Flacăra Iaşului, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 5593-5618)
1964-09-17 / nr. 5607
u. V r tas* PROLETARI DIEL TOATE ŢĂRILE, UNITIVAJ ORGAN AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5607 JOI 17 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI 20 BANI ÎN ATENŢIA NOASTRĂ. Semănatul griului în epoca optimă In această toamnă avem de însămînțat 460 hectare cu grîu, 30 hectare cu orz și 20 hectare cu secară masă verde. Pentru a pune temelie trainică viitoarei recolte am început din timp pregătirile menite să asigure executarea însămînîărilor la timpul optim şi la un nivel agrotehnic ridicat. Intre acestea, un loc important l-au ocupat pregătirea terenului şi a seminţelor. Din experienţă proprie ne-am convins că pregătirea corespunzătoare a terenului şi însămînţarea la timp şi de calitate au un mare rol în creşterea producţiei la hectar. Avînd în vedere acest lucru, tractoriştii din brigada I de la S.M.T. Iugani, condusă de Bostan Gheorghe, care deserveşte gospodăria noastră, au arat din vară terenul eliberat de păioase, leguminoase şi alte premergătoare timpurii, după care au executat la vreme şi pregătirea patului germinativ în vederea semănatului. In continuare, pe măsură ce am recoltat porumbul-silozei au arat zi şi noapte şi aceste suprafeţe. Colectiviştii noştri au transportat pe cîmp şi o cantitate de aproape 500 tone gunoi de grajd şi peste un vagon de îngrăşăminte chimice, care au fost îngropate în sol odată cu arătura. Se poate aprecia că tractoriştii au reuşit să efectueze lucrări de bună calitate pe toate cele aproape 250 de hectare arate şi discuite pînă acum. Din acestea, 20 hectare le-am şi însămînţat, în primele zile ale lunii septembrie, cu secară masă verde, folosind toate cele 4 semănători pe care le are brigada S.M.T. Buna funcţionare a semănătorilor dovedeşte că maşinile au fost revizuite şi reparate cu atenţie. Semănătorile sunt reglate acum pentru semănatul griului. Condiţiile de prin părţile noastre permit să se înceapă şi însămînţarea acestei culturi, aşa că de mîine vom trece din plin la lucru. Pentru că în acest an o bună parte din grîu va fi semănat după culturi tîrzii (porumb-boabe, sfeclă de zahăr, cartofi etc.), noi am şi pornit organizat la recoltarea acestora, eliberînd cu prioritate tarlalele ce urmează a fi pregătite pentru însămînţat. In prima urgenţă se recoltează porumbul de pe tarlalele „Brazi", „Dumbrava" şi „Muchea“, care în total au peste 80 hectare. Ştiuleţii sînt culeşi direct din lan, iar din urmă se taie cocenii care, împreună cu porumbul necorespunzător pentru boabe, sînt transportaţi şi însilozaţi imediat. Acum în fiecare brigadă de cîmp sînt concentrate toate forţele pentru strîngerea recoltei, aşa ca terenul să poată fi arat neîntîrziat. Procedînd astfel, pînă la semănat, arătura va avea timp să se aşeze. Pe măsură ce însămînţăm terenul deja pregătit,, se desfăşoară în ritm susţinut recoltarea şi aratul celor 150 hectare care mai sunt încă ocupate cu culturi tîrzii şi care sunt destinate griului. Tractoriştii noştri lucrează acum la arat în schimburi prelungite cu 6 tractoare. Noi am avut grijă să instruim din timp colectiviştii care deservesc semănătorile şi care au lucrat la semănat şi în alte campanii. Declanşarea însămînţărilor ne-a găsit cu cele 100 tone de săminţă de grîu în întregime condiţionată. Probele de săminţă au fost trimise la laborator din vreme, iar zilele trecute ne-au sosit buletine roşii existînd astfel certitudinea că vom pune în pămînt sămînţă de bună calitate. Toată sămînţa de grîu o tratăm înainte de semănat cu antimăturice. In tot timpul semănatului voi controla şi supraveghea cu atenţie felul cum se execută lucrările, dacă se respectă viteza de înaintare a agregatelor, adîncimea de îngropare a seminţelor, întreaga suprafaţă ce o avem de însămînţat este mecanizabilă aşa că avem condiţii pentru a face această lucrare la un nivel agrotehnic superior şi în epoca optimă. In prezent ne străduim să punem în aplicare întocmai toate măsurile stabilite în planul operativ al campaniei pentru buna desfăşurare a însămînţărilor şi celorlalte lucrări de sezon. Pentru aceasta organizăm temeinic munca şi folosim cu maximum de randament forţele şi mijloacele ce le avem la dispoziţie, efectuăm pe teren un control permanent şi luăm măsuri corespunzătoare, pentru a asigura în actuala campanie ritm şi calitate la executarea tuturor lucrărilor. Ing. agr. NICOLAIE COJEMEACA G.A.C. Verşeni — raionul Paşcani I Exterior al Fabricii de ulei „Unirea“ din Iaşi. Foto: M. DUMITRIU. Au semănat secara şi orzul Organizind temeinic munca in actuala campanie agricolă de toamnă, membrii gospodăriei agricole colective din comuna Ruginoasa - Paşcani, cu sprijinul mecanizatorilor au reuşit să termine de semănat 60 hectare cu orz şi 30 hectare cu secară pentru masă verde. Au terminat semănatul secarei pentru masă verde - 65 hectare, cit şi orzul - 50 hectare şi colectiviştii din comuna Mogoşeşti. Ce frumos e abecedarul ! . SUMARUL - Cronica literară - „Vara oltenilor" de D.R. Popescu - Călătorind prin ţară - Muzee în aer liber - Sport - De la F.R. Fotbal, pag. 2-a - Viaţa de partid - Ridicarea calificării muncitorilor *din atenţia organizaţiei de bază - Satele noastre tot mai frumoase, mai bine gospodărite ! - întrecerea continuă în întreg raionul Huşi - Noutăţi din cooperaţia meşteşugărească, pag. 3-a - Evoluţia problemei Ciprului - U Tliant, cere prelungirea mandatului forţei O.N.U. Gale Plaza Lasso a fost numit în funcţia de mediator. - Deschiderea Forumului mondial al tineretului - Dezbaterile din Consiliul de Securitate in problema Federaţiei Malayeze. - Pregătiri In vederea conferinţei ţărilor neangajate. pag. 4-a conjfid-wiaţiUtaliei Trenuri cu tonaj sporit Colectivul Depoului G. F. R. Paşcani a înscris noi succese pe graficul întrecerii socialiste, depăşind şi în luna august principalii indicaltori tehnicoeconomici de plan. Astfel, au fost remorcate, 118 trenuri de marfă cu o încărcătură peste nucleu de 11.936 tone pe distanţele Paşcani — Iaşi şi Suceava— Paşcani. S-au realizat şi economii de combustibil. Faţă de norma de plan, au fost economisite în luna august 172 tone combustibil convenţional. Printre mecanicii şi fochiştii evidenţiaţi în întrecere sunt Nic. Grădinaru, Vasile Produlea, Constantin Neagu, Grigore Pleşcan, Vasile Panaite, Vasile Bita şi alţii. ION DIACONU • coresp. Baletul Teatrului Mare din Moscova, la Iaşi Sfârşitul acestei săprâmini marchează în viaţa artistică a oraşului Iaşi un eveniment deosebit: turneul Ansamblului de balet al Teatrului Mare Academic de Stat din Moscova. Cu acest prilej, balerinii sovietici vor prezenta vineri, 18 septembrie, la ora 19:30, un spectacol cu „Lacul lebedelor“ de P. I. Ceaikovski, iar simbată, 19 septembrie, la aceeaşi oră, unul cu „Floarea de piatră“ de S. Prokofiev. Spectacolele, prezentate in cadrul manifestărilor prilejuite de cel de al lll-lea Festival internaţional „George Enescu“, vor fi găzduite de sala Teatrului Naţional „V. Alecsandri". Lucrări de întreţinere a drumurilor Cetăţenii din raionul Negreşti participă cu interes la acţiunea de întreţinere a drumurilor. Astfel, în cursul anului acesta, prin contribuţie în muncă, s-au efectuat peste 9.000 m.p. terasamente, s-au extras 2.000 m.p. piatră şi nisip, s-au transportat mai mult de 3.400 m.c. material pietros şi s-au aşternut pe drumuri peste 17.000 m.c. material pietros. Fruntaşe pe raion privind întreţinerea drumurilor prin contribuţie în muncă sunt comunele Ţibăneşti, Tansa, Ipatele şi Drăguşeni. Racordări la centrala de bloc Pentru asigurarea dezvoltării reţelei de abonaţi telefonici, la Iaşi sunt in curs o serie de lucrări. Zilele trecute, de pildă, s-a racordat la centrala telefonică de bloc de la Podu Roş - cartierul de blocuri de pe malul sting al Bahluiului. De asemenea, s-au început lucrările de racordare la aceeași centrală telefonică a blocurilor din Bulevardul Dimitrie Cantemir. Fabrica de confecţii din Bîrlad. Maşinista Maria Mocanu, din brigada 10—11, şi-a depăşit sarcinile de plan pe luna august cu 41 la sută, dînd în acelaşi timp confecţii de bună calitate. Foto: D. PAVALAŞCU Plenara lărgită a secției G.A.S. din Consiliul Superior al Agriculturii Miercuri au continuat în Capitală lucrările plenarei lărgite a secţiei gospodăriilor agricole de stat din Consiliul Superior al Agriculturii. Au fost dezbătute măsurile tehnicoorganizatorice ce vor fi luate în gospodăriile agricole de stat pentru asigurarea îndeplinirii planului în sectorul producţiei animale pe anul 1964, precum şi măsuri privind realizarea planului economico-financiar. In cadrul discuţiilor, numeroşi participanţi au împărtăşit din experienţa acumulată de unităţile în care lucrează. Plenara a adoptat planul de măsuri menite să asigure desfăşurarea în bune condiţii a însămînţării griului şi a celorlalte culturi de toamnă, recoltarea la timp şi fără pierderi a porumbului, legumelor şi strugurilor, pregătirea ogoarelor, îndeplinirea planului in sectorul producţiei zootehnice, şi obţinerea unor rezultate economice superioare. In acest scop a fost adoptată o hotărîre. In încheierea lucrărilor,- prof. Bucur Schiopu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii, a subliniat principalele sarcini ce revin gospodăriilor agricole de stat în perioada actuală. (Agerpres) moralom , propririi utilajele de înaltă tehnicitate, mecanizarea şi automatizarea unor linii tehnologice de fabricaţie, aparate şi instalaţii de măsură şi control la nivelul tehnicii actuale, toate acestea vorbesc despre un avint puternic al progresului tehnic la Atelierele Nicolina din lasi. 7. .Am intrat in noile laboratoare ale Atelierelor. Amplasate la parterul noului pavilion administrativ dat in acest an in folosinţă, în cele 3 săli ale laboratorului central, se execută probe şi analizele mecanice, chimice şi metalografice, de înaltă precizie, atit asupra materiei prime, cit şi asupra semifabricatelor şi produselor finite. Să facem cunoştinţă cu şeful laboratorului central, cu inginerul Con■nstantin Brătilă (în clişeu), un om intre două virste, pasionat de meseriei şi bun cunoscător a tot ce apare nori in literatura de specialitate pentru aparatele şi instalaţiile de măsură îi control, pentru introducerea metodelor de analiză mai precise, mai rapide. Cu ajutorul tovarăşului Brătilă încercăm să aflăm amănunte din activitatea zilnică a laboratoarelor întreprinderii. Intrăm in prima sală a laboratorului central, o sală spaţioasă, bine luminată, unde de fapt este laboratorul pentru încercări mecanice. De jur împrejur multe aparate şi instalaţii complicate răspund, în cîteva secunde de funcţionare, dacă tratamentele termice sau celelalte prelucrări au fost făcute corespunzător. Parte din aceste importante instalaţii sunt intrate în funcţiune în acest an. In prim plan vedem un aparat imens care parcă dirijează orchestra celorlalte instalaţii din jur. La acest agregat complicat se fac încercări la tracţiune, compresie, încovoiere şi are o sarcină maximă de 100 de tone. Zilnic se probează aici cirlige de tracţiune, elaborate la secţia forje, aparate de legare, epruvete pentru stabilirea calităţii diferitelor materiale utilizate in procesul de construcţie etc. Aici se face un exigent examen de calitate. Cei din secţia forjă ii spun acestui colos cu pupitru automat de comandă ,barometrul calităţii“. In cazul cind anumite loturi nu îndeplinesc condiţiile de calitate prevăzute în STAS-uri (au deformaţii permanente mai mari decit cele admisibile), laboratorul indică noi operaţii de tratament etc. In laboratorul încercărilor mecanice mai sunt si alte aparate pentru determinarea rezistentei la deformare al stratului superficial al metalului, un alt aparat pentru determinarea rezistentei materialelor cu duritate mai mică, precum şi altele. Multe din încercările, care acum se execută in mod operativ în laboratorul central al Atelierelor, in alţi ani, se făceau la Bucureşti sau in alte laboratoare din tară. In sala următoare aspectul general şi mirosul caracteristic al substanţelor, ne permite să descoperim laboratorul chimic. Aici, zilnic, se execută circa 10 probe pentru turnătoria de bronz, patru sau mai multe analize pentru turnătoria de fontă și multe alte încercări pentru diferite h oteluri aliate, pentru cocs, ape etc. Specialiștii care lucrează aici ne spun că urmăresc să pună la punct şi analiza pămintului de turnătorie care pînă acum nu se executa. De asemenea, ei se documentează cu ultimele noutăţi apărute in literatură privind introducerea probelor spectroscopice, care sint mai rapide şi, în anumite condiţii, mai precise. In sfirşit, in a treia sală, rezervată laboratorului metalografic, găsim, printre altele, o maşină modernă pentru şlefuit şi polizat piesele metalice. Acest laborator este abia in fază de organizare şi dotare cu noi aparate de măsură şi control. T.LCONOMU (Continuare în pag. 3 a) ION ISTRATI Autumnală Lină, cu soare blajin şi duios, cu apusuri pline de aur şi de purpură, cu susur de vint răscolind frunzişuri de aramă cu parcuri ce se despletesc de podoabe, cu lanuri coapte de porumb şi cu puful arătîndu-şi obrazul bălan în pomături încărcate de daruri, pe plaiurile ţării a prins să colinde, autumnal şi brumăriu, septembrie cel culegător de roade. M-am întîlnit cu toamna în aceste zile, încă strălucite şi cu cer adînc-albastru, în codrul de la Muncelul de Sus din părţile Paşcanilor şi pe drumurile de ţărînă de la Prigoreni. Am salutat-o pe imaşurile întinse de pe şesul Bahluiului, în lunca Siretului de la Mirceşti, pe ogoare populate cu păduri ruginii de porumb în care se intra la recoltat şi pe cîmpiile înecate în lumină şi ceafă de pe valea Elanului în care rîdeau otăvuri de verde plişcă şi de mătase-Pe mirişti întoarse, privegheate de stolurile cenuşii ale ciocîrlanilor celor cu moţ, începea, ici-colo, să caligrafieze, în urma tractoarelor, semănători sprintene, iar pe la Larga Jijia, sus, pe un deal jilăvit de pîrla dimineţii, cîntau fluiere şi sunau din clopote oile ieşite de la strungă şi de la tîrle. Pe podişca de nuiele a comarnicelor de la Surăneştii Vasluiului, se zvîntau, abia ridicaţi cu strecătoarea de pe l’îrsnabe, ca şi erei ca plumbul şi nntoşi, galbeni cum e cu unpicin. Şi am luat aminte la întîna ani, la iaz, cum se aruncau năvoadele. La Heleşteul, am zăbovit, cu tractoriştii dintr-o brigadă, ’i ntră un muşunoi de mămăligă nouă şi am întins, cu ei îndeolaltă, la prînz, într-un castron ’din cu ochi cu brînză cu smîntînă. Intr o seară albastră, am găzduit la un foc aprins şi nălălăind roşu, nu departe de Frumuşica, într-un corn de vie plăvaie suită de haragi şi îmnporată cu butuci de care atîrnau, asemeni unor ugere vegetale, struguri îmbobonaţi, plesnind de sănătate. Aici am gu stat, sub rumeniş de lună, dintr-un cofăiel în care gîlgîia, neastîmpărat şi dulce, mustul. De miarte, peste popuşoaie în putere şi deasupra unor întinsori pe care hodineau popuri liante de răsărită, se desluşea înfiorînd vînt rece şi din adîncimi nebănuite se zvonea ţipătul unor păsări de noapte. Dimineaţa, după ce m-am trezit dintr-o tohoarcă miţoasă care-mi servise de aşternut şi de acoperemînt, m-am plimbat printr-o bulgărie fără de hotar, din care rîdeau, spălate pe faţă cu rouă, gogonele cît oul şi gogoşari ca de jăratic, apoi (Continuare in pag. 3-a) Cursuri de calificare La Fabrica de confecţii din Iaşi au absolvit de curînd cursul de calificare alte 70 de muncitoare din sectorul lenjerie. Cu acest prilej a avut loc o adunăre sărbătorească în care s-au înmînat carnetele de muncitoare calificate noilor absolvente. In prezent, la Fabrica de confecţii se desfăşoară examenele de absolvire la alte cursuri de calificare care au fost urmate de peste 130 de muncitoare. In luna septembrie a.c. se vor deschide încă două cursuri de calificare de cite 100 de muncitoare pentru sectoarele lenjerie şi pantaloni. MARIA RADULESCU responsabila cursurilor de calificare de la Fabrica de confecţii Iaşi