Flacăra Iaşului, februarie 1965 (Anul 21, nr. 5723-5746)
1965-02-14 / nr. 5734
. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAŞI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, NR. 5734 DUMINICA 14 FEBRUARIE 1965 4 PAGINI 25 BANI la ordinea lnu Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară Cu întreg utilajul reparat PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Hotărîţi să înceapă campania de primăvară la timp şi în bune condiţii, harnicii mecanizatori de la G.A.S. Paşcani au intensificat, în ultimul timp, activitatea de reparare a utilajului agricol. Astfel, organizîndu-şi bine munca, ei au revizuit şi reparat toate cele 19 tractoare, 7 semănători pentru păioase, 3 semănători pentru porumb, 16 pluguri pentru tractor etc., fiind pregătiţi pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară. Mecanicii de întreţinere Constantin Harabagiu, Ion Propanu şi Ion Bordeianu, alături de mecanizatorii Gheorghe Timofte, Victor Hergiu şi Mihai Sîrghie s-au evidenţiat în executarea unor lucrări de calitate. LALUCI CRĂCIUN Asigurarea şi condiţionarea seminţelor în unităţile agricole sunt, în momentul de faţă, la ordinea zilei lucrările pregătitoare pentru campania de primăvară. Paralel cu punerea la punct a utilajului, cu fertilizarea solului şi alte acţiuni de sezon, o grijă deosebită trebuie să existe pentru pregătirea seminţelor. In multe G.A.S.-uri şi cooperative agricole se constată suficientă preocupare în această privinţă. Dovadă şi faptul că s-a trecut din vreme la condiţionarea seminţelor, probele au fost expediate laboratoarelor pentru analiză, sunt asigurate condiţii optime pentru păstrarea materialului semincer. Gospodăriile agricole de stat din trustul Iaşi, de pildă, au terminat deja condiţionarea întregii cantităţi de seminţe necesară pentru toate culturile de primăvară. Şi în cooperativele agricole de producţie din unele raioane s-au obţinut rezultate asemănătoare. Astfel, în raionul Huşi nu mai sînt de selecţionat decit cantităţi foarte mici. Aceleaşi aprecieri se pot face şi despre cooperativele agricole din comunele subordonate oraşului Bîrlad. In destule unităţi însă se semnalează intîrzieri nejustificate. Cooperativele agricole negreştene au condiţionat pina acum abia jumătate din cantitatea de seminţe pentru cultura de floarea-soarelui, iar din cea pentru restul culturilor nici măcar atit. Nu cu mult mai bine stau lucrurile şi în cooperativele agricole din raionul Birlad. Unele rămîneri în urmă se semnalează, de asemenea, în raioanele Paşcani, Iaşi, Hîrlău. Ca urmare a acestor tărăgănări situaţia condiţionării seminţelor în cooperativele agricole din regiunea noastră este nesatisfâcătoare. Deşi timpul este destul de înaintat nu s-a condiţionat din cantitatea planificată decit 63,8 la sută la floarea-soarelui, 68,9 la sută la mazăre, 65,8 la sută la ovăz, 85 la sută la orz, 52,1 la sută la fasole. Semnificativ este şi faptul că din analizele făcute pină acum în la (Continuare in pag. a 3-a) Fertilizează solul * Pentru ca terenurile cooperativei agricole de producţie din Bunzeşti- Bârlad să devină tot mai roditoare, ţăranii asociaţi dau o mare atenţie fertilizării solului. Astfel, din cantitatea de 3.500 tone îngrăşăminte naturale, cit prevede planul, ei au transportat pină în prezent 1.212 tone, pe o suprafaţă de 60 de hectare. In mod deosebit s-au evidenţiat, în acţiunea de fertilizare a solului, şefii de atelaje Gheorghe Tofan, Vasile Chirilă, Constantin Coman şi alţii. ELVIRA SITARI coresp. * In aceste zile, la cooperativa agricolă de producţie din Stănileşti Huşi se munceşte intens la fertilizarea terenurilor mai slab productive. La această lucrare sunt folosite toate cele 4 autocamioane ale cooperativei agricole precum şi un număr de 47 de atelaje. In ultimele trei săptămini, de exemplu, au fost duse pe tarlale peste 2.500 tone îngrășăminte naturale. Manifestări culturale In perioada campaniei electorale căminele culturale şi bibliotecile din raionul Huşi prezintă diferite manifestări pentru a populariza realizările din anii regimului democrat-popular. Au fost organizate în ultimul timp 26 călătorii pe hartă cu teme ca : „Faţa nouă a regiunii Iaşi“, „Obiective noi pe harta patriei", „România pe meridianele globului", precum şi 10 jurnale vorbite, 5 montaje literare, la care au participat peste 15.000 de ţărani cooperatori. /'T'f W 1 • • • Grădinarii la lucru La cooperativa agricolă de producţie din Bosia, raionul Iaşi, în acest an se vor cultiva legume pe 62 de hectare. Pentru producerea răsadurilor vor fi amenajaţi circa 1.500 m.p., iar pentru repicat alţi 2.500 m.p. de răsadniţe. Grădinarii cooperativei agricole, mobilizaţi de organizaţia de partid, sunt pe terminate cu amenajarea a 200 m.p. de răsadniţe, unde vor fi însămînţate, către mijlocul săptămînii viitoare, seminţele de legume timpurii. Gara de drum. Mecanicul Puiu C. Dumitru de pe locomotiva 150148 a Depoului C. F. RPaşcani a obţinut însemnate succese în întrecere în cinstea „Zilei feroviarului“. In luna ianuarie, el a realizat o economie de 44 tone combustibil convenţional şi a remorcat cu această locomotivă 19 trenuri cu tonaj sporit. votat!în producţie şi în activitatea obştească Este atit de cunoscut la Fabrica „ţesătura“, incit pe oricine întrebi de maistrul Mihai Constantin îţi răspunde : — II găsiţi la filatură. Acolo lucrează. Tot aşa ca şi la fabrică, este cunoscut şi stimat in circumscripţia electorală orăşenească nr. 94 unde a fost propus candidat în apropiatele alegeri de deputaţi. Cei care îl cunosc pe maistrul Mihai Constantin au numai cuvinte de laudă la adresa lui. Ing. M. Hermeziu, şeful secţiei maşini cu inele : „Este un maistru cu o înaltă calificare şi inovator, tovarăşul Mihai Constantin. Datorită priceperii şi spiritului său organizatoric, sectorul pe care îl conduce obţine cu regularitate frumoase realizări în producţie. Anul trecut, de pildă, tura B din sectorul maşini cu inele, condusă de maistrul Mihai Constantin, a realizat peste plan mai mult de 10.000 kg. fire. Ceea ce merită subliniat este faptul că planul la fire de calitatea „A" a fost depăşit cu 1,2 la sută. Şi în prima lună a acestui an, sarcinile de producţie au fost depăşite cu 230 kg. fire, iar indicele de calitate a fost întrecut cu peste 1 la sută. Aceste realizări se datoresc, în bună parte, maistrului Mihai Constantin". Elena Jipa, filatoare : „O atenţie deosebită acordă maistrul Mihai Constantin funcţionării în bune condiţii a maşinilor, reglării lor, lucru care face ca, o dată cu influenţarea pozitivă a indicelui de utilizare a utilajului, munca noastră,a filatoarelor de la maşinile cu inele, să fie mai spornică. Dar nu numai de maşini se îngrijeşte, ci şi de oameni, de ridicarea calificării lor. Fiind lector la un curs de ridicare a calificării, el ne-a ajutat să ne perfecţionăm cunoştinţele profesionale. Dacă filatoarele Elena Nichita, Veronica Butnaru şi altele sunt acum fruntaşe în producţie, asta se datoreşte şi maistrului Mihai Constantin, care le-a sfătuit, le-a arătat practic, la maşină, cum să muncească mai bine". Iori Popa, maistru la atelierul de cilindrărie . „Pe tovarăşul Mihai Constantin îl cunosc nu numai din fabrică, ci şi din cartier, deoarece sîntem vecini. Adică vreau să spun că-l cunosc şi din producţie şi din activitatea obştească. In circumscripţia noastră au fost întreprinse anul trecut unele acţiuni gospodăreşti. Prin muncă patriotică s-a amenajat un loc de joacă pentru copii, s-au plantat arbori ornamentali, s-a amenajat un părculeţ. La aceste lucrări, şi la altele, care au înfrumuseţat circumscripţia noastră, a luat parte şi tovarăşul Mihai Constantin, constituind un bun exemplu pentru alţi cetăţeni“. lată cîteva fapte care confirmă că maistrul Mihai Constantin, merită încrederea ce i-a fost acordată de a candida din partea F.D.P., în circumscripţia electorală orăşenească nr. 94, pentru alegerile de la 7 martie. M. POPESCU ŞEDINŢA COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN R. P. La Comitetul naţional pentru apărarea păcii din R. P. Romînă a avut loc o şedinţă prezidată de acad. Geo Bogza, vicepreşedinte al comitetului, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor de cultură şi artă, la care s-a stabilit planul de măsuri pentru sărbătorirea în ţara noastră a marilor aniversări culturale pe anul 1965 recomandate de Consiliul Mondial al Păcii. Printre aceste aniversări sunt : Horaţiu Quintus Horatius Flaccus, poet latin, a 2000-a aniversare a naşterii ; M. V. Lomonosov, scriitor şi savant rus, a 200-a comemorare a morţii ; Jan Hus, reformator ceh, a 550-a comemorare a morţii ; Dante Alighieri, poet italian, a 700-a aniversare a naşterii ; William Butter Yeats, poet irlandez, a 100-a aniversare a naşterii ; Nguyen Du, scriitor vietnamez, a 200-a aniversare a naşterii ; Jan Sibelius, compozitor finlandez, a 100-a aniversare a naşterii ; Carlos J. Finlay, medic cuban, a 50-a comemorare a morţii; Al Hazen (Mohamed Ibn Al Hayeam), a 1000-a aniversare a naşterii. (Agerpres) Insigne de fruntaş în întrecerea socialistă Zilele trecute, la întreprinderea de construcţii-montaj din Iaşi au fost împărţite distincţiile obţinute în întrecerea socialistă pe 1964. Au primit insigna de fruntaş în întrecere 202 muncitori, ingineri şi tehnicieni, din care 59 pentru a doua oară. Printre aceştia se numără Vasile Scinteie — dulger, Const. Nichita — lăcătuş-sudor, Ion Dancău — betonist, T. Ionescu — strungar şi alţii. Printre cei care au primit insigna de fruntaş pentru prima dată sunt S. Olaru — mozaicar, Gavril Drumaru — lăcătuş, Const. Rotaru — fierar-betonist. La Atelierele Paşcani, aşa cum ne informează corespondentul voluntar CONST. DUDUMAN, au primit insigna de fruntaş muncitorii Gh. Vîrlan, Th. Ignat, Grigore Ursache, maistrul Valeriu Jitaru şi mulţi alţii. Despre înmînarea insignei de fruntaş în întrecerea socialistă ne scrie şi corespondentul nostru voluntar AUREL IONESCU de la întreprinderea economică raională Paşcani. Aici, 19 muncitori au primit această distincţie Printre ei se află mecanicul Gh. Popovici, tîmplarul Dumitru Păduraru, sudorul Const. Ciubotaru. Un asemenea eveniment a avut loc şi în staţia C. F.R. Bîrnova. După cum ne infonmează corespondentul nostru voluntar D. VARVARA, au primit insigna de fruntaş în întrecere ceferiştii Th. Baraboi, Gh. Darabană, Gh. Glodeanu, Emil Găluşcă, Const. Dorea şi alţii. Insigne de fruntaş in întrecere s-au dat şi la întreprinderea de transporturi Iaşi. Corespondentul nostru voluntar, tov. AUREL NICOLAU, ne informează că au primit insigna pentru a douaoară Manole Airinei, Alex Porojnicu, Ion Stoica, D-tru Bidirel şi alţii. Diplome pentru cooperativele de consum fruntaşe In regiunea Iaşi a început îniiinarea diplomelor cooperativelor de consum fruntaşe pe anul 1964, precum şi a insignei „Fruntaş în întrecerea socialistă“ lucrătorilor cu rezultatele cele mai bune în muncă. Astfel, recent, a fost acordată diploma de fruntaşă pe raion cooperativei de consum din Doneşti, raionul Vaslui, care în anul trecut a obţinut cele mai bune rezultate în realizarea indicatorilor economico-financiari. Asemenea diplome vor fi acordate zilele acestea şi cooperativelor de consum din Ghergheşti, raionul Bîrlad, Scobinţi, raionul Hîrlău, Miroslăveşti, raionul Paşcani etc. Cooperativa de consum din Prisecani, raionul Iaşi, va primi diploma de cooperativă fruntaşă pe regiune. Regiunea se pregăteşte de alegeri !!!f!llllllllllllllllllini!llII!!!l!lllll!llinillll!!!llllllllllllllM pTM laflorva patriei pentru epeWiem *pm* Alegătorii despre candidaţii lor FRONTUL DEMOCRAÎIEI Noi programe artistice Formaţiile artistice ale căminului cultural din Dumeşti, raionul Negreşti, pregătesc noi programe pentru alegerile de la 7 martie. Brigada artistică de agitaţie pregăteşte un program special „Azi votăm cu înflăcărare pentru spor şi bunăstare", iar echipa de teatru și-a inclus în repertoriu scenete legate de alegeri. Propuneri gospodăreşti La întîlnirea dintre candidatul F.D.P. şi alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 53 Bîrlad au luat parte numeroşi cetăţeni. Ei au participat cu entuziasm la discuţii vorbind despre realizările din circumscripţie, despre adîncile prefaceri care au avut loc în acest oraş. Totodată, au făcut propuneri şi s-au angajat să participe activ la continua înfrumuseţare a circumscripţiei, a oraşului lor. Gheorghe Stratulat, tehnolog la Fabrica de rulmenţi Birlad, Iosif Melancovici, director adjunct al Fabricii de rulmenţi şi alţii, care au luat cuvîntul, au arătat că Bîrladul era cunoscut înainte ca un oraş plin de praf, cu cîteva dughene în centru. In anii regimului democrat-popular, oraşul a cunoscut importante prefaceri înnoitoare. Fabrica de rulmenţi care este cunoscută şi peste hotarele patriei, Teatrul de stat „Victor Ion Popa", Sanatoriul T.B.C., Complexul şcolar, cinematografele „Victoria“ şi „Bîrladul", Complexul U.R.C.M., nenumăratele blocuri de locuinţe, sînt doar cîteva din realizările înfăptuite la Bîrlad în anii noştri. — La Bîrlad, a spus medicul Alexandru Păiş, exista înainte un spital cu 170 de paturi. Azi sunt două spitale şi un sanatoriu însumînd 800 de paturi. La spitalul de adulţi s-au înfiinţat noi secţii : de chirurgie, de boli infecţioase, de noi născuţi. La dezvoltarea acestei unităţi spitaliceşti, la îmbunătăţirea asistenţei sanitare a adus o valoroasă contribuţie candidatul nostru, în alegerile de la 7 martie, dr. Gheorghe Bărbulescu, directorul spitalului de adulţi din Bîrlad. Vorbind despre o serie de realizări gospodăreşti, ing. Ion Bangu, de la Fabrica de rulmenţi, a arătat : Sunt multe înfăptuiri care au renimbat faţa oraşului nostru, dar să vorbim şi despre ce mai este de făcut. Ar trebui, cred, îmbunătăţit transportul în comun. De asemenea, este necesar ca pe unele străzi din circumscripţia noastră să fie refăcut pavajul. Pensionarul Alexandru Balaşin, după ce a amintit despre o serie de realizări din circumscripţie, la care cetăţenii şi-au adus contribuţia, a spus : - Mai sunt destule de făcut pentru continua înfrumuseţare a circumscripţiei. Sunt unele străzi unde putem planta pomi, pe un teren viran care există în circumscripţie poate fi amenajat un părculeţ. Cei care au luat cuvîntul nu s-au mulţumit să facă numai propuneri, ci au dat soluţii practice pentru înfăptuirea lor, angajîndu-se, totodată, să contribuie cu dragoste la aceasta. OM. SAVU „Decada teatrelor dramatice“ In vederea stimulării activităţii teatrelor dramatice şi a creşterii calităţii artistice a spectacolelor, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă va organiza anul acesta în lunile mai-iunie „Decada teatrelor dramatice". La această manifestare vor participa teatre dramatice din Capitală şi din ţară cu cele mai bune spectacole prezentate în premieră în stagiunile 1963-1964 şi 1964-1965. Se va da prioritate spectacolelor cu piese contemporane şi îndeosebi cu opere ale dramaturgiei naţionale. Selecţionarea spectacolelor va fi făcută de către o comisie a Consiliului teatrelor din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. La prima etapă, în vederea selecţionării celor mai bune spectacole, pot participa colectivele tuturor teatrelor dramatice din ţară cu câte două spectacole, din care cel puţin unul cu o piesă originală. Faza de selecţionare va avea loc între 1 martie şi 1 mai. In această perioadă, comisia de selecţionare a Consiliului teatrelor se va deplasa la toate teatrele care şi-au anunţat participarea la decadă. Faza finală, la care vor lua parte colectivele selecţionate în prima etapă, va avea loc în Bucureşti la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie. (Agerpres) ,\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V.\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\V\\\\\ schiţe în creion ri)dit contrast In ultima vreme, străbătînd meleagurile unde alegătorii mi-au făcut onoarea de a mă propune candidat la deputăţie In sfatul popular regional, am cunoscut o mulţime de oameni inimoşi, cu adevărat demni de admiraţie pentru iniţiativă şi abnegaţie in viaţa obştească. Aşa că, poate prin contrast, m-a uluit o cunoştinţă întimplătoare: un om de care parcă ai unde, de nu ti-ar slirni mila ... O milă care te prinde cind intilneşti anumite infirmităţi. Intr-un moment de sinceritate, la un pahar de vin, şi-a deschis in fata mea sufletul crunt şi pidosnic, jignindu- mă cu o încredere care duhnea : — Drăguţule, am eu tactica mea, zău aşa. Dă-le mai aproape, că miros a vin şi rom, nu a altceva ... Cum ifi spuneam? A, a da. Am o tactică teribilă. M-am băgat in mai multe treburi. Şi să vezi de ce. Am cap, domnule! Ţinindu-mă strins de cot, individul turnă in paharul lui veşnic gol, prăvăli băutura pe git, sughiţă încîntat şi mi se spovedi mai departe: — Deci mă descurc eu cum mă descurc la slujbă, că am şef înţelegător Ce te faci însă cu activitatea obştească? Vine unul să mă înscrie la cor. Eu, chit că-s cam răguşit din cauza coniacului, accept imediat, că nu mă costă nimic. In patru ani am şi fost la o repetiţie. Totodată intru şi în echipa de popice. Cu popicarii am mers chiar odată în deplasare, la o întîlnire cu echipa din Spiridoneasa din Vale. Ce chef am tras acolo, domnule. Vai de mine și de mine. Spiridonenii au fost darnici cu băutura. Mai ales pe mine m-au cinstit, de parcă aş fi jucat pentru ei, chit că încercasem şi eu să nu ratez în serie. Ha, ha, ha! Vesel, interlocutorul mă înghionti amical și sorbi încă o stacană. — Sunt și în echipa de dansuri, chipurile. Pe fiecare linie am cite o sarcină. Ce, te pui cu mandea? Numai în comitetul de femei nu m-au cooptat tovărășelele noastre .. . Incintat de „spiritul" ce-l plasase, glumețul repezi iarăși un ghiont spre plexul meu, dar l-am tentat la timp și a fost cit pe ce să cadă sub masă. — N-am refuzat nici pe cei din cartierul unde locuiesc. Comitetul de stradă a găsit la mine toată înţelegerea . . . Doaa . . . Numai că, ce ghinion, n-am putut lua parte la acţiuni. Cind a fost să plantăm nişte trandafiri, am avut repetiţie la cor. (Aici arhiocupatul clipi şmechereşte din ochi). — N-am putut participa nici la curățatul zăpezii din curte, că de, trebuia să mă duc la dansuri. Iar de sunt solicitat la cor sau dansuri — că cei de la popice îs oameni ai dracului, s-au lămurit cu mine — mă scuz că-s prea ocupat în cartier. Ba o dată am și protestat într-o ședință: „Bre tovarăşi — i-am luat tare — la noi in serviciunii au prea multe răspunderi obşteşti, aşa cum e cazul meu, penunt alţii işi petrec timpul liber prin restaurante. E justă oare o asemenea repartizare a sarcinilor?“ .. . Cuvîntul meu l-a pus in încurcătură pe colegul de la cultural, ca şi pe cel cu sportul, iar în cartier trec drept omul care nu-şi mai vede capul de treburi. — Şi dumneatale nu ţi-e ruşine? l-am întrerupt eu, indignat, pe marele tactician al chiulului. — Cum? A, ştii că-i bană? Ha, ha, ha! Hai de mine şi de mine! De mult n-am auzit o glumă aşa de tare! Bată-te norocul să te batai... Stai, unde pleci? De ce pui banii pe masă? Era vorba să plătesc eu. Stai, de ce pleci şi mă laşi aşa?... MIHAI DUMITRIU Aspect exterior al Observatorului astronomic al Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi. Foto : G. Paul WVWWWUVMVWVVVVV-JWMWtfVWWMVVVVVWVWVWVV^^fMWV>n.-S,.M%n^WVVv'