Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)
1964-09-12 / nr. 5603
V, I . PROLETARI DIRT TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5603 SIMBATA 12 SEPTEMBRII 1964 4 PAGINI 20 BANI La 1 septembrie a.c., toata întreprinderile din Industria locală a regiunii au încheiat activitatea din primele 8 luni cu sarcinile producţiei globale şi marfă îndeplinite şi depăşite. S-au obţinut, de asemenea, economii şi beneficii peste plan în valoare de 836.000 lei şi respectiv 97.000 lei. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, conducerile tehnicoadministrative au luat măsuri pentru creşterea continuă a rentabilităţii producţiei. In acest scop măsurile luate au urmărit reducerea preţului de cost planificat, fără Insă a diminua calitatea, precum şi lărgirea gamei de sortimente în funcţie de cerinţele frecvente ale consumatorilor. In cadrul acestei acţiuni, s-au analizat produsele mai puţin rentabile,unele dintre ele fiind repartizate acelor unităţi care dispun de condiţiile necesare producerii lor la un preţ de cost mai scăzut, principala sursă de rentabilitate. îmbunătăţirea organizării producţiei a influenţat practicarea unor norme de muncă mai raţionale şi, ca urmare, creşterea productivităţii muncii. Pe parcurs au fost Introduse In fabricaţie noi bunuri de larg consum. Unele lucrări, executate din credite acordate de Banca de stat, au dus la mecanizarea unor operaţii tehnice, la eliminarea unor strangulări de producţie, la ridicarea nivelului tehnic in unităţile respective. Lipsurile noastre şi ale... beneficiarilor Realizările globale, satisfăcătoare, ne arată, la o analiză mai amănunţită, şi faptul că nu s-au îndeplinit productivitatea planificată la I.E.R. Vaslui, preţul de cost la I.E.R. Huşi şi sarcina de beneficii la ,,Progresul" Iaşi. Unii beneficiari n-au fost mulţumiţi de calitatea produselor livrate. G.A.S. Uricani a primit de la Paşcani binale de slabă calitate , mobilierul şcolar produs de aceeaşi unitate n-a fost finisat corespunzător. La „Drumul socialismului“ din Bîrlad n-au fost luate măsurile indicate pentru îmbunătăţirea calităţii cahlelor de teracotă. Acestea precum şi altele sunt lipsuri datorate nepreocupării dovedite de conducerile unităţilor şi secţiilor respective. Trebuie să spunem însă că unele dintre lipsurile constatate s-au datorat şi furnizorilor noştri care, fie că livrează tirziu materiile prime şi materialele, fie că acestea sunt necorespunzătoare (cherestea cu umiditate mare, de exemplu), influenţînd şi calitatea produselor executate în întreprinderile Industriei locale. Şi mai este o problemă care ne crează mari greutăţi ! unii beneficiari obişnuiesc să facă comenzi masive de care apoi... uită. Ele sunt executate la timp, dar faptul că produsele contractate nu sunt ridicate la termenele stabilite, împiedică desfăşurarea normală a producţiei în unităţile respective. Aşa este cazul T.R.C. - Iaşi, care în trimestrul III a.c. nu a ridicat 5,3 milioane bucăţi cărămizi. Menţionez că o situaţie asemănătoare s-a creat şi pentru o parte din producţia de mobilă contractată cu organizaţiile comerciale, precum şi pentru unele produse solicitate de Baza de aprovizionare nr. 6. Sarcini sporite, cerinţe noi In anul viitor, producţia Industriei locale va creşte cu 23 la sută faţă de realizările preliminate pe 1964. Productivitatea muncii va spori cu 17 la sută, iar preţul de cost urmează să fie redus cu 4,2 la sută. Sunt sarcini realiste, mobilizatoare. Ele vor fi îndeplinite prin eforturile colectivelor din Industria locală, prin măsurile de pregătire ce vor fi luate îndeosebi în ultimele luni ale acestui an. Este adevărat, că realizarea noilor sarcini ridică şi unele probleme mai importante care au fost de altfel soluţionate : comasarea sectorului metalurgic din Iaşi, amenajarea unui nou local (C.S.A.P.C. este solicitată să ne asigure documentaţia necesară, astfel Incit să poată începe lucrările încă în acest an), vor fi asigurate condiţii de lucru pentru sezonul friguros la obădăria din Huşi, se va perfecţiona procesul tehnologic la Fabrica de vară din Bîrlad, va fi organizată o linie tehnologică nouă pentru producţia de doze electrice, tuburi Bergmann şi Copex etc. O mare atenţie se va acorda folosirii mai depline a capacităţilor de producţie existente, deşi vor interveni şi unele extinderi şi completări de utilaje din fondurile de mică mecanizare. Organele noastre tutelare, Ing. GHEORGHE OLARU şeful Secţiunii regionale de industrie locală (Continuare in pag. 3-a) Dezbaterea^ cifrelor^ de plan pe 1965 Realizări şi perspective în industria locală Strungarul Neculai Rominescu din secţia strungărie a Atelierelor „Nicolina", din Iaşi, este evidenţiat în întrecerea socialistă. Lucrînd cu multă atenţie şi pricepere, el reuşeşte să dea lucru de bună calitate, depăşind în acelaşi timp sarcinile de plan cu 8-10 la sută. Foto : B. PETRESCU ridromurjiile zilei In schimb de experienţă BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Un grup de 25 de metalurgişti birlădeni (forjori, strungari, rectificatori etc.), cîştigători ai concursului „Verificaţi-vă cunoştinţele tehnice", organizat de ziarul de uzină „Rulmentul", au plecat într-un schimb de experienţă de 4 zile la Bucureşti. Metalurgiştii bîrlădeni vor vizita, cu acest prilej, uzinele „23 August", „Vulcan" şi Uzina de maşini-unelte. De asemenea, vor vizita şi „Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. Române". ELIADE SOLOMON In regiunea Iași sunt în stadiu de finisare construcțiile altor unități ale cooperației de consum. Astfel, la magazinul universal din Hîrlău și la complexul comercial din Răducăneni se fac ultimele lucrări. Seară cinematografică Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Iaşi, a avut loc o seară cinematografică pentru prietenii filmului din zona industrială a oraşului. Cu acest prilej, actorul Constantin Dinulescu, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri", a vorbit despre „Tendinţe şi curente în cinematografia contemporană". A fost prezentat apoi filmul artistic românesc „Străzile au amintiri", în care unul dintre roluri este interpretat de Constantin Dinulescu. Noi magazine săteşti Recent, în raionul Paşcani, au fost deschise noi magazine ale cooperaţiei de consum. Este vorba despre magazinul universal cu bufet din Oţeleni şi de magazinul mixt cu bufet din Volintireşti (comuna Al. I. Cuza). Festivitatea Inminării Premiului internaţional O.I. Z. academicianului Geo Bogza Vineri, la Casa Ziariştilor din Capitală, a avut loc festivitatea înmînării Premiului internaţional O.I.Z. ziaristului şi scriitorului acad. Geo Bogza, decernat de Comitetul executiv al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor în ultima sesiune care a avut loc la Alger. Au luat parte academicieni, scriitori, redactori şefi ai ziarelor centrale şi alţi publicişti. Festivitatea a fost deschisă de Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor din R.P. Romînă, care a prezentat activitatea publicistică a lui Geo Bogza, felicitîndu-l în numele Comitetului de conducere al Uniunii ziariştilor. Inmînînd distincţia, Jean - Maurica Hermann, preşedintele O.I.Z., a felicitat în numele său şi al organizaţiei pe care o reprezintă pe Geo Bogza, subliniind îndelungata şi valoroasa sa activitate publicistică. Răspunzînd cuvintelor ce i-au fost adresate, Geo Bogza a mulţumit pentru înalta distincţie ce i-a fost decernată. (Agerpres) Asfaltarea unor alei Cu fiecare lună ce trece, în oraşul laşi se măreşte numărul aleilor asfaltate pentru autovehicule şi pietoni. Astfel, lucrătorii I.C.R.S.-ului Iaşi au terminat de curînd lucrările de asfaltare în preajma noului complex comercial de la blocurile de pe malul drept al Bahluiului. Au fost terminate şi lucrările pentru asfaltarea drumurilor de acces de la blocurile turn de pe malul stîng al Bahluiului. La începutul acestei luni au pornit lucrările de amenajare a aleilor carosabile şi pentru pietoni la intrarea în corpul nou al Universităţii „Al. I. Cuza". Aici se amenajează două benzi carosabile late de cîte 6 metri, cuprinse între spaţii verzi şi trotuare. Aceasta este o primă fază de execuţie a detaliului de sistematizare pentru piaţa Universităţii. Secţii de obstetrică în mediul rural De curînd, au fost înfiinţate secţii de obstetrică normală (maternităţi) la spitalele din Bivolari (Iaşi), Ghermăneşti (Huşi), Murgeni, Puieşti, Criveşti (Bîrlad), Codăeşti (Vaslui), Băceşti (Negreşti) etc. Aceste secţii sunt încadrate cu personal medical și sanitar de specialitate. In pag. a 4-a al — Manifesto! electoral partidului laburist britanic — Situaţie Încordată la Saigon — Comunicat după convorbirile anglo-sud-rhoflesiene — Conferinţa arabă la nivel Înalt şi-a Încheiat lucrările ÎN CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ LUCRĂRI DE CALITATE ȘI LA TIMPUL OPTIM! De curînd au avut loc plenare ale Consiliilor agricole In care s-a analizat, printre altele, stadiul pregătirilor pentru campania de toamnă, și s-a subliniat necesitatea unei bune organizări a muncii, astfel ca toate lucrările de sezon să poată fi executate In termenul optim. Săptămina aceasta însăminţările de toamnă au şi fost începute in întreaga regiune. In momentul de faţă atit gospodăriile agricole de stat cit şi cele colective se găsesc în toiul însămînţării secarei furajere. Din cele 700 de hectare semănate pînă acum cu această cultură cele mai mari suprafeţe aparţin unităţilor din Trustul Gostar Bîrlad şi gospodăriilor colective din raioanele Paşcani, Bîrlad şi laşi. Specificăm însă că in G.A.C.-uri nu s-a însăminţat pînă ieri nici măcar o zecime din suprafaţa planificată ceea ce înseamnă mult prea puţin pentru perioada în care ne aflăm. De aceea in următoarele cîteva zile se impune concentrarea tuturor forţelor pentru a termina grabnic însămînţarea acestei culturi. Aceeaşi preocupare trebuie să existe şi pentru urgentarea insaminţării orzului de toamnă, acţiune începută doar sporadic. Peste puţine zile vom intra şi în epoca optimă pentru însămînţarea griului care deţine cea mai mare pondere între culturile de toamnă. Momentul prielnic pentru semănarea griului trebuie să găsească fiecare unitate agricolă cu terenul eliberat pînă în prezent de culturi, pregătit, cu seminţele condiţionate şi buletinele de analiză sosite de la laboratoare, cu întreg utilajul in perfectă stare de funcţionare şi întreaga cantitate de substanţe necesară tratării seminţelor asigurată. Ce s-a făcut pină In prezent In această privinţă ! Pregătirea terenului eliberat de recolte In vederea însâminţărilor de toamnă e terminată doar in G.A.C.-urile păşcănene şi pe punctul de a fi încheiată In gospodăriile colective din raionul Negreşti şl In G.A.S.-urile din Trustul laşi. Cu toate că nu ne găsim încă In virf de campanie şi mijloacele nu sunt deci în întregime solicitate, In unele locuri se semnalează totuşi rămineri in urmă la pregătirea terenului. Astfel, in G.A.C.-urile din raza oraşului laşi nu s-a pregătit pînă In prezent decit 23,2 la sută din suprafaţa arată destinată insămînţărilor de toamnă, in cele din raionul Vaslui 36 la sută, din raionul Htrlău 35,4 la sută. In G.A.C.-urile aflate In această situaţie se cere folosirea mai judicioasă a tuturor forţelor pentru lichidarea râminerii in urmă, recomandare valabilă şi pentru unităţile din Trustul G.A.S. Bîrlad in care terenul arat este pregătit în proporţie de numai 66,5 la sută. In cursul acestei săptămîni nu s-au obţinut peste tot rezultate pe măsura aşteptărilor nici la fertilizarea terenurilor ce urmează a fi semănate in actuala campanie. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional rezultă că această acţiune a bătut pasul pe loc în G.A.C.-urile din raioanele Vaslui, Hîrlău, laşi, Paşcani şi din raza oraşelor Bîrlad şi laşi. Mai multă preocupare pentru sporirea fertilităţii solului a existat în ultima perioadă doar in raioanele Huşi şi Birlad. Importante suprafeţe cu griu vor fi insăminţate după porumbul pentru boabe şi siloz sau alte culturi tîrzii. Parte din aceste terenuri au fost deja eliberate prin recoltarea porumbului siloz, sfeclei de zahăr ş.a. De cîteva zile s-a inceput şi stringerea recoltei de porumb boabe. (S-au recoltat în întreaga regiune peste 2.000 hectare). Tuturor lucrătorilor din agricultură le revine sarcina de a organiza temeinic lucrările da recoltare a culturilor de toamnă și a elibera In primul rind suprafeţele destinate Insăminţării griului. Un mare volum de muncă este necesar pentru culesul porumbului boabe. Strinsul recoltei trebuie să se facă In ritm rapid şi fără pierderi, extinzlndu-se metoda recoltării ştiuleţilor diract din lan. Acolo unde nu există suficienta mijloace de transport pentru căratul cocenilor, aceştia vor fi aşezaţi In glugi la mărginea tarlalelor pentru ca terenul să poată fi pregătit imediat In vederea insăminţării. Pe terenurile eliberate ca vor fi ocupate cu griu se va Intra deindlată la arat cu toate mijloacele. La arat trebuie urmărită nu numai realizarea in (Continuare in pag. S.a) Ritm mai intens la semănatul secarei furajere şi orzului Pentru însămînţarea griului—pregătiri temeinice Toată atenţia recoltării culturilor tîrzii BÎRLAD. Noi blocuri date In folosinţă,. Foto: BADEA Deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism Pe stadionul Republicii din Capitală. în faţa a mii de spectatori s-a deschis vineri cea de-a XXI1-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism, la care participă echipele reprezentative ale R. P. Albania, R. P. Bulgaria, Greciei, R.S.F. Iugoslavia, Turciei şi R. P. Române. In tribuna oficială erau prezenţi membri ai Comitetului de onoare care patronează Jocurile Balcanice de la Bucureşti. Au participat, de asemenea, la festivitate, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale ţărilor balcanice şi alţi invitaţi. La ora 16:45 trompeţii anunţă începerea festivităţii de deschidere. In acordurile unui marş sportiv, pe pista stadionului Intră coloana sportivilor, precedată de un grup de tinere îmbrăcate în costume naţionale româneşti. Primiţi cu puternice aplauze de spectatori, prin faţa tribunelor defilează sportivi albanezi, bulgari, greci, iugoslavi, turci şi romini. Timp de trei zile, ei vor concura aici pentru cucerirea titlurilor de campioni balcanici la 35 de probe atletice. Echipele se aliniază pe gazonul stadionului. Un tînăr sportiv înalţă steagul tradiţional al Balcaniadelor de atletism, iar atletul român Şerban Ciochină rosteşte jurămîntul participanţilor la Jocuri. Fanfara intonează imnurile de stat ale ţărilor participante şi In acelaşi timp se ridică drapelele celor 6 ţări balcanice. In numele tovarăşului Ion Gheorghie Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, preşedintele Comitetului de onoare al Jocurilor Balcanice de la Bucureşti, în numele Comisiei de organizare a celei de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, tov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, adresează un călduros salut sportivilor veniţi să se întreacă pe stadionul Republicii din capitala Romîniei. Subliniind faptul că jocurile balcanice constituie un folositor schimb de experienţă, un mijloc de întărire a colaborării şi prieteniei dintre popoarele ţărilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma a urat mult succes tuturor concurenţilor şi a declarat deschisă cea de-a XXIII-a ediţie a Balcaniadei de atletism. Sportivii părăsesc stadionul, aclamaţi de public, în timp ce o parte din concurenţi sunt gata pentru primele starturi. (Agerpres) Manuale pentru învăţămîntul agrozootehnic de masă Pentru calea al treilea an de Invăţămtnt agrozootehnic de masă, Editura agro-silvică a pregătit din timp manualele necesare. Se tipăresc pentru colectiviştii care urmează aceste cursuri manuale necesare cercurilor din toate ramurile , cultura plantelor de cimp; creşterea animalelor; pomicultura; legumicultura; viticultura şi mecanizare. Au ieşit de sub tipar sau sunt în lucru 8 titluri noi şi 7 reeditări într-un tiraj total de 543.000 exemplare. (Agerpres) Artistul poporului Ion Voicu. In timpul concertului care a avut loc, joi seara, la Iaşi, în cadrul manifestărilor muzicale pri- lejuite de cel de-al III-Iea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu“. Foto : V. BOTOŞANII Pentru ca să cuprindă mai larg cu privirea şesul Grasnei, satul Albeşti s-a urcat sus pe deal unde-şi scaldă în soare umerii plini de livezi şi ogoare. Dacă vrei să cunoşti un sat trebuie mai întâi să-i cunoşti drumurile, drumurile lui din trecut, drumurile lui de acum. Drumul Tîlhăreştilor, Cotul lui Pîrlici au ecouri de baladă şi pot reînvia un trecut. Sau un alt drum din sat, pe pantele abrupte ale dealului coboară în cascade drumul Ceabăului. Cîte sute de ani au făcut corvoadă ţăranii pe acest drum, al cărui nume s-a născut parcă din rezonanţa loviturilor de bici şi a îndemnurilor cu care-şi minau vitele? Chiar şi acum îl urcă greu camioanele gospodăriei încărcate cu materiale de construcţie sau recolte. Sînt alte drumuri care au însă o istorie scurtă. O cărare trecea peste o coastă, mîncată de apele primăverii şi acoperită de rîpi ca nişte carii. Colectiviştii au hotărît să planteze acolo pe 60 de hectare o livadă. Şi cărarea, care şovăia singuratică peste deal, s-a transformat, lărgită de căruţele cu puieţi şi de paşii colectiviştilor, în drum. Un alt drum stătea cu umerii înghesuiţi între două şiruri de garduri şi dacă se întîmplau două căruţe deodată pe drum, una trebuia să-şi vîre butucul roţii în gard ca să poată trece cealaltă. Acum, gardul s-a tras mai la o parte, s-a uitat în dreapta şi în stînga să fie în linie cu celelalte şi a făcut loc drumului. In felul acesta au renăscut o mulţime de drumuri şi satul se mîndreşte că e al doilea pe raion în acţiunea de înfrumuseţare. Drumurile umblă prin tot satul şi-ţi pot povesti o mulţime de lucruri, ca un adevărat ghid. Dacă ar putea să te ia de mină te-ar conduce mai întîi la biblioteca satului. Rafturile pline cu cărţi, ordinea şi bunul gust care domnesc aici dau bibliotecii aerul de gazdă primitoare, cu braţele larg desfăcute. Anul acesta a avut peste 1.400 de oaspeţi din sat şi fiecăruia i-a dăruit generoasă comoara unor cărţi, 10.000 de cărţi dăruite. Am surprins odată o scenă elocventă în care doi colectivişti se certau de la o carte, cine s-o citească mai întîi. ..Ba eu, că mi-a povestit-o Mihai a Baciului". ..Ba eu, că-s mai bătrîn“. ..Ba eu, c-o citesc mai repede". ..Ba eu, c-o citesc mai încet..şi argumentele ameninţau să se încurce. Numai intervenţia bibliotecarei a pus capăt disputei. Cartea umple serile satului de murmurul şi rezonanţa unor locuri depărtate, şi la fel ca şi ziarele, aduce respiraţia largă a întregii ţări. .Jianul Ancuţei" reînvie la bibliotecă, la căminul cultural, în casele colectiviştilor; oriunde sătenii evocă la sfatul lor, eroismul constructorilor de pe Argeş, măreţia apelor zăgăzuite de la Bicaz, transfigurîndu-le, îmbogăţindu-le cu fantezia lor nesecată. Şi drumul te duce meci departe. De-o parte şi de alta — tot mai multe case care şi-au dat jos cuşma de stuf şi paie schimbînd-o cu luciul tablei sau roşul ţiglei Ghirlande de foi de tutun, care se usucă la umbră sub streşini şi le înconjoară de mai multe ori, îmbrăcindu-le ca o iederă, dau caselor un aer de sărbătoare. Din vînzarea acestor ghirlande gospodăria va realiza un venit de peste două milioane de lei. Drumul trece şi pe la şcoala de 8 ani din sat, văruită proaspăt şi mărită cu încă patru săli de clasă. Mi-am adus aminte de „Abecedarul“ lui Geo Bogza: ........cinci lei înseamnă o pîine. O pîine e o zi de viaţă. Cîte plini, cîte zile de viaţă smulge din casele sărace preţul manualelor didactice? Oamenii se gîndesc. Tăbliţa: patru pîini. Aritmetica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. Abecedarul: 7 pîini. E fantastic!“. Asta era în 1982. Manualele care vor fi împărţite gratuit elevilor în anul acesta au şi sosit şi aşteaptă să fie purtate în ghiozdane şi răsfoite atent de degetele mărunte şi sprintene ale copiilor. In faţa căminului cultural şi drumul e mai larg, mai primitor. Căminul acesta, nou construit, are în locul tradiţional ALFRED NEAGU (Continuare în pag. 3-a) Popasurî Drumurile satului pe Valea Crasnei (III) i JLA