Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)

1964-09-17 / nr. 5607

u. V r tas* PROLETARI DIEL TOATE ŢĂRILE, UNITI­VAJ ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5607 JOI 17 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI ÎN ATENŢIA NOASTRĂ. Semănatul griului în epoca optimă In această toamnă avem de în­­sămînțat 460 hectare cu grîu, 30 hectare cu orz și 20 hectare cu secară masă verde. Pentru a pune temelie trainică viitoarei recol­te am început din timp pregăti­rile menite să asigure executarea însămînîărilor la timpul optim şi la u­n nivel agrotehnic ridicat. Intre acestea, un loc important l-au ocupat pregătirea terenului şi a seminţelor. Din experienţă proprie ne-am convins că pregătirea corespunză­toare a terenului şi însămînţarea la timp şi de calitate au un mare rol în creşterea producţiei la hectar. Avînd în vedere acest lu­cru, tractoriştii din brigada I de la S.M.T. Iugani, condusă de Bostan Gheorghe, care deserveşte gospodăria noastră, au arat din vară terenul eliberat de păioase, leguminoase şi alte premergătoa­re timpurii, după care au execu­tat la vreme şi pregătirea patu­lui germinativ în vederea semă­natului. In continuare, pe măsură ce am recoltat porumbu­l-siloz­ei au arat zi şi noapte şi aceste suprafeţe. Colectiviştii noştri au transpor­tat pe cîmp şi o cantitate de a­­proape 500 tone gunoi de grajd şi peste un vagon de îngrăşă­minte chimice, care au fost în­gropate în sol odată cu arătura. Se poate aprecia că tractoriştii au reuşit să efectueze lucrări de bună calitate pe toate cele aproa­pe 250 de hectare arate şi dis­cuite pînă acum. Din acestea, 20 hectare le-am şi însămînţat, în primele zile ale lunii septembrie, cu secară masă verde, folosind toate cele 4 semănători pe care le are brigada S.M.T. Buna func­ţionare a semănătorilor dovedeşte că maşinile au fost revizuite şi reparate cu atenţie. Semănătorile sunt reglate acum pentru semă­natul griului. Condiţiile de prin părţile noastre permit să se în­ceapă şi însămînţarea acestei cul­turi, aşa că de mîine vom trece din plin la lucru. Pentru că în acest an o bună parte din grîu va fi semănat după culturi tîrzii (porumb-boabe, sfe­clă de zahăr, cartofi etc.), noi am şi pornit organizat la recoltarea acestora, eliberînd cu prioritate tarlalele ce urmează a fi pregăti­te pentru însămînţat. In prima urgenţă se recoltează porumbul de pe tarlalele „Brazi", „Dumbra­va" şi „Muchea“, care în total au peste 80 hectare. Ştiuleţii sînt culeşi direct din lan, iar din urmă se taie cocenii care, împreună cu porumbul necorespunzător pentru boabe, sînt transportaţi şi însilo­­zaţi imediat. Acum în fiecare brigadă de cîmp sînt concentrate toate for­ţele pentru strîngerea recoltei, aşa ca terenul să poată fi arat ne­­întîrziat. Procedînd astfel, pînă la semănat, arătura va avea timp să se aşeze. Pe măsură ce însă­­mînţăm terenul deja pregătit,, se desfăşoară în ritm susţinut re­coltarea şi aratul celor 150 hec­tare care mai sunt încă ocupate cu culturi tîrzii şi care sunt des­tinate griului. Tractoriştii noştri lucrează acum la arat în schim­buri prelungite cu 6 tractoare. Noi am avut grijă să instruim din timp colectiviştii care deser­vesc semănătorile şi care au lu­crat la semănat şi în alte cam­panii. Declanşarea însămînţărilor ne-a găsit cu cele 100 tone de să­­minţă de grîu în întregime con­diţionată. Probele de săminţă au fost trimise la laborator din vre­me, iar zilele trecute ne-au sosit buletine roşii existînd astfel certi­tudinea că vom pune în pămînt sămînţă de bună calitate. Toată sămînţa de grîu o tratăm înainte de semănat cu antimăturice. In tot timpul semănatului voi con­trola şi supraveghea cu atenţie felul cum se execută lucrările, dacă se respectă viteza de înain­tare a agregatelor, adîncimea de îngropare a seminţelor, întreaga suprafaţă ce o avem de însămînţat este mecanizabilă aşa că avem condiţii pentru a face această lucrare la un nivel agrotehnic superior şi în epoca optimă. In prezent ne străduim să punem în aplicare întocmai toate măsurile stabilite în planul operativ al campaniei pentru buna desfăşurare a însămînţărilor şi celorlalte lucrări de sezon. Pentru aceasta organizăm te­meinic munca şi folosim cu ma­ximum de randament forţele şi mijloacele ce le avem la dispo­ziţie, efectuăm pe teren un con­trol permanent şi luăm măsuri corespunzătoare, pentru a asigura în actuala campanie ritm şi ca­litate la executarea tuturor lu­crărilor. Ing. agr. NICOLAIE COJEMEACA G.A.C. Verşeni — raionul Paşcani I Exterior al Fabricii de ulei „Unirea“ din Iaşi. Foto: M. DUMITRI­U. Au semănat secara şi orzul Organizind temeinic munca­­ in ac­tuala campanie agricolă de toamnă, membrii gospodăriei agricole colecti­ve din comuna Ruginoasa - Paşcani, cu sprijinul mecanizatorilor au reuşit să termine de semănat 60 hectare cu orz şi 30 hectare cu secară pen­tru masă verde. Au terminat semănatul secarei pen­tru masă verde - 65 hectare, cit şi orzul - 50 hectare şi colectiviştii din comuna Mogoşeşti. Ce frumos e abecedarul ! . SUMARUL - Cronica literară - „Vara oltenilor" de D.R. Popescu - Călătorind prin ţară - Muzee în aer liber - Sport - De la F.R. Fotbal, pag. 2-a - Viaţa de partid - Ridicarea calificării muncitorilor *d­in atenţia or­ganizaţiei de bază - Satele noastre tot mai frumoase, mai bine gospodărite ! - între­cerea continuă în întreg raionul Huşi - Noutăţi din cooperaţia meşteşugărească, pag. 3-a - Evoluţia problemei Ciprului - U Tliant, cere prelungirea mandatu­lui forţei O.N.U. Gale Plaza Lasso a fost numit în funcţia de mediator. - Deschiderea Forumului mondial al tineretului - Dezbaterile din Consiliul de Securitate in problema Federaţiei Ma­­layeze. - Pregătiri In vederea conferinţei ţărilor neangajate. pag. 4-a conjfid-wiaţiU­t­aliei Trenuri cu tonaj sporit Colectivul Depo­ului G. F. R. Paş­cani a înscris noi succese pe graficul întrecerii socialiste, depăşind şi în luna august principalii indicaltori tehnico­­economici de plan. Astfel, au fost re­morcate, 118 tre­nuri de marfă cu o încărcătură peste nucleu de 11.936 tone pe distanţele Paşcani — Iaşi şi Suceava­­— Paş­cani. S-au realizat şi­ economii de com­bustibil. Faţă de norma de plan, au fost economisite în luna august 172 tone combustibil convenţional. Prin­tre mecanicii şi fo­­chiştii evidenţiaţi în întrecere sunt Nic. Grădinaru, Va­sile Produlea, Con­stantin Neagu, Gri­­gore Pleşcan, Va­sile Panaite, Vasi­le Bita şi alţii. ION DIACONU • coresp. Baletul Teatrului Mare din Moscova, la Iaşi Sfârşitul acestei săp­­râmini marchează în viaţa artistică a ora­şului Iaşi un eveni­ment deosebit: turneul Ansamblului de balet al Teatrului Mare Aca­demic de Stat din Moscova. Cu acest pri­lej, balerinii sovietici vor prezenta vineri, 18 septembrie, la ora 19:30, un spectacol cu „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski, iar simbată, 19 septem­brie, la aceeaşi oră, unul cu „Floarea de piatră“ de S. Proko­fiev. Spectacolele, pre­zentate in cadrul ma­nifestărilor prilejuite de cel de al lll-lea Festival internaţional „George Enescu“, vor fi găzduite de sala Teatrului Naţional „V. Alecsandri". Lucrări de întreţinere a drumurilor Cetăţenii din raio­nul Negreşti participă cu interes la acţiunea de întreţinere a dru­murilor. Astfel, în cursul anului acesta, prin contribuţie în muncă, s-au efectuat peste 9.000 m.p. terasamen­­te, s-au extras 2.000 m.p. piatră şi nisip, s-au transportat mai mult de 3.400 m.c. material pietros şi s-au aşternut pe dru­muri peste 17.000 m.c. material pietros. Fruntaşe pe raion privind întreţinerea drumurilor prin contri­buţie în muncă sunt comunele Ţibăneşti, Tansa, Ipatele şi Dră­­guşeni. Racordări la centrala de bloc Pentru asigurarea dezvoltării reţelei de abonaţi telefonici, la Iaşi sunt in curs o se­rie de lucrări. Zilele trecute, de pildă, s-a racordat la centrala telefonică de bloc de la Podu Roş - cartie­rul de blocuri de pe malul sting al Bahlu­­iului. De asemenea, s-au început lucrările de racordare la ace­eași centrală telefoni­­că­ a blocurilor din Bulevardul Dimitrie Cantemir. Fabrica de confecţii din Bîrlad. Maşinista Maria Mocanu, din brigada 10—11, şi-a depăşit sarcinile de plan pe luna august cu 4­1 la sută, dînd în acelaşi timp confecţii de bună calitate. Foto: D. PAVALAŞCU Plenara lărgită a secției G.A.S. din Consiliul Superior al Agriculturii Miercuri au continuat în Capitală lucrările plenarei lărgite a secţiei gos­podăriilor agricole de stat din Consi­liul Superior al Agriculturii. Au fost dezbătute măsurile tehnico­­organizatorice ce vor fi luate în gos­podăriile agricole de stat pentru a­­sigurarea îndeplinirii planului în sec­torul producţiei animale pe anul 1964, precum şi măsuri privind realizarea planului economico-financiar. In cadrul discuţiilor, numeroşi par­ticipanţi au împărtăşit din experienţa acumulată de unităţile în care lucrea­ză. Plenara a adoptat planul de mă­suri menite să asigure desfăşurarea în bune condiţii a însămînţării griului şi a celorlalte culturi de toamnă, re­coltarea la timp şi fără pierderi a porumbului, legumelor şi strugurilor, pregătirea ogoarelor, îndeplinirea planului in sectorul producţiei zoo­tehnice, şi­ obţinerea unor rezultate e­­conomice superioare. In acest scop a fost adoptată o hotărîre. In încheierea lucrărilor,­- prof. Bucur Schiopu, prim-vicepreşedinte al Con­siliului Superior al Agriculturii, a sub­liniat principalele sarcini ce revin gos­­podăriilor agricole de stat în perioada actuală. (Agerpres) ­­moralom , propri­­rii u­­tilajele de înaltă tehnicitate, mecanizarea şi automatizarea unor linii tehnologice de fabricaţie, apa­rate şi instalaţii de măsură şi con­trol la nivelul tehnicii actuale, toa­te acestea vorbesc despre un avint puternic al progresului tehnic la A­­telierele Nicolina din lasi. 7. .Am intrat in noile laboratoare ale Atelierelor. Amplasate la parte­rul noului pavilion administrativ dat in acest an in folosinţă, în cele 3 săli ale laboratorului central, se e­­xecută probe şi analizele mecanice, chimice şi me­tal­ogr­afice, de înaltă precizie, atit asupra materiei prime, cit şi asupra semifabricatelor şi pro­duselor finite. Să facem cunoştinţă cu şeful la­­boratorului central, cu inginerul Con■n­stantin Brătilă (în clişeu), un om in­­tre două virste, pasionat de meseriei şi bun cunoscător a tot ce apare nori in literatura de specialitate pentru aparatele şi instalaţiile de măsură îi control, pentru introducerea metode­lor de analiză mai precise, mai ra­pide. Cu ajutorul tovarăşului Brătilă în­cercăm să aflăm amănunte din acti­vitatea zilnică a laboratoarelor în­treprinderii. Intrăm in prima sală a labora­torului central, o sală spaţioasă, bine luminată, unde de fapt este labora­torul pentru încercări mecanice. De jur împrejur multe aparate şi insta­laţii complicate răspund, în cîteva secunde de funcţionare, dacă trata­mentele termice sau celelalte prelu­crări au fost făcute corespunzător. Parte din aceste importante instala­ţii sunt intrate în funcţiune în acest an. In prim plan vedem un aparat imens care parcă dirijează orchestra celorlalte instalaţii din jur. La acest agregat complicat se fac încercări la tracţiune, compresie, încovoiere şi are o sarcină maximă de 100 de tone. Zilnic se probează aici cirlige de tracţiune, elaborate la secţia for­je, aparate de legare, epruvete pen­tru stabilirea calităţii diferitelor ma­teriale utilizate in procesul de con­strucţie etc. Aici se face un exigent examen de calitate. Cei din secţia forjă ii spun acestui colos cu pupitru automat de comandă ,barometrul cali­tăţii“. In cazul cind anumite loturi nu îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute în STAS-uri (au defor­maţii permanente mai mari decit cele admisibile), laboratorul indică noi operaţii de tratament etc. In laboratorul încercărilor meca­nice mai sunt si alte aparate pentru determinarea rezistentei la deforma­re al stratului superficial al meta­lului, un alt aparat pentru determi­narea rezistentei materialelor cu du­ritate mai mică, precum şi altele. Multe din încercările, care acum se execută in mod operativ în labora­torul central al Atelierelor, in alţi ani, se făceau la Bucureşti sau in alte laboratoare din tară. In sala următoare aspectul gene­ral şi mirosul caracteristic al sub­stanţelor, ne permite să descoperim laboratorul chimic. Aici, zilnic, se execută circa 10 probe pentru tur­nătoria de bronz, patru sau mai multe analize pentru turnătoria de fontă și multe alte încercări pentru diferite h oteluri aliate, pentru cocs, ape etc. Specialiștii care lucrează aici ne spun că urmăresc să pună la punct şi analiza pămintului de turnătorie care pînă acum nu se e­­xecuta. De asemenea, ei se docu­mentează cu ultimele noutăţi apă­rute in literatură privind introduce­rea probelor spectroscopice, care sint mai rapide şi, în anumite con­diţii, mai precise. In sfirşit, in a treia sală, rezer­vată laboratorului metalografic, gă­sim, printre altele, o maşină moder­nă pentru şlefuit şi polizat piesele metalice. Acest laborator este abia in fază de organizare şi dotare cu noi aparate de măsură şi control. T.­LCONOMU (Continuare în pag. 3 a) ION ISTRATI Autumnală Lină, cu soare bla­jin şi du­ios, cu apusuri pline de aur şi de purpură, cu susur de vint răscolind frunzişuri de aramă cu parcuri ce se despletesc de podoabe, cu lanuri coapte de porumb şi cu puful arătîndu-şi obrazul bălan în pomături în­cărcate de daruri, pe plaiurile ţării a prins să colinde, autum­nal şi brumăriu, septembrie cel culegător de roade. M-am întîlnit cu toamna în aceste zile, încă strălucite şi cu cer adînc-albastru, în co­drul de la Muncelul de Sus din părţile Paşcanilor şi pe drumu­rile de ţărînă de la Prigoreni. Am salutat-o pe imaşurile în­tinse de pe şesul Bahluiului, în lunca Siretului de la Mir­­ceşti, pe ogoare populate cu păduri ruginii de porumb în care se intra la recoltat şi pe cîmpiile înecate în lumină şi ceafă de pe valea Elanului în care rîdeau otăvuri de verde plişcă şi de mătase-Pe mirişti întoarse, prive­gheate de stolurile cenuşii ale ciocîrlanilor celor cu moţ, în­cepea, ici-colo, să caligrafieze, în urma tractoarelor, semănă­tori sprintene, iar pe la Larga Jijia, sus, pe un deal jilăvit de pîrla dimineţii, cîntau flu­iere şi sunau din clopote oile ieşite de la strungă şi de la tîrle. Pe podişca de nuiele a comarnicelor de la Surăneştii Vasluiului, se zvîntau, abia ri­dicaţi cu strecătoarea de pe l’îrsnabe, ca şi erei ca plumbul şi nntoşi, galbeni cum e cu unpicin. Şi am luat aminte la întîna ani, la iaz, cum se arun­cau năvoadele. La Heleşteul, am zăbovit, cu tractoriştii dintr-o brigadă, ’i ntră un muşunoi de mămăligă nouă şi am întins, cu ei îndeo­­laltă, la prînz, într-un castron ’din cu ochi cu brînză cu smîn­­tînă. Intr o seară albastră, am găzduit la un foc aprins şi nălălăind roşu, nu departe de Frumuşica, într-un corn de vie plăvaie suită de haragi şi îmn­porată cu butuci de care atîrnau, asemeni unor ugere vegetale, struguri îmbobonaţi, plesnind de sănătate. Aici am gu stat, sub rumeniş de lună, dintr-un cofăiel în care gîl­­gîia, ne­astîmpărat şi dulce, mustul. De miarte, peste popuşoaie în putere şi deasupra unor întin­­sori pe care hodineau popuri liante de răsărită, se desluşea înfiorînd vînt rece şi din a­­dîncimi nebănuite se zvonea ţipătul unor păsări de noapte. Dimineaţa, după ce m-am tre­zit dintr-o tohoarcă miţoasă care-mi servise de aşternut şi de acoperemînt, m-am plimbat printr-o bulgărie fără de ho­tar, din care rîdeau, spălate pe­ faţă cu rouă, gogonele cît oul şi gogoşari ca de jăratic, apoi (Continuare in pag. 3-a) Cursuri de calificare La Fabrica de confecţii din Iaşi au absolvit de curînd cursul de calificare alte 70 de muncitoare din sectorul len­jerie. Cu acest prilej a avut loc o a­­dunăre sărbătorească în care s-au înmînat carnetele de muncitoare cali­ficate noilor absolvente. In prezent, la Fabrica de confecţii se desfăşoară examenele de absolvire la alte cursuri de calificare care au fost urmate de peste 130 de munci­toare. In luna septembrie a.c. se vor des­chide încă două cursuri de calificare de cite 100 de muncitoare pentru sec­toarele lenjerie şi pantaloni. MARIA RADULESCU responsabila cursurilor de calificare de la Fabrica de confecţii Iaşi

Next