Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)

1964-09-12 / nr. 5603

V, I . PROLETARI DIRT TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5603 SIMBATA 12 SEPTEMBRII 1964 4 PAGINI 20 BANI La 1 septembrie a.c., toata între­prinderile din Industria locală a re­giunii­ au încheiat activitatea din pri­mele 8 luni cu sarcinile producţiei globale şi marfă îndeplinite şi de­păşite. S-au obţinut, de asemenea, economii şi beneficii peste plan în valoare de 836.000 lei şi respectiv 97.000 lei. Sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, conducerile tehnico­­administrative au luat măsuri pentru creşterea continuă a rentabilităţii pro­ducţiei. In acest scop măsurile luate au urmărit reducerea preţului de cost planificat, fără Insă a diminua cali­tatea, precum şi lărgirea gamei de sortimente în funcţie de cerinţele frec­vente ale consumatorilor. In cadrul acestei acţiuni, s-au ana­lizat produsele mai puţin rentabile,­­unele dintre ele fiind repartizate ace­lor unităţi care dispun de condiţiile necesare producerii lor la un preţ de cost mai scăzut, principala sursă de rentabilitate. îmbunătăţirea organizării producţiei a influenţat practicarea unor norme de muncă mai raţionale şi, ca urmare,­ creşterea productivi­tăţii muncii. Pe parcurs au fost Intro­duse In fabricaţie noi bunuri de larg consum. Unele lucrări, executate din credite acordate de Banca de stat, au dus la mecanizarea unor operaţii tehnice, la eliminarea unor strangulări de pro­ducţie, la ridicarea nivelului tehnic in unităţile respective. Lipsurile noastre şi ale... beneficiarilor Realizările globale, satisfăcătoare, ne arată, la o analiză mai amănun­ţită, şi faptul că nu s-au îndeplinit­­ productivitatea planificată la I.E.R. Vaslui,­ preţul de cost la I.E.R. Huşi şi sarcina de beneficii la ,,Progresul" Iaşi. Unii beneficiari n-au fost mul­ţumiţi de calitatea produselor livrate. G.A.S. Uricani a primit de la Paşcani binale de slabă calitate , mobilierul şcolar produs de aceeaşi unitate n-a fost finisat corespunzător. La „Drumul socialismului“ din Bîrlad n-au fost luate măsurile indicate pentru îmbu­nătăţirea calităţii cahlelor de tera­cotă. Acestea precum şi altele sunt lipsuri datorate nepreocupării dove­dite de conducerile unităţilor şi sec­ţiilor respective. Trebuie să spunem însă că unele dintre lipsurile constatate s-au datorat şi furnizorilor noştri care, fie că li­vrează tirziu materiile prime şi mate­rialele, fie că acestea sunt necores­punzătoare (cherestea cu umiditate mare, de exemplu), influenţînd şi ca­litatea produselor executate în între­prinderile Industriei locale. Şi mai este o problemă care ne crează mari greutăţi ! unii beneficiari obişnuiesc să facă comenzi masive de care apoi... uită. Ele sunt executate la timp, dar faptul că produsele con­tractate nu sunt ridicate la termenele stabilite, împiedică desfăşurarea nor­mală a producţiei în unităţile res­pective. Aşa este cazul T.R.C. - Iaşi, care în trimestrul III a.c.­ nu a ridicat 5,3 milioane bucăţi cărămizi. Menţionez că o situaţie asemănă­toare s-a creat şi pentru o parte din producţia de mobilă contractată cu organizaţiile comerciale, precum şi pentru unele produse solicitate de Baza de aprovizionare nr. 6. Sarcini sporite, cerinţe noi In anul viitor, producţia Industriei locale va creşte cu 23 la sută faţă de realizările preliminate pe 1964. Productivitatea muncii va spori cu 17 la sută, iar preţul de cost urmează să fie redus cu 4,2 la sută. Sunt sarcini realiste,­ mobilizatoare. Ele vor fi în­deplinite prin eforturile colectivelor din Industria locală, prin măsurile de pre­gătire ce vor fi luate îndeosebi în ultimele luni ale acestui an. Este ade­vărat, că realizarea noilor sarcini ri­dică şi unele probleme mai impor­tante care au fost de altfel soluţio­nate : comasarea sectorului metalur­gic din Iaşi, amenajarea unui nou local (C.S.A.P.C. este solicitată să ne asigure documentaţia necesară, astfel Incit să poată începe lucrările încă în acest an), vor fi asigurate condiţii de lucru pentru sezonul friguros la obădăria din Huşi, se va perfecţiona procesul tehnologic la Fabrica de vară din Bîrlad, va fi organizată o linie tehnologică nouă pentru producţia de doze electrice, tuburi Bergmann şi Copex etc. O mare atenţie se va acor­da folosirii mai depline a capacităţilor de producţie existente, deşi vor inter­veni şi unele extinderi şi completări de utilaje din fondurile de mică me­canizare. Organele noastre tutelare, Ing. GHEORGHE OLARU şeful Secţiunii regionale de industrie locală (Continuare in pag. 3-a) Dezbaterea^ cifrelor^ de plan pe 1965 Realizări şi perspective în industria locală Strungarul Neculai Rominescu din secţia strungărie a Atelierelor „Nicolina", din Iaşi, este eviden­ţiat în întrecerea socialistă. Lu­­crînd cu multă atenţie şi pricepe­re, el reuşeşte să dea lucru de bu­nă calitate, depăşind în acelaşi timp sarcinile de plan cu 8-10 la sută. Foto : B. PETRESCU ridromurjiile zilei In schimb de experienţă BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Un grup de 25 de metalurgişti bir­­lădeni (forjori, strungari, rectificatori etc.), cîştigători ai concursului „Veri­­ficaţi-vă cunoştinţele tehnice", orga­nizat de ziarul de uzină „Rulmentul", au plecat într-un schimb de experien­ţă de 4 zile la Bucureşti. Metalurgiştii bîrlădeni vor vizita, cu acest prilej, uzinele „23 August", „Vulcan" şi Uzina de maşini-unelte. De asemenea, vor vizita şi „Expozi­ţia realizărilor economiei naţionale a R. P. Române". ELIADE SOLOMON In regiunea Iași sunt în stadiu de finisare construcțiile altor unități ale cooperației de consum. Astfel, la ma­­gazinul universal din Hîrlău și la com­plexul comercial din Răducăneni se fac ultimele lucrări. Seară cinematografică Ieri, la Casa de cultură a sindica­telor din Iaşi, a avut loc o seară cinematografică pentru prietenii fil­mului din zona industrială a oraşului. Cu acest prilej, actorul Constantin Dinulescu, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri", a vorbit despre „Tendinţe şi curente în cinematogra­fia contemporană". A fost prezentat apoi filmul artis­tic românesc „Străzile au amintiri", în care unul dintre roluri este interpre­tat de Constantin Dinulescu. Noi magazine săteşti Recent, în raionul Paşcani, au fost deschise noi magazine ale cooperaţiei de consum. Este vorba despre maga­zinul universal cu bufet din Oţeleni şi de magazinul mixt cu bufet din Volintireşti (comuna Al. I. Cuza). Festivitatea Inminării Premiului internaţional O.I. Z. academicianului Geo Bogza Vineri, la Casa Ziariştilor din Capi­tală, a avut loc festivitatea înmînării Premiului internaţional O.I.Z. ziaristului şi scriitorului acad. Geo Bogza, de­cernat de Comitetul executiv al Orga­nizaţiei Internaţionale a Ziariştilor în ultima sesiune care a avut loc la Alger. Au luat parte academicieni, scrii­­tori, redactori şefi ai ziarelor centrale şi alţi publicişti. Festivitatea a fost deschisă de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii zia­riştilor din R.P. Romînă, care a pre­zentat activitatea publicistică a lui Geo Bogza, felicitîndu-l în numele Co­mitetului de conducere al Uniunii zia­riştilor. Inmînînd distincţia, Jean - Maurica Hermann, preşedintele O.I.Z., a felicitat în numele său şi al organizaţiei pe care o reprezintă pe Geo Bogza, sub­liniind îndelungata şi valoroasa sa activitate publicistică. Răspunzînd cuvintelor ce i-au fost adresate, Geo Bogza a mulţumit pen­­tru înalta distincţie ce i-a fost de­cernată. (Agerpres) Asfaltarea unor alei Cu fiecare lună ce trece, în oraşul laşi se măreşte numărul aleilor asfal­tate pentru autovehicule şi pietoni. Astfel, lucrătorii I.C.R.S.-ului Iaşi au terminat de curînd lucrările de asfal­tare în preajma noului complex co­mercial de la blocurile de pe malul drept al Bahluiului. Au fost terminate şi lucrările pentru asfaltarea drumu­rilor de acces de la blocurile turn de pe malul stîng al Bahluiului. La începutul acestei luni au pornit lucrările de amenajare a aleilor ca­rosabile şi pentru pietoni la intrarea în corpul nou al Universităţii „Al. I. Cuza". Aici se amenajează două benzi carosabile late de cîte 6 metri, cu­prinse între spaţii verzi şi trotuare. Aceasta este o primă fază de execu­ţie a detaliului de sistematizare pen­tru piaţa Universităţii. Secţii de obstetrică în mediul rural De curînd, au fost înfiinţate secţii de obstetrică normală (maternităţi) la spitalele din Bivolari (Iaşi), Ghermă­­neşti (Huşi), Murgeni, Puieşti, Criveşti (Bîrlad), Codăeşti (Vaslui), Băceşti (Negreşti) etc. Aceste secţii sunt înca­drate cu personal medical și sanitar de specialitate. In pag. a 4-a al — Manifesto! electoral partidului laburist britanic — Situaţie Încordată la Saigon — Comunicat după convor­birile anglo-sud-rhoflesiene — Conferinţa arabă la ni­vel Înalt şi-a Încheiat lucrările ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ LUCRĂRI DE CALITATE ȘI LA TIMPUL OPTIM! De curînd au avut loc plenare ale Consiliilor agricole In care s-a analizat, printre altele, stadiul pre­gătirilor pentru campania de toamnă, și s-a subliniat necesitatea unei bune organizări a muncii, astfel ca toate lucrările de sezon să poată fi execu­tate In termenul optim. Săptămina aceasta însăminţările de toamnă au şi fost începute in întreaga regiune. In momentul de faţă atit gospodăriile agricole de stat cit şi cele colective se găsesc în toiul însămînţării secarei furajere. Din cele 700 de hectare se­mănate pînă acum cu această cultură cele mai mari suprafeţe aparţin uni­tăţilor din Trustul Gostar Bîrlad şi gospodăriilor colective din raioanele Paşcani, Bîrlad şi laşi. Specificăm în­să că in G.A.C.-uri nu s-a însămin­­ţat pînă ieri nici măcar o zecime din suprafaţa planificată ceea ce înseamnă mult prea puţin pentru pe­rioada în care ne aflăm. De aceea in următoarele cîteva zile se impune concentrarea tuturor forţelor pentru a termina grabnic însămînţarea aces­tei culturi. Aceeaşi preocupare tre­buie să existe şi pentru urgentarea insaminţării orzului de toamnă, ac­ţiune începută doar sporadic. Peste puţine zile vom intra şi în epoca optimă pentru însămînţarea griului care deţine cea mai mare pondere între culturile de toamnă. Momentul prielnic pentru semăna­rea griului trebuie să găsească fie­care unitate agricolă cu terenul eli­berat pînă în prezent de culturi, pre­gătit, cu seminţele condiţionate şi buletinele de analiză sosite de la laboratoare, cu întreg utilajul in per­fectă stare de funcţionare şi întreaga cantitate de substanţe necesară trată­rii seminţelor asigurată. Ce s-a făcut pină In prezent In această privinţă ! Pregătirea terenului eliberat de recol­­te In vederea însâminţărilor de toamnă e terminată doar in G.A.C.-urile păşcă­­nene şi pe punctul de a fi încheiată In gospodăriile colective din raionul Ne­greşti şl In G.A.S.-urile din Trustul laşi. Cu toate că nu ne găsim încă In virf de campanie şi mijloacele nu sunt deci în întregime solicitate, In unele locuri se semnalează totuşi rămineri in urmă la pregătirea terenului. Astfel, in G.A.C.-urile din raza oraşului laşi nu s-a pregătit pînă In prezent decit 23,2 la sută din suprafaţa arată destinată insămînţărilor de toamnă, in cele din raionul Vaslui 36 la sută, din raionul Htrlău 35,4 la sută. In G.A.C.-urile a­­flate In această situaţie se cere fo­losirea mai judicioasă a tuturor forţelor pentru lichidarea râminerii in urmă, recomandare valabilă şi pentru unităţile din Trustul G.A.S. Bîrlad in care terenul arat este pregătit în pro­porţie de numai 66,5 la sută. In cursul acestei săptămîni nu s-au obţinut peste tot rezultate pe măsura aşteptărilor nici la fertilizarea terenuri­lor ce urmează a fi semănate in ac­tuala campanie. Din datele centraliza­te la Consiliul agricol regional rezultă că această acţiune a bătut pasul pe loc în G.A.C.-urile din­ raioanele Vas­lui, Hîrlău, laşi, Paşcani şi din raza o­­raşelor Bîrlad şi laşi. Mai multă preocu­pare pentru sporirea fertilităţii solului a existat în ultima perioadă doar in raioanele Huşi şi Birlad. Importante suprafeţe cu griu vor fi insăminţate după porumbul pentru boabe şi siloz sau alte culturi tîrzii. Parte din aceste terenuri au fost deja eliberate prin recoltarea porumbului si­loz, sfeclei de zahăr ş.a. De cîteva zile s-a inceput şi stringerea recoltei de porumb boabe. (S-au recoltat în întrea­ga regiune peste 2.000 hectare). Tutu­ror lucrătorilor din­­ agricultură le re­vine sarcina de a organiza temeinic lu­crările da recoltare a­­ culturilor de toamnă și a elibera In primul rind su­prafeţele destinate Insăminţării griu­lui. Un mare volum de muncă este ne­cesar pentru culesul porumbului boabe. Strinsul recoltei trebuie să se facă In ritm rapid şi fără pierderi, extinzlndu-se metoda recoltării ştiuleţilor diract din lan. Acolo unde nu există suficienta mij­loace de transport pentru căratul coce­nilor, aceştia vor fi aşezaţi In glugi la mărginea tarlalelor pentru ca terenul să poată fi pregătit imediat In vede­rea insăminţării. Pe terenurile eliberate ca vor fi o­­cupate cu griu se va Intra deindlată la arat cu toate mijloacele. La arat tre­buie urmărită nu numai realizarea in­ (Continuare in pag. S.a) Ritm mai intens la semănatul secarei furajere şi orzului Pentru însămînţarea griului—pregătiri temeinice Toată atenţia recoltării culturilor tîrzii BÎRLAD. Noi blocuri date In folosinţă,. Foto: BADEA Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capitală. în faţa a mii de spectatori s-a des­chis vineri cea de-a XXI­­1-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Ro­mâne. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festi­vitate, reprezentanţi ai misiunilor di­plomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16:45 trompeţii anunţă înce­perea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului Intră coloana sportivilor, precedată de un grup de tinere îm­brăcate în costume naţionale româ­­neşti. Primiţi cu puternice aplauze de spectatori, prin faţa tribunelor defi­lează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci şi romini. Timp de trei zile, ei vor concura aici pentru cuce­rirea titlurilor de campioni balcanici la 35 de probe atletice. Echipele se aliniază pe gazonul stadionului. Un tînăr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balcaniadelor de atletism, iar atle­tul român Şerban Ciochină rosteşte jurămîntul participanţilor la Jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi In acelaşi timp se ridică drapelele celor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheorghie Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Române, preşedintele Comitetului de onoare al Jocurilor Balcanice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a ce­lei de-a XXIII-a Balcaniade de atle­tism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, a­­dresează un călduros salut sportivilor veniţi să se întreacă pe stadionul Re­publicii din capitala Romîniei. Subliniind faptul că jocurile balca­nice constituie un folositor schimb de experienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre po­poarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma a urat mult succes tu­turor concurenţilor şi a declarat des­chisă cea de-a XXIII-a ediţie a Bal­caniadei de atletism. Sportivii părăsesc stadionul, acla­maţi de public, în timp ce o parte din concurenţi sunt gata pentru pri­mele starturi. (Agerpres) Manuale pentru învăţămîntul agrozootehnic de masă Pentru cal­ea al treilea an de Invăţămtnt agrozootehnic de masă, Editura agro-silvică a pregătit din timp manualele necesare. Se tipă­resc pentru colectiviştii care urmează aceste cursuri manuale necesare cercurilor din toate ramurile , cultura plantelor de cimp; creşterea anima­lelor; pomicultura; legumicultura; viti­cultura şi mecanizare. Au ieşit de sub tipar sau sunt în lucru 8 titluri noi şi 7 reeditări într-un tiraj total de 543.000 exemplare. (Agerpres) Artistul poporului Ion Voicu. In timpul concertului care a avut loc, joi seara, la Iaşi, în cadrul manifestărilor muzicale pri-­ lejuite de cel de-al III-Iea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“. Foto : V. BOTOŞANII Pentru ca să cuprindă mai larg cu privirea şesul Grasnei, satul Albeşti s-a urcat sus pe deal unde-şi scaldă în soare umerii plini de livezi şi ogoa­re. Dacă vrei să cunoşti un sat trebuie mai întâi să-i cu­noşti drumurile, drumurile lui din trecut, drumurile lui de a­­cum. Drumul Tîlhăreştilor, Co­tul lui Pîrlici au ecouri de ba­ladă şi pot reînvia un tre­cut. Sau un alt drum­ din sat, pe pantele abrupte ale dealului coboară în cascade drumul Ceabăului. Cîte sute de ani au făcut corvoadă ţăranii pe acest drum, al cărui nume s-a născut parcă din rezonanţa loviturilor de bici şi a îndem­nurilor cu care-şi minau vite­le? Chiar şi acum îl urcă greu camioanele gospodăriei încăr­cate cu materiale de construc­ţie sau recolte. Sînt alte drumuri care au însă o istorie scurtă. O cărare trecea peste o coastă, mîncată de apele primăverii şi acope­rită de rîpi ca nişte carii. Co­lectiviştii au hotărît să plan­teze acolo pe 60 de hectare o livadă. Şi cărarea, care şovăia singuratică peste deal, s-a transformat, lărgită de căruţe­le cu puieţi şi de paşii colec­tiviştilor, în drum. Un alt drum stătea cu umerii înghe­suiţi între două şiruri de gar­duri şi dacă se întîmplau două căruţe deodată pe drum, una trebuia să-şi vîre butucul roţii în gard ca să poată trece cea­laltă. Acum, gardul s-a tras mai la o parte, s-a uitat în dreapta şi în stînga să fie în linie cu celelalte şi a făcut loc drumului. In felul acesta au renăscut o mulţime de drumuri şi satul se mîndreşte că e al doilea pe raion în acţiunea de înfrumuseţare. Drumurile umblă prin tot sa­tul şi-ţi pot povesti o mulţime de lucruri, ca un adevărat ghid. Dacă ar putea să te ia de mină te-ar conduce mai întîi la bi­blioteca satului. Rafturile pli­ne cu cărţi, ordinea şi bunul gust care domnesc aici dau bi­bliotecii aerul de gazdă primi­toare, cu braţele larg desfăcu­te. Anul acesta a avut peste 1.400 de oaspeţi din sat şi fiecăruia i-a dăruit generoasă comoara unor cărţi, 10.000 de cărţi dăruite. Am surprins o­­dată o scenă elocventă în care doi colectivişti se certau de la o carte, cine s-o citească mai întîi. ..Ba eu, că mi-a poves­tit-o Mihai a Baciului". ..Ba eu, că-s mai bătrîn“. ..Ba eu, c-o citesc mai repede". ..Ba eu, c-o citesc mai încet..şi argumentele ameninţau să se încurce. Numai intervenţia bi­bliotecarei a pus capăt dispu­tei. Cartea umple serile satu­lui de murmurul şi rezonanţa unor locuri depărtate, şi la fel ca şi ziarele, aduce respiraţia largă a întregii ţări. .Jianul Ancuţei" reînvie la bibliotecă, la căminul cultural, în case­le colectiviştilor; oriunde să­tenii evocă la sfatul lor, erois­mul constructorilor de pe Ar­geş, măreţia apelor zăgăzuite de la Bicaz, transfigurîndu-le, îmbogăţindu-le cu fantezia lor nesecată. Şi drumul te duce meci de­parte. De-o parte şi de alta — tot mai multe case care şi-au dat jos cuşma de stuf şi paie schimbînd-o cu luciul tablei sau roşul ţiglei Ghirlande de foi de tutun, care se usucă la umbră sub streşini şi le încon­joară de mai multe ori, îmbră­­cindu-le ca o iederă, dau case­lor un aer de sărbătoare. Din vînzarea acestor ghirlande gospodăria va realiza un venit de peste două milioane de lei. Drumul trece şi pe la şcoala de 8 ani din sat, văruită proaspăt şi mărită cu încă pa­tru săli de clasă. Mi-am adus aminte de „Abecedarul“ lui Geo Bogza: ........cinci lei în­seamnă o pîine. O pîine e o zi de viaţă. Cîte plini, cîte zile de viaţă smulge din casele să­race preţul manualelor didac­tice? Oamenii se gîndesc. Tă­bliţa: patru pîini. Aritmetica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. A­­becedarul: 7 pîini. E fantas­tic!“. Asta era în 1982. Ma­nualele care vor fi împărţite gratuit elevilor în anul acesta au şi sosit şi aşteaptă să fie purtate în ghiozdane şi răs­foite atent de degetele mă­runte şi sprintene ale copiilor. In faţa căminului cultural şi drumul e mai larg, mai pri­mitor. Căminul acesta, nou con­struit, are în locul tradiţional ALFRED NEAGU (Continuare în pag. 3-a) P­opasurî Drumurile satului pe Valea Crasnei (III) i JLA

Next