. In felul acesta operaţia a reuşit foarte bine fără intervenţia lectorului. A­­cura toţi cei 54 de cursanţi de la cercul de zootehnie ştiu că prin bar- GH. GHINDA­ (Continuare In pag. a 2-a) SUMARUL Sfatul specialistului: — Pregătirea răsadniţelor Tineri dirijorii Ion Daciu, pag. 2-a Ne scriu secretarii organizaţiilor de bază: — Valorificarea rezervelor Interne — preocupare a întregului colectiv Pe teme cetăţeneşti: — La sesizările controlului obştesc pag. 3-a — Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare. — Ordinea de zi provizorie a Conferinţei O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare, pag. 4-a BWOflMAJi Construcţii pentru studenţi Pentru executarea construcţiilor şcolare, anul acesta, se alocă, cu 666 milioane lei mai mult faţă de anul trecut; o parte din această sumă este destinată invăţămlntu­­lui superior. In Bucureşti şi In alte centre universitare se va extinde spaţiul existent al unor institute şi fa­­facultaţi, se vor da in folosinţă noi cămine studenţeşti. In prezent, se află în curs de execuţie lucrările de finisare a noilor corpuri de clădiri destinate universităţilor din Iaşi şi Timişoa­ra. Tot in acest an, Institutul de construcţii, Institutul de petrol, gaze şi geologie, Facultatea de stomatologie din Bucureşti, Insti­tutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi îşi vor mări capacitatea. In Capitală, In preajma grupu­rilor sociale studenţeşti aflate In cartierul Regie şi Bd. Mărăşti, va începe construcţia unor cămine moderne cu patru etaje, totalizînd 2.400 locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj şi Petroşeni. In o­­raşul Galaţi se vor da în folosin­ţă, în trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenţi. (Agerpres) Şi pentru elevi Recent, au început lucrări­le de construcţie a unor şcoli de 8 ani la Chiţoc şi Muntenii de Sus. In cursul a­­nului 1964, se vor construi In raionul Vaslui - aşa cum s-a hotărît în adunările popu­lare pentru stabilirea contri­buţiei voluntare - 17 şcoli ,noi şi anexe la şcoli, care vor cuprinde 51 de săli de clasă* *­„ toOo- La odihnă şi tratament Da la începutul acestui an, nu­meroşi oameni ai muncii din re­giunea noastră şi-au petrecut con­cediul in staţiunile de odihnă din munţi. Pentru trimestrul al doilea al anului in curs, la sediul Agen­ţiei Iaşi a O.N.T. „Carpaţi“ au sosit bilete cu locuri la odihnă şi tratament pentru următoarele staţiuni: Buşteni, Borsec, Predeal, Sinaia, Sovata, Tuşnad, Păltiniş (o­­dihnă), Bazna, Govora, Herculane, Ocna Sibiului, Sovata, Victoria „1 Mai“, Victoria „9 Mai“, Bu­­ziaş, Vatra Dornei, Călimăneşti, O­­lăneşti, Sîngeorz, Slănic , Mol­dova (tratament). Seriile sunt de 3—12 zile. -000-* în turneu In aceste zile, orchestra de mu­zică populară „Doina Moldovei“ a Filarmonicii de stat „Moldova“ din Iaşi efectuează un turneu prin satele raioanelor Paşcani, Iaşi şi Negreşti. In cadrul concertelor pe care le prezintă orchestra, işi dau con­cursul soliştii Ion Lub­an, Maria Schipor, Ion Creţu, Gh. Zlate ș.a. JLÉ La G.A.S. Crasna, raionul Vaslui, s-au terminat reparaţiile la­ tractoare şi maşini agricole. IN CLIŞEU: Se fac ultimele veri­­­ficări la tractoare. LA CONSILIUL SUPERIOR AL AGRICULTURII litiera lucrărilor sint Irsl 3 Seiterile creitere a­nimaleior doi au luat sfirşit lucrările şedinţei lărgite a Secţiei de creştere a ani-' malelor din cadrul Consiliului Supe­­rior al Agriculturii. In continuarea discuţiilor, au luat cuvintul Cazimir Moldovan, vicepre­şedinte al Consiliului agricol regio­nal Dobrogea, Aurel Conduratu, in­giner şef al G.A.S. Afumaţi, regiu­nea Bucureşti, Emil Pasat, vicepre­şedinte al Consiliului agricol re­­gional Mureş-Autonomă Maghiară­, Ion Stanciu, Erou al Muncii Socia­liste, preşedintele gospodăriei colec­tive din comuna Baba Ana, regiunea Ploieşti, Tănase Pîrlea, directorul sta­ţiunii experimentale zootehnice Bon­­ţida, regiunea Cluj, Adriana Stănescu, inginer la G.A.C. Bîrca, regiunea Ol­tenia, Octavian Bona, preşedinte al consiliului agricol raional Haţeg, Mircea Agapescu, inginer la consi­liul agricol raional Tg. Neamţ, Ion Girceag, preşedintele G.A.C. Harman, regiunea Braşov, prof. Samoilă Za­­haria, de la staţiunea experimentală Lovrin, regiunea Banat, Ion Prodan, directorul gospodăriei agricole de stat din comuna Mihai Viteazu, regiunea Cluj, prof. Emil Negruţiu, rectorul Institutului agronomia Cluj, Pascu Ştefănescu, adjunct al ministrului in­dustriei alimentare, Liviu Bran, direc­torul Institutului de cercetări veteri­nare şi biopreparate „Pasteur“, Ni­colae Barbu inginer zootehnist la Trustul Gostat Sibiu. Vorbitorii au împărtăşit experienţa dobindită în organizarea fermelor de animale şi a bazei furajere, a selec­ţiei şi reproducţiei, in ridicarea cali­ficării colectiviştilor care lucrează in sectorul zootehnia, au arătat uneia deficienţe şi au făcut propuneri pentru remedierea lor cit şi pentru extinde­rea celor mai eficiente măsuri menite să contribuie la sporirea producţiei de furaje, la mărirea numărului de animale şi a producţiei acestora. In încheierea lucrărilor şedinţei, to­varăşul Mihai Dalea, secretar al G.G. al P.M.R., preşedintele Consiliu­lui Superior al Agriculturii, a sub­­liniat sarcinile ce revin consiliilor a­­gricole, conducerilor unităţilor agri­cole socialiste şi specialiştilor diin agricultură pentru dezvoltarea bazei furajere, în scopul îndeplinirii pla­nului de creştere a efectivelor de­ animale şi măririi producţiei de car­ne, lapte, lină şi ouă. Vorbitorul a­ arătat, de asemenea, necesitatea ex­tinderii experienţei m­aiitate a unită­ţilor agricole socialiste fruntaşe vin creşterea animalelor, folosirii judi­cioase a sprijinului acordat de stat şi a condiţiilor mult îmbunătăţite faţă de anii trecuţi pentru dezvoltarea con­tinuă a acestei importante ramuri d­­­ producţie a agriculturii. ,­­ Participanţii la şedinţă au adoptat planul de măsuri pentru realizarea­ sarcinilor in sectorul creşterii ani­malelor în anul 1964. Planul a fost elaborat pe­ baza rezultatelor cerce­tărilor ştiinţifice, a propunerilor fă­cute de participanţii la şedinţă şi şi experienţei unităţilor­ socialiste frun­taşe în creşterea animalelor. (Agerpres) ------- ........... Au terminat reparaţiile la tractoare şi la celelalte maşini agricole Harnicii mecanizatori din ca­drul Trustului Gostat­­ Iaşi a­­cordă o deosebită atenţie pre­gătirii tractoarelor şi maşinilor agricole pentru campania de primăvară. Pînă în seara­ zilei­­de 10­ fe­bruarie au fost terminate re­paraţiile la 325 de tractoare, 326 de pluguri, 274 de semănător. Int­r-un stadiu avansat se află­ reparaţiile şi la celelalte maşini agricole. Printre G. A. S.-urile care au­ terminat complet reparaţiile sei află G.A.S. Bucium, Cotnari, De­­leni, Ţibăneşti, Trifeşti şi altele­ Blocuri de locuinţe pe bulevardul Dimitrie Cantemir din IaşnV .

Next