Flacăra Iaşului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5723-5746)

1965-02-14 / nr. 5734

.­ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5734 DUMINICA 14 FEBRUARIE 1965 4 PAGINI 25 BANI la ordinea lnu Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară Cu întreg utilajul reparat PAŞCANI (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului"). Hotărîţi să înceapă campania de primăvară la timp şi în bune condi­ţii, harnicii mecanizatori de la G.A.S. Paşcani au intensificat, în ultimul timp, activitatea de reparare a utila­jului agricol. Astfel, organizîndu-şi bi­ne munca, ei au revizuit şi reparat toate cele 19 tractoare, 7 semănători pentru păioase, 3 semănători pentru porumb, 16 pluguri pentru tractor etc., fiind pregătiţi pentru începerea lucră­rilor agricole de primăvară. Mecanicii de întreţinere Constan­tin Harabagiu,­ Ion Propanu şi Ion Bordeianu, alături de mecanizatorii Gheorghe Timofte, Victor Hergiu şi Mihai Sîrghie s-au evidenţiat în e­­xecutarea unor lucrări de calitate. LALUCI CRĂCIUN Asigurarea şi condiţionarea seminţelor în unităţile agricole sunt, în mo­mentul de faţă, la ordinea zilei lucrările pregătitoare pentru cam­pania de primăvară. Paralel cu punerea la punct a utilajului, cu fertilizarea solului şi alte acţiuni de sezon, o grijă deosebită tre­buie să existe pentru pregătirea seminţelor. In multe G.A.S.-uri şi cooperative agricole se constată suficientă preocupare în această privinţă. Dovadă şi faptul că s-a trecut din vreme la condiţionarea seminţelor, probele au fost expe­diate laboratoarelor pentru anali­ză, sunt asigurate condiţii optime pentru păstrarea materialului se­­mincer. Gospodăriile agricole de stat din trustul Iaşi, de pildă, au terminat deja condiţionarea între­gii cantităţi de seminţe necesară pentru toate culturile de primăva­ră. Şi în cooperativele agricole de producţie din unele raioane s-au obţinut rezultate asemănă­toare. Astfel, în raionul Huşi nu mai sînt de selecţionat decit can­tităţi foarte mici. Aceleaşi apre­cieri se pot face şi despre coope­rativele agricole din comunele sub­ordonate oraşului Bîrlad. In destu­le unităţi însă se semnalează in­­tîrzieri nejustificate. Cooperativele agricole negreştene au condiţio­nat pina acum abia jumătate din cantitatea de seminţe pentru cul­tura de floarea-soarelui, iar din cea pentru restul culturilor nici măcar atit. Nu cu mult mai bine stau lucrurile şi în cooperativele agricole din raionul Birlad. Unele rămîneri în urmă se semnalează, de asemenea, în raioanele Paş­cani, Iaşi, Hîrlău. Ca urmare a a­­cestor tărăgănări situaţia condi­ţionării seminţelor în cooperative­le agricole din regiunea noastră este nesatisfâcătoare. Deşi timpul este destul de înaintat nu s-a con­diţionat din cantitatea planificată decit 63,8 la sută la floarea-soare­lui, 68,9 la sută la mazăre, 65,8 la sută la ovăz, 85 la sută la orz, 52,1 la sută la fasole. Semnificativ este şi faptul că din analizele făcute pină acum în la­ (Continuare in pag. a 3-a) Fertilizează solul * Pentru ca terenurile cooperativei agricole de producţie din Bunzeşti- Bârla­d să devină tot mai roditoare, ţăranii asociaţi dau o mare atenţie fertilizării solului. Astfel, din cantita­tea de 3.500 tone îngrăşăminte natu­rale, cit prevede planul, ei au trans­portat pină în prezent 1.212 tone, pe o suprafaţă de 60 de hectare. In mod deosebit s-au evidenţiat, în acţiunea de fertilizare a solului, şefii de ate­laje Gheorghe Tofan, Vasile Chirilă, Constantin Coman şi alţii. ELVIRA SITARI­ coresp. * In aceste zile, la cooperativa agricolă de producţie din Stă­­nileşti Huşi se munceşte intens la fertilizarea terenurilor mai slab productive. La această lu­crare sunt folosite toate cele 4 autocamioane ale cooperati­vei agricole precum şi un nu­măr de 47 de atelaje. In ultimele trei săptămini, de exemplu, au fost duse pe tar­lale peste 2.500 tone îngrășă­minte naturale. Manifestări culturale In perioada campaniei electorale căminele culturale şi bibliotecile din raionul Huşi prezintă diferite mani­festări pentru a populariza realizări­le din anii regimului democrat-popu­lar. Au fost organizate în ultimul timp 26 călătorii pe hartă cu teme ca : „Faţa nouă a regiunii Iaşi“, „Obiec­tive noi pe harta patriei", „România pe meridianele globului", precum şi 10 jurnale vorbite, 5 montaje litera­re, la care au participat peste 15.000 de ţărani cooperatori. /'T'f W 1 • • • Grădinarii la lucru La cooperativa agricolă de produc­ţie din Bosia, raionul Iaşi, în acest an se vor cultiva legume pe 62 de hectare. Pentru producerea răsaduri­lor vor fi amenajaţi circa 1.500 m.p., iar pentru repicat alţi 2.500 m.p. de răsadniţe. Grădinarii cooperativei agricole, mo­bilizaţi de organizaţia de partid, sunt pe terminate cu amenajarea a 200 m.p. de răsadniţe,­ unde vor fi însă­­mînţate, către mijlocul săptămînii vi­itoare, seminţele de legume timpurii. Gara de drum. Mecanicul Puiu C. Dumitru de pe lo­comotiva 150148 a Depoului C. F. R­­Paşcani a obţinut însemnate succese în întrecere în cin­stea „Zilei ferovia­rului“. In luna ia­nuarie, el a reali­zat o economie de 44 tone combusti­bil convenţional şi a remorcat cu a­­ceastă locomotivă 19 trenuri cu tonaj sporit. votat!­­în producţie şi în activitatea obştească Este atit de cunoscut la Fabrica „ţesătura“, incit pe oricine întrebi de maistrul Mihai Constantin îţi răs­punde : — II găsiţi la filatură. Acolo lu­crează. Tot aşa ca şi la fabrică, este cu­noscut şi stimat in circumscripţia e­­lectorală orăşenească nr. 94 unde a fost propus candidat în apropiatele alegeri de deputaţi. Cei care îl cu­nosc pe maistrul Mihai Constantin au numai cuvinte de laudă la adresa lui. Ing. M. Hermeziu, şeful secţiei ma­şini cu inele : „Este un maistru cu o înaltă calificare şi inovator, tovarăşul Mihai Constantin. Datorită priceperii şi spiritului său organizatoric, secto­rul pe care îl conduce obţine cu re­gularitate frumoase realizări în pro­ducţie. Anul trecut, de pildă, tura B din sectorul maşini cu inele, condusă de maistrul Mihai Constantin, a rea­lizat peste plan mai mult de 10.000 kg. fire. Ceea ce merită subliniat este faptul că planul la fire de calitatea „A" a fost depăşit cu 1,2 la sută. Şi în prima lună a acestui an, sarcinile de producţie au fost depăşite cu 230 kg. fire, iar indicele de calitate a fost întrecut cu peste 1 la sută. Aceste realizări se datoresc, în bună parte, maistrului Mihai Constantin". Elena Jipa, filatoare : „O atenţie deosebită acordă maistrul Mihai Con­stantin funcţionării în bune condiţii a maşinilor, reglării lor, lucru care face ca, o dată cu influenţarea poziti­vă a indicelui de utilizare a utilajului, munca noastră,­­a filatoarelor de la maşinile cu inele, să fie mai sporni­că. Dar nu numai de maşini se îngri­jeşte, ci şi de oameni, de ridicarea calificării lor. Fiind lector la un curs de ridicare a calificării, el ne-a aju­tat să ne perfecţionăm cunoştinţele profesionale. Dacă filatoarele Elena Nichita, Veronica Butnaru şi altele sunt acum fruntaşe în producţie, asta se datoreşte şi maistrului Mihai Con­stantin, care le-a­ sfătuit, le-a arătat practic, la maşină, cum să munceas­că mai bine". Iori Popa, maistru la atelierul de cilindrărie . „Pe tovarăşul Mihai Con­stantin îl cunosc nu numai din fabri­că, ci şi din cartier, deoarece sîntem vecini. Adică vreau să spun că-l cu­nosc şi din producţie şi din activita­tea obştească. In circumscripţia noas­tră au fost întreprinse anul trecut unele acţiuni gospodăreşti. Prin mun­că patriotică s-a amenajat un loc de joacă pentru copii, s-au plantat arbori ornamentali, s-a amenajat un părcu­­leţ. La aceste lucrări, şi la altele, ca­re au înfrumuseţat circumscripţia noastră, a luat parte şi tovarăşul Mihai Constantin, constituind un bun exemplu pentru alţi cetăţeni“. lată cîteva fapte care confirmă că maistrul Mihai Constantin, merită în­crederea ce i-a fost acordată de a candida din partea F.D.P., în circum­scripţia electorală orăşenească nr. 94, pentru alegerile de la 7 martie. M. POPESCU ŞEDINŢA COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R. P. La Comitetul naţional pentru a­­părarea păcii din R. P. Romînă a avut loc o şedinţă prezidată de acad. Geo Bogza, vicepreşedinte al comi­tetului, cu participarea reprezentan­ţilor instituţiilor de cultură şi artă, la care s-a stabilit planul de măsuri pentru sărbătorirea în ţara noastră a marilor aniversări culturale pe anul 1965 recomandate de Consiliul Mon­dial al Păcii. Printre aceste aniversări sunt : Horaţiu Quintus Horatius Flac­­cus, poet latin, a 2000-a aniversare a naşterii ; M. V. Lomonosov, scriitor şi savant rus, a 200-a comemorare a morţii ; Jan Hus, reformator ceh, a 550-a comemorare a morţii ; Dante Alighieri, poet italian, a 700-a ani­versare a naşterii ; William Butter Yeats, poet irlandez, a 100-a aniver­sare a naşterii ; Nguyen Du, scriitor vietnamez, a 200-a aniversare a naş­terii ; Jan Sibelius, compozitor finlan­dez, a 100-a aniversare a naşterii ; Carlos J. Finlay, medic cuban, a 50-a comemorare a morţii; Al Hazen (Mo­hamed Ibn Al Hayeam), a 1000-a ani­versare a naşterii. (Agerpres) Insigne de fruntaş în întrecerea socialistă Zilele trecute, la întreprinderea de construcţii-montaj din Iaşi au fost împăr­ţite distincţiile obţinute în întrecerea socialistă pe 1964. Au primit insigna de fruntaş în întrecere 202 munci­tori, ingineri şi tehnicieni, din care 59 pentru a doua oară. Printre aceştia se numără Vasile Scinteie — dulger, Const. Nichita — lăcătuş-sudor, Ion Dancău — betonist, T. Ionescu — strun­gar şi alţii. Printre cei care au pri­mit insigna de fruntaş pentru prima dată sunt S. Olaru — mozaicar, Gavril Drumaru — lăcătuş, Const. Rotaru — fierar-betonist. La Atelierele Paşcani, aşa cum ne informează corespondentul voluntar CONST. DUDUMAN, au primit insig­na de fruntaş muncitorii Gh. Vîrlan, Th. Ignat, Grigore Ursache, maistrul Valeriu Jitaru şi mulţi alţii. Despre înmînarea insignei de frun­taş în întrecerea socialistă ne scrie şi corespondentul nostru voluntar AUREL IONESCU de la întreprinderea econo­mică raională Paşcani. Aici, 19 mun­citori au primit această distincţie Printre ei se află mecanicul Gh. Po­povici, tîmplarul Dumitru Păduraru, su­dorul Const. Ciubotaru. Un asemenea eveniment a avut loc şi în staţia C. F.R. Bîrnova. După cum ne infon­mează corespondentul nostru voluntar D. VARVARA, au primit insigna de fruntaş în întrecere ceferiştii Th. Ba­raboi, Gh. Darabană, Gh. Glodeanu, Emil Găluşcă, Const. Dorea şi alţii. Insigne de fruntaş in întrecere s-au dat şi la întreprinderea de transpor­turi Iaşi. Corespondentul nostru vo­luntar, tov. AUREL NICOLAU, ne in­formează că au primit insigna pen­tru a doua­­oară Manole Airinei, Alex Porojnicu, Ion Stoica, D-tru Bidirel şi alţii. Diplome pentru cooperativele de consum fruntaşe In regiunea Iaşi a început în­iiina­­rea diplomelor­ cooperativelor de con­sum fruntaşe pe anul 1964, precum şi a insignei „Fruntaş în întrecerea socialistă“ lucrătorilor cu rezultatele cele mai bune în muncă. Astfel, re­cent, a fost acordată diploma de fruntaşă pe raion cooperativei de consum din Doneşti, raionul Vaslui, care în anul trecut a obţinut cele mai bune rezultate în realizarea in­dicatorilor economico-financiari. Ase­menea diplome vor fi acordate zilele acestea şi cooperativelor de consum din Ghergheşti, raionul Bîrlad, Sco­­binţi, raionul Hîrlău, Miroslăveşti, ra­ionul Paşcani etc. Cooperativa de consum din Prisecani, raionul Iaşi, va primi diploma de cooperativă frunta­şă pe regiune. Regiunea se pregăteşte de alegeri !!!f!llllllllllllllllllini!llII!!!l!lllll!llinillll!!!llllllllllllllM p­TM laflorva patriei pentru epeWiem *pm* Alegătorii despre candidaţii lor FRONTUL DEMOCRAÎIEI Noi programe artistice Formaţiile artistice ale căminului cultural din Dumeşti, raionul Negreşti, pregătesc noi programe pentru ale­gerile de la 7 martie. Brigada artis­tică de agitaţie pregăteşte un pro­gram special „Azi votăm cu înflăcă­rare pentru spor şi bunăstare", iar e­­chipa de teatru și-a inclus în reper­toriu scenete legate de alegeri. Propuneri gospodăreşti La întîlnirea dintre candidatul F.D.P. şi alegătorii din circumscripţia elec­torală orăşenească nr. 53 Bîrlad au luat parte numeroşi cetăţeni. Ei au participat cu entuziasm la discuţii vorbind despre realizările din circum­scripţie, despre adîncile prefaceri ca­re au avut loc în acest oraş. Totoda­tă, au făcut propuneri şi s-au anga­jat să participe activ la continua în­frumuseţare a circumscripţiei, a ora­şului lor. Gheorghe Stratulat, tehnolog la Fa­brica de rulmenţi Birlad, Iosif Melan­­covici, director adjunct al Fabricii de rulmenţi şi alţii, care au luat cu­­vîntul, au arătat că Bîrladul era cu­noscut înainte ca un oraş plin de praf, cu cîteva dughene în centru. In anii regimului democrat-popular, o­­raşul a cunoscut importante prefaceri înnoitoare. Fabrica de rulmenţi care este cunoscută şi peste hotarele pa­triei, Teatrul de stat „Victor Ion Popa", Sanatoriul T.B.C., Complexul şcolar, cinematografele „Victoria“ şi „Bîrla­­dul", Complexul U.R.C.M., nenumăra­tele blocuri de locuinţe, sînt doar cîteva din realizările înfăptuite la Bîr­lad în anii noştri. — La Bîrlad, a spus medicul Ale­xandru Păiş, exista înainte un spital cu 170 de paturi. Azi sunt două spi­tale şi un sanatoriu însumînd 800 de paturi. La spitalul de adulţi s-au în­fiinţat noi secţii : de chirurgie, de boli infecţioase, de noi născuţi. La dezvoltarea acestei unităţi spitaliceşti, la îmbunătăţirea asistenţei sanitare a adus o valoroasă contribuţie can­didatul nostru, în alegerile de la 7 martie, dr. Gheorghe Bărbulescu, direc­torul spitalului de adulţi din Bîrlad. Vorbind despre o serie de realizări gospodăreşti, ing. Ion Bangu, de la Fabrica de rulmenţi, a arătat :­­ Sunt multe înfăptuiri care au renimbat faţa oraşului nostru, dar să vorbim şi despre ce mai este de fă­cut. Ar trebui, cred, îmbunătăţit trans­portul în comun. De asemenea, este necesar ca pe unele străzi din circum­scripţia noastră să fie refăcut pavajul. Pensionarul Alexandru Balaşin, du­pă ce a amintit despre o serie de realizări din circumscripţie, la care cetăţenii şi-au adus contribuţia, a spus : - Mai sunt destule de făcut pentru continua înfrumuseţare a circumscrip­ţiei. Sunt unele străzi unde putem planta pomi, pe un teren viran care există în circumscripţie poate fi ame­­najat un părculeţ. Cei care au luat cuvîntul nu s-au mulţumit să facă numai propuneri, ci au dat soluţii practice pentru înfăp­tuirea lor, angajîndu-se, totodată, să contribuie cu dragoste la aceasta. OM. SAVU „Decada teatrelor dramatice“ In vederea stimulării activităţii tea­trelor dramatice şi a creşterii calităţii artistice a spectacolelor, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organi­za anul acesta în lunile mai-iunie „Decada teatrelor dramatice". La această manifestare vor partici­pa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune spectacole prezentate în premieră în stagiunile 1963-1964 şi 1964-1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese con­temporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consiliu­lui teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selec­ţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor tea­trelor dramatice din ţară cu câte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In această perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care şi-au anunţat par­ticiparea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate în prima e­­tapă, va avea loc în Bucureşti la sfâr­­şitul lunii mai - începutul lunii iunie. (Agerpres) ,\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\ schiţe în creion ri)dit contrast In ultima vreme, străbătînd meleagurile unde­­ alegătorii mi-au făcut onoarea de a mă propune candidat la deputăţie In sfatul popular regional, am cunoscut o mulţime de oameni inimoşi, cu ade­vărat demni de admiraţie pentru iniţiativă şi abnegaţie in viaţa ob­ştească. Aşa că, poate prin contrast, m-a uluit o cunoştinţă întim­­plătoare: un om de care parcă ai unde, de nu ti-ar slirni mila ... O milă care te prinde cind intilneşti anumite infirmităţi. Intr-un moment de sinceritate, la un pahar de vin, şi-a deschis in fata mea sufletul crunt şi pidosnic, jignindu- mă cu o încredere care duhnea : — Drăguţule, am eu tactica mea, zău aşa. Dă-le mai a­­proape, că miros a vin şi rom, nu a altceva ... Cum ifi spuneam? A, a da. Am o tactică teribilă. M-am băgat in mai multe treburi. Şi să vezi de ce. Am cap, domnule! Ţinindu-mă strins de cot, individul turnă in paharul lui veşnic gol, prăvăli băutura pe git, sughiţă încîntat şi mi se spovedi mai departe: — Deci mă descurc eu cum mă descurc la slujbă, că am şef înţelegător Ce te faci însă cu activitatea obştească? Vine unul să mă înscrie la cor. Eu, chit că-s cam răguşit din cauza coniacului, accept imediat, că nu mă costă nimic. In patru ani am şi fost la o re­petiţie. Totodată intru şi în echipa de popice. Cu popicarii am mers chiar odată în deplasare, la o întîlnire cu echipa din Spiridoneasa din Vale. Ce chef am tras acolo, domnule. Vai de mine și de mine. Spiri­­donenii au fost darnici cu băutura. Mai ales pe mine m-au cinstit, de parcă aş fi jucat pentru ei, chit că încercasem şi eu să nu ratez în serie. Ha, ha, ha! Vesel, interlocutorul mă înghionti amical și sorbi încă o stacană. — Sunt și în echipa de dansuri, chipurile. Pe fiecare linie am cite o sarcină. Ce, te pui cu mandea? Numai în comitetul de fe­mei nu m-au cooptat tovărășelele noastre .. . Incintat de „spiritul" ce-l plasase, glumețul repezi iarăși un ghiont spre plexul meu, dar l-am tentat la timp și a­ fost cit pe ce să cadă sub masă. — N-am refuzat nici pe cei din cartierul unde locuiesc. Comitetul de stradă a găsit la mine toată înţelegerea . . . Doaa . . . Numai că, ce ghinion, n-am putut lua parte la acţiuni. Cind a fost să plantăm nişte trandafiri, am avut repetiţie la cor. (Aici arhiocupatul clipi şmechereşte din ochi). — N-am putut participa nici la curățatul zăpezii din curte, că de, trebuia să mă duc la dansuri. Iar de sunt solicitat la cor sau dansuri — că cei de la popice îs oameni ai dracului, s-au lămurit cu mine — mă scuz că-s prea ocupat în cartier. Ba o dată am și protestat într-o ședință: „Bre tovarăşi — i-am luat tare — la noi in servici­unii au prea multe răspunderi obşteşti, aşa cum e cazul meu, pe­n­unt alţii işi petrec timpul liber prin restaurante. E justă oare o asemenea re­partizare a sarcinilor?“ .. . Cuvîntul meu l-a pus in încurcătură pe colegul de la cultural, ca şi pe cel cu sportul, iar în cartier trec drept omul care nu-şi mai vede capul de treburi. — Şi dumneatale nu ţi-e ruşine? l-am întrerupt eu, indignat, pe marele tactician al chiulului. — Cum? A, ştii că-i bană? Ha, ha, ha! Hai de mine şi de mine! De mult n-am auzit o glumă aşa de tare! Bată-te norocul să te batai... Stai, unde pleci? De ce pui banii pe masă? Era vorba să plă­tesc eu. Stai, de ce pleci şi mă laşi aşa?... MIHAI DUMITRIU Aspect exterior al Observatorului astronomic al Universi­tăţii „Al. I. Cuza" din Iaşi. Foto : G. Paul WVWWWUVMVWVVVVV-JWMWtfVWWMVVVVVWVWVWVV^^fMWV>n.-S,.M%n^WVVv'

Next