Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)

1965-09-12 / nr. 5913

Proletari din toate țările, uniți-vă!" ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.C.R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANII XXI, Nr. 5 § 15 DUMINICA 12 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI In secţia finisaj­­de la Fabrica de tricotaje „Mol­dova" din Iaşi. Fot­­i O. Paul în raionul Hîrlau gafa pregătirile pentru semănat ? Apropierea campaniei însăminţârilor de toamnă se face simţită ţi in raionul Hîrlău. Un raid prin diferite unităţi agricole ne-a prilejuit să constatăm că, in multe locuri, ţăranii cooperatori s-au pregătit temeinic, din vreme d in vede­rea insaminţării griului.­­ Tovarăşul Nemesniciuc, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Şipote, ne relata că totul e pregătit pentru a se trece la semănatul griului. Pe terenurile care au fost eliberate din vreme de premergătoare (960 de hectare) s-au executat arături de vară, iar pe 343 de hectare, unde a fost amplasată cultura griului, s-a discuit şi incorporat sub brazdă 3.210 tone gunoi de grajd şi pe 111 hectare s-a admi­nistrat superfosfat, întreaga cantitate de seminţe, de 214 tone, este condiţio­nată. La aceeaşi unitate se lucrează din plin la recoltatul culturilor de toamnă, eliberindu-se cu prioritate tarlalele des­tinate a fi Insâmînţate in apropiata campanie. La brigăzile I şi IV s-a început re­coltatul porumbului. Munca este or­ganizată de ata natură Incit să dea posibilitate mecanizatorilor să treacă neintirziat la pregătirea terenului pen­tru Insăminţări. Cind ne-am oprit la cooperativa agri­colă de producţie din Forăţii, toţi me­canizatorii erau la arat pe terenurile eliberate de cultura porumbului sau la discuirea terenului pentru insăminţatul griului.„Pe 350 de hectare, ne spunea tovarăşul Mihai Tănase, preşedintele cooperativei agricole de producţie, se poate trece la semănat căci patul ger­minativ este pregătit (arat, fertilizat, tăvălugit şi discuit)".­­ Pregătirile pentru campania insă­­minţărilor de toamnă* ne-a informat tovarăşul Spiridon Andrieţ* preşedinte­le cooperativei agricole din Balş, au fost incheiate. Terenurile eliberate din vreme sunt arate* discuiie şi fertilizate. Săminţa este condiţionată. Mecaniza­torii au verificat maşinile de semănat. Ca o măsură de prevedere ne-am for­mat o rezervă de incă 100 de hectare de teren. In următoarele zile vom tre­ce la recoltatul porumbului. Ca să eli­berăm cit mai rapid terenurile pe care a fost amplasată cultura griului am prevăzut ca toate brigăzile să lucreze pe aceeaşi tarla, in aşa fel, incit In aceeaşi zi să dăm posibilitate meca­nizatorilor să treacă la executarea ară­turilor. Asemenea preocupări se mai pot intilni­ţi la alte unităţi ca cele din Chişcăreni, Plugari, Bulbucani, Coarnele Caprei, Frumuşica, Deleni. Trebuie spus insă că mai sunt şi u­­nităţi rămase în urmă cu pregătirile pentru campania insămînţărilor de toamnă. Aşa este cazul cooperative­lor agricole de producţie din Belceşti, Cepleniţa, Hirlau, Prăjeni, Româneşti, Tansa, Flămînzi, unde, deşi au fost arate mari suprafeţe, se intîrzie cu pregătirea patului germinativ. La a­­ceste unităţi au fost discuite cele mai mici suprafeţe de teren. Intirzieri se constată di in ceea ce priveşte condiţionatul seminţelor. Da­că cele mai multe unităţi au terminat condiţionatul seminţelor altele, printre care cele din Tansa, Cepleniţa, Coar­nele Caprei, Cotnari, Focuri, Roma­neşti, mai au importante cantităţi de seminţe neselectate. Tov. V. Ursu, pre­şedintele cooperativei agricole de pro­ducţie din Ch­ioara, ne spunea că ră­­minerea în urmă cu condiţionarea griului se datoreşte S.M.T.-ului Fru­muşica, care le-a trimis selectorul tir­­ziu şi prost reparat Nefiind bine puse la punct, funcţionează cu dese între­ruperi şi selectoarele din unităţile de­servite de către S.M.T. Podu-Iloaiei, A. ALEXANDRU schiţe In creion Un om de caracter... Gind şi-a dat seama că omul e supus greşelii, Lucreţiu Zostoroabă a zlmbit fericit , baza psihică a viitoarei sale cariere era asigurată. Mai greu i-a fost ptnă s-a deprins să folosească cu chib­zuinţă slăbiciunile umane. La început, din lipsă de experienţă, pe cind era încă la studii medii, proceda cam grosier. II pica dirigintelui pe fruntaşii clasei, venind cu dovezi că respectivii au fumat o dată la toaletă. Profesorul i-a muştruluit pe viitorii cumpărători de ţigări, le-a pus numai nouă la purtare, insă Lucretiu s-a ales cu două după ceafă şi a rămas corigent la matematici, deoarece colegul din banca din fară nu i-a dat voie să copieze teza de la el. Din cauza asta, eroul nostru a căpătat fobia ştiinţelor exacte şi a ieşit profesor de desen. Se dă insă drept pictor, deoarece are şi un pic de indeminare la reproducerea ulcelelor. Cind vede pe cite un coleg de breaslă că are succes, 11 felicită zimbind trist, 11 laudă in plenare şi-şi notează de cite ori a fost la restaurant. Scoate in relief la şedinţe caracterul realist al operei tovarăşului său, dar semnează... anonim o mică notiţă acră unde se întreabă dacă „nu cumva talentatul nostru confrate plăteşte un început de tribut abstracţionismului.. Un coleg l-a ajutat, de milă, să mai dea un pic de viaţă cltor doi cartoane pe care Lucreţiu le-ar vrea expuse prin expoziţii. Corecturile au fost destul de numeroase. Au fost eliminate stîngăciile prea evidente, culorile au fost schimbate radical şi, minune, cu o ocazie oarecare mult prea elaboratele tablouri au fost atirnate pe un perete. Căpătind Încredere in forţele proprii, noul „artist" s-a gîndit că, obligat fată de cel care i-a corectat lucrările, nu-i demn să-l mai urmărească. Mai ales că putea să încredinţeze această misiune in miini mai bune. Nu era oare sprijinitorul lui certat Ia cuţite cu sculptorul Bivolescu ? S-a şi prezentat la acesta: — Maestre, ştiţi cit de mult vă admir! Sunt prieten cu ştiţi dumneavoastră cine, insă sunt anumite lucruri pe care nu le pot admite. Vorba strămoşilor noştri: „Sunt prieten cu Platon dar mai prieten cu dreptatea“. Şi aseară, la restaurant, inamicul matale te-a făcut cu ou şi cu oţet. Ar fi timpul să intervii, să sesizezi conducerea Filialei, să iei atitudine. Seara, la restaurant, Lucreţiu era alături de cel ce-i corectă mizgilelile şi ciocnind cu el şi ceilalţi de la masă îşi nota­u atent cit s-a băut. Deodată, s-a deschis uşa şi a năvălit spre ei, masiv şi sumbru, Bivolescu. Fără să dea mina cu nimeni a început: — Tovarăși, avem printre noi o javră. E vorba de Gostoroabă. Amicul său ii corectează mizgilelile, iar dumnealui drept mulțumire, ii poartă sîmbeteje. A venit azi la mine să mă ajite. Cum ţi-ai permis mă să mă socoteşti de o teapă cu tine ? Dacă ai ceva de spus, vorbeşte în adunări, reclamă unde vrei, dar nu mai Învrăjbi oamenii. Cară-te pină nu te potcovesc ! Grăbind spre uşă, Lucretiu işi spunea : „ Cit de lipsiţi de caracter sint oamenii. In loc să-ţi fie recunoscători, te fac de rîs. Dar lasă, că-i aranjez eu pe toţi. Cei rămaşi la masă au rîs ci­ au ris, au ciocnit un pahar de Cotnari și, ca de obicei, au început să se diondănească. Iar eu îmi cer iertare de la artiştii plastici pentru că mi-am ales eroul din lumea lor. Poate că alde Costoroabă se învîrte prin alte medii. L-am cunoscut și eu, din păcate. .. MIHAI DUMITRIU De la Ministerul Învăţămîntului Ministerul învăţămîntului anunţă că etapa a doua a concursului de ad­mitere la învăţămîntul superior fără frecvenţă se va desfăşura între 20 şi 27 septembrie cf.c. înscrierea candidaţilor se va face pînă în zîud de 19 septembrie ora 14, la facultăţile care au secţii fără frec­venţă, în universităţi, institute peda­gogice, Institutul de ştiinţe economice şi Institutul de cultură fizică. Se pot prezenta la concursul de admitere din etapa a doua candidaţii care nu au participat la prima etapă şi oamenii muncii care au obţinut dreptul de a se înscrie la concurs în conformitate cu recenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri, pe baza urmă­toarelor acte : a) Certificatul de naștere (copie le­galizată) b) Diploma de maturitate sau o di­plomă echivalentă c) Certificatul de sănătate d) 3 fotografii tip buletin de iden­titate e) Adeverinţă din care să rezulte că sunt încadraţi în cîmpul muncii. Pentru oamenii muncii care nu se pot prezenta la concursul din 20-27 septembrie a.c. se va organiza un nou concurs, la o dată care se va anunţa ulterior. (Agerpres). 4 COMUNICAT cu privire la vizita în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovie­tice şi a Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, intre 3 şi 11 septembrie 1965, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. In timpul şederii în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, membrii de­­legaţiei române au vizitat, in afară de capitala Uniunii Sovietice­­ Mosco­va - oraşele Volgograd şi Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi industriale, monumente cultural-istorice, s-au intîlnit cu conducători ai organelor de partid şi de stat din Moscova, din regiunile Volgograd şi Leningrad, cu oa­meni ai muncii, luînd cunoştinţă şi cu acest prilej de viaţa şi realizările poporului sovietic. Oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o primire călduroasă şi cordială, care reflectă sentimentele de prietenie ale poporului sovietic faţă de poporul frate român. Delegaţia ţi-a exprimat mulţumirea sinceră pentru ospitalitatea prietenească şi cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România a avut intîlniri şi a purtat convorbiri cu tovarăşii : L. I. Brejnev, prim-secretar al CC. al P.C.U.S.* A. N. Kosîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.* A. I. Mikoian, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.R., şi cu alţi conducători de partid şi de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La tratativele care au avut loc au luat parte­­ din partea română tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R.* Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Alexandru Bîrlă­­deanu, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.* secretar al C.C. al P.C.R.* Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S. din partea sovietică tovarășii : L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., N. V. Podgornii, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Selepin, membru al Pre­zidiului C.C. al F.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novik­ov, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședin­te al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., P. F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S.* vicepreședinte al Consiliului de Ministri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S.* ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin* membru al C.C. al P.C.U.S.* ambasadorul Uniunii Sovietice in Repu­blica Socialistă România. In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat intr-o atmosf­eră de prie­tenie şi cordialitate, a avut loc un schimb sincer şi util de păreri asupra problemelor dezvoltării relaţiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi mişcării comuniste ţi muncitoreşti mondiale.­ ­ Părţile au constatat cu satisfacţie că prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul sovietic, relaţiile dintre Republica Socialistă România şi­ Uniunea Sovietică se întăresc şi se dezvoltă cu succes pe baza principiilor marxism­­leninismului, internaţionalismului socialist, colaborării şi întrajutorării tovă­răşeşti, in condiţiile strictei respectări a egalităţii In drepturi, respectării reciproce a independenţei ţi suveranităţii, neamestecului reciproc In tre­burile Interne ţi îmbinării pe această bază a intereselor fiecărei ţari cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegaţiile s-au Informat reciproc asupra desfăşurării construirii socia­lismului şi comunismului în ţările lor* asupra celor mai importante măsuri ce se înfăptuiesc în Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Delegaţia de partid­ul guvernamentală a Republicii Socialiste România subliniază cu deosebită satisfacţie realizările poporului sovietic in creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, in progresul tehnic şi dezvoltarea ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor sovietici. Forţa creatoare şi entuziasmul oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist au transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială. Poporul sovietic, dezvoltind multilateral, cu multă energie, economia naţională, obţine succese însemnate în îndepli­nirea sarcinilor construcţiei comuniste trasate de cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Realizările poporului sovietic reprezintă o contribuţie de seamă la întărirea sistemului socialist mondial, la triumful cauzei socialismului şi păcii. Partea sovietică şi-a exprimat satisfacţia profundă faţă de realizările României socialiste în dezvoltarea economiei naţionale, ştiinţei, culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Sub conducerea Partidului Comunist Român, poporul român a obţinut victoria definitivă a socialismului. Această victorie istorică este consfinţită in noua Constituţie a Republicii Socialiste România. In prezent, poporul român munceşte cu succes pentru traducerea în viaţă a hotăririlor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român îndreptate spre desăvîrşirea construcţiei socialiste în toate domeniile activitâţii economice, ştiinţifice şi culturale. Prin munca şi realizările sale, poporul român aduce o contribuţie însemnată la întărirea sistemului socia­list mondial, la victoria cauzei socialismului şi păcii. Cele două părţi au remarcat că în cursul ultimilor ani au fost obţinute succese însemnate în domeniul colaborării economice, comerciale şi cultu­rale între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Intre anii 1961-1965 schimburile de mărfuri dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste au crescut cu peste 65 la sută în comparaţie cu perioada precedentă de 5 ani. Ro­mânia exportă în Uniunea Sovietică produse ale industriei şi agriculturii, utilaje şi instalaţii petroliere, chimice, nave maritime şi fluviale. Uniunea Sovietică livrează României maşini şi utilaje, instalaţii complete, materii prime şi acordă asistență tehnică în construirea unor întreprinderi şi obiec­tive industriale. Pe baza consultărilor care au avut loc între organele de planificare ale Republicii Socialiste România și Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste asupra problemelor legate de coordonarea planurilor de dezvoltare ale celor două țări pe anii 1966-1970, s-a semnat un protocol privind colabo­rarea economică și livrările principalelor mărfuri în această perioadă. Acordul cu privire la colaborarea economică în următorii 5 ani va con­tribui la crearea condițiilor favorabile pentru lărgirea acestei colaborări în diverse ramuri ale economiei naţionale, în interesul ambelor ţări. In scopul lărgirii şi adîncirii in continuare a legăturilor economice* Păr­ţile au hotărît să creeze o Comisie mixtă guvernamentală româno-sovietică de colaborare economică. Cele două delegaţii au subliniat importanţă dezvoltării legăturilor teh­­nico-ştiinţifice, care joacă un rol însemnat în ridicarea producţiei celor două ţări la un nivel tehnic tot mai înalt. Schimburile ştiinţifice şi culturale care se efectuează intre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, contribuie la îmbogăţirea reciprocă cu valori culturale, la dezvoltarea culturii socialiste în cele două ţări şi la întărirea continuă a prieteniei dintre popoarele român şi sovietic. Părţile confirmă din nou interesul lor pentru dezvoltarea colaborării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reci­proc, cit şi cu celelalte ţări socialiste. Ele subliniază că relaţiile de co­laborare economică între statele socialiste, suverane şi egale în drepturi* în spiritul avantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, al neamestecului reciproc In treburile interne şi al internaţionalismului socialist* contribuie la (Continuare in pag. 3) ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN U. R. S. S. A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Plecarea din Moscova MOSCOVA 11 - Corespondentul A­­gerpres, Silviu Podină, transmite : Sîmbătă dimineaţa a părăsit Moscova delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, secretar general a! Comitetului Central al Partidului Co­munist­ Român, care la invitaţia C. C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic a făcut o vizită oficială în U.R.S.S. • Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul oraşului de aeroportul Vnukovo se aflau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniu­nii Sovietice. De-a lungul traseului, mii de locuitori ai Moscovei au venit să conducă pe reprezentanţii poporu­lui român. Aeroportul Vnukovo era împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări. La ora 9,30 la aeroport soseşte de­legaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Membrii delegaţiei române au fost conduşi la plecare de tovarăşii L. Brej­nev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Şelepin, P. N. Demirev, I. V. An­dropov, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniştri şi alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Mosco­va, numeroşi muncitori din Capitala sovietică* ziarişti. Erau prezenţi membrii Ambasadei Republicii Socialiste România la Mos­cova. Garda de onoare aliniată pe pla­toul aerogării prezintă onorul. Se in­tonează imnurile de stat ale Republi­cii Socialiste România şi Uniunii So­vietice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înso­ţit de tovarăşul Leonid Brejnev, trece in revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi membri ai delegaţiei române işi iau rămas bun de la persoanele o­­ficiale sovietice şi de la şefii misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Moscova, care au venit să-i conducă. Locuitorii Moscovei aplaudă căldu­ros şi scandează lozinci în cinstea prieteniei româno-sovietice. Un grup de pionieri oferă flori membrilor de­legaţiei. Tovarăşii L. I. Brejnev şi Nicolae­ Ceauşescu rostesc cuvîntări de rămas bun. Membrii delegaţiei române îşi iau apoi un călduros rămas bun de la conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic, împreună cu delegaţia* a plecat spre Bucureşti ambasadorul U.R.S.S. in Republica Socialistă România* I. K. Jegalin. Cuvintarea Leonid Draga tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi prieteni români, tovarăşi, Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România in Uniunea Sovie­tică a durat ceva mai mult de o săp­­tămînă. Astăzi ne-am adunat aici pentru a conduce pe oaspeţii noştri care pleacă spre patrie şi pentru a le ura drum bun. In timpul călătoriei prin Uniunea Sovietică dv., dragi tovarăşi, aţi vizitat trei oraşe-erou : Moscova - capi­tala noastră - Leningradul şi Volgo­­gradul, aţi vizitat o serie de întreprin­deri industriale şi instituţii culturale Acest lucru v-a dat posibilitatea sa vedeţi personal cum trăieşte poporul nostru, preocupările sale, felul cum munceşte pentru ţelul măreţ - con­struirea comunismului. Sperăm că numeroasele intîlniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă daţi seama mai bine de sentimentele calde, prieteneşti, de respectul pe care-1 nutresc faţă de poporul român. In cursul vizitei dv. am avut posibi­litatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, în pro­ tovarăşului Brejnev blemele actuale ale situaţiei interna­ţionale contemporane şi mişcării co­muniste şi muncitoreşti mondiale. Noi preţuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfăşurat într-o at­mosferă de sinceritate şi cordialitate, s-au caracterizat prin spiritul interna­ţionalismului socialist autentic. Rezultatul concret al convorbirilor va fi dezvoltarea continuă a priete­niei şi colaborării frăţeşti între parti­dele şi guvernele noastre, între cele două popoare ale noastre. Suntem­ profund convinşi că aceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacţie de toţi acei cărora le este scumpă cauza păcii şi socialismului, care luptă pentru întărirea unităţii lagărului socialist, pentru coeziunea mişcării comuniste internaţionale. Vă rugăm, dragi tovarăşi, ca la în­toarcerea în patrie să transmiteţi po­porului român frate, comuniştilor din România salutul nostru cordial şi urări de noi succese în construcţia sad­distă. Trăiască Partidul Comunist Român ! Să trăiască şi să se întărească prie­tenia şi colaborarea frăţească între Uniunea Sovietică şi Republica So­cialistă România ! La revedere, dragi prieteni. Drum bun ! Cuvintarea Nicolae Dragă tovarăşe Brejnev, Dragă tovarăşe Kosîghin, Dragi tovarăşi, Vizita pe care delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socia­liste România a făcut-o în Uniunea Sovietică la acum sfirşit. Plecăm cu amintirea plăcută a întilnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca avintata şi des­pre realizările obţinute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialis­te, sub conducerea Partidului Comunist, in opera de construire a comunismu­lui. Manifestările de cordialitate frăţească cu care am fost intimpinaţi pretutin­deni sunt expresia relaţiilor de priete­nie care leagă popoarele român şi so­vietic. In cadrul convorbirilor sincere şi uti­le purtate cu conducătorii Partidului Comunist şi ai guvernului sovietic, în legătură cu un larg cerc de probleme care interesează ţările şi partidele noastre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndreptate spre intensifi­carea relaţiilor dintre cele două ţări şi popoare. Suntem­ convinşi că vizita pe care am făcut-o în Uniunea Sovietică va con­tribui la dezvoltarea colaborării dintre ţările şi partidele noastre, la intărirea prieteniei româno-sovietice, spre binele ambelor noastre popoare, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Mulţumim incă o dată oamenilor sovietici pentru prietenia şi ospitalita­tea cu care ne-au înconjurat, tuturor tovarăşilor care s-au îngrijit ca vizita noastră să fie rodnică şi plăcută. Ex­primăm în mod deosebit mulţumiri populaţiei Moscovei pentru primirea şi însoţirea foarte călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes in muncă pentru înflorirea pa­triei sovietice, pentru construirea socie­tăţii comuniste. Trăiască Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice! Trăiască prietenia româno-sovietică ! La revedere, dragi tovarăşi şi prie­teni! tovarăşului Ceauşescu înapoierea în Capitală a delegaţiei Sîmbătă la amiază s-a înapoiat in Capitală, venind de la Moscova, de­legaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frun­te cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care, la invitaţia Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice şi a Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea So­vietică. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlă­­deanu, Paul Niculescu - Mizil, Ma­nea Mănescu, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Nicolae Guină, ambasadorul Republicii So­cialiste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Băneasa, de­legaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica* Emil Bodnaraş* Petre Go­rilă* Constantin Dragan* Alexandru Drăghici, Gheorghe Rădulescu* Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, de membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C. C. al P.C.R., de membri ai C.C al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei stră­ine. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica So­cialistă România, membrii Ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Cu acelaşi avion a sosit de la Mos­cova şi ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România, I. K. Jegalin. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au în­­timpinat cu căldură pe membrii delega­ţiei. Pionieri le-au oferit f­ort.

Next