Flacăra Iaşului, octombrie 1965 (Anul 21, nr. 5929-5955)

1965-10-19 / nr. 5944

ANII XXI, Nr. 5944 MARTI 19 OCTOMBRIE 199­­4 PADINI 2) DANI Harnicul colectiv de muncă de la Atelierele Paşcani, sec­ţia boghiuri, obţine în fiecare lună frumoase succese în pro­ducţie. Luna trecută, de pildă, s-au dat peste sarcinile de plan 4 boghiuri, UN CLIŞEU, mentorii Neculai Aganenci şi Gheor­­ghe Ştirbu, evidenţiaţi în întrecerea socialistă, care au con­tribuit din plin la aceste rezultate. Foto : V. Botoşanu O realizare de prestigiu a industriei noastre constructoare de maşini Colectivul Fabricii de maşini unel­te şi agregate - Bucureşti a asimilat anul acesta strungurile Carusel cu diametrul de 2.000 şi 2.500 mm. Ele fac parte din categoria maşinilor uni­versale şi sunt destinate atelierelor mecanice pentru prelucrarea prin aş­­chiere a metalelor. Soluţiile moder­ne adoptate in construcţia lor permit folosirea simultană a mai multor scu­le, fapt care reduce volumul de mun­că cerut pentru prelucrarea pieselor. Strungurile Carusel pot fi folosite pen­tru operaţii variate ca : rectificare, copiere, filetare etc. Strungul de 2.000 mm, de pildă, poate prelucra piese a căror greutate ajunge pină la 12 tone. Moderna uzină bucureşteană asimi­lează o familie de şase strunguri Ca­rusel cu diametrul intre 1.000 şi 3.200 mm, pe baza unor licenţe achiziţionate din Italia. Dintre ele, strungurile asimilate (de 2.000 şi 2.500 mm) împreună cu cel de 37200 mm fac parte din aceeaşi grupă constructivă. Aceasta permite ca 70-75 la sută din repere să poată fi folosite la cel puţin două strunguri. Unele ansamble importante, cum sunt cutiile de viteză, cutiile de avans, centrala de ungere se refolosesc in­tegral la toate strungurile. Familia de strunguri Carusel, care se carac­erizează printr-o linie arhi­tectonică modernă și Indici tehnico­­economici superiori, reprezintă o rea­lizare de prestigiu a industriei noas­tre constructoare de maşini. (Agerpres) ÎN PAGINA 4 ■ Al Vl-lea Congres Sindical Mondial ■ ADEN Chemare la grevă generală II Noul guvern congolez în preajma deschiderii învăţămîntului de partid la sate Grijă pentru sporirea calităţii şi eficienţei studiului in curind, se va deschide noul an şcolar in sistemul Invăţămîntului de partid la sate. In organizaţiile de bază din gospodăriile agricole de stat, staţiunile de maşini şi cooperativele de producţie din regiune se fac pre­gătiri intense pentru a se asigura, în­că de la începutul anului, buna des­făşurare a invăţămîntului de partid şi o strînsă legătură a acestuia cu pre­ocupările actuale ale oamenilor mun­cii de la sate. Cum stau lucrurile in această direcţie in raionul Iaşi? Râs­­punzind la întrebarea noastră, tovară­şul MIHAI APOSTOL, secretar al Co­mitetului raional de partid, ne-a re­latat! — Experienţa de pină a­­cum ne-a demonstrat pe deplin faptul că învăţă­­mîntul de partid are o de­osebită importanţă în munca pentru ridicarea nivelului politic şi ideolo­gic al comuniştilor şi al celorlalţi oameni al mun­cii. Rezultatele bune ob­ţinute anul trecut în ac­tivitatea cercurilor şi cursurilor s-au reflectat în participarea tot mai activă a cursanţilor la lupta pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor parti­dului. Ţinind seama de învăţămintele şi de expe­rienţa acumulată, organi­zaţiile de bază, îndrumate de Comitetul raional de partid, au început pregă­tirile în vederea deschide­rii în bune condiţiuni a Invăţămintului, cu mult timp în urmă. Munca a­­cestora a început, după cum era firesc, cu selec­ţionarea propagandiştilor. — Ce-aţi întreprins pină acum? — Ne-am îndreptat a­­tenţia mai întîi asupra selecţionării propagandiş­tilor deoarece ei au un mare rol în buna desfă­şurare a învăţămîntului, în asigurarea eficienţei a­­cestuia. In toate comune­le au fost trimise colective din cei mai pregătiţi lec­tori şi activişti de partid care au ajutat organiza­ţiile de bază in selecţio­narea propagandiştilor din rîndul comuniştilor cu o bogată experienţă în munca de propagandă, cu o temeinică pregătire politică şi profesională, oameni care se bucură de stima şi încrederea colec­tivelor din care fac parte­ activişti de partid şi de stat, ingineri agronomi, profesori şi învăţători, ţă­rani cooperatori.­­ V-aţi ocupat, cum s-ar spune, de îmbunătă­ţirea compoziţiei corpului de propagandişti.­­ Exact, înseşi rezulta­tele obţinute confirmă a­­cest lucru. Din cei 171 de propagandişti selecţionaţi, 44 sunt activişti de partid şi de stat, 25 sunt ingineri şi tehnicieni agronomi, 105 sunt profesori şi învă­ţători, iar restul sunt din rindul ţăranilor coopera­tori şi a altor categorii de oameni al muncii. De subliniat că marea majo­ritate a acestora au stu­dii superioare şi medii, sau au absolvit diferite şcoli de partid. Noi nu ne-am oprit însă aici. Manifestând o deosebită grijă pentru înarmarea te­meinică a propagandişti­lor cu documentele celui de al IX-lea Congres al partidului, noi am trimis o parte din propagan­dişti la cursul de pregă­tire ce a fost organizat de Comitetul regional de partid, iar restul au fost pregătiţi la cursul de 4 zile ce a fost organizat, la începutul lunii septem­brie, de către Comitetul raional de partid.­­ Cum aţi acţionat pen­tru stabilirea judicioasă a formelor de invăţămlnt? - Cind s-a trecut la stabilirea formelor de în­văţă­mint s-a ţinut seama de nivelul de pregătire al oamenilor, de specificul locului de muncă al a­­cestora, cit şi de faptul că în ultimul timp numă­rul membrilor de partid a sporit simţitor. In acest an şcolar, in raionul nostru vor funcţiona mai multe forme de invăţămînt. In toate acestea se vor stu­dia documentele Congre­sului al IX-lea al P.C.R., in strînsă legătură cu sar­cinile ce stau In faţa cursanţilor din satele ra­ionului nostru.­­ In ce stadiu vă aflaţi cu înscrierea cursanţilor? - De la început aş vrea să subliniez faptul că au fost luate măsuri care să evite acele manifestări de birocratism ce au avut loc în anii precedenţi in u­­nele organizaţii de bază privind înscrierea cursan­ţilor in formele de în­­văţămînt. Comitetul raio­nal de partid a ajutat organizațiile de bază in constituirea unor colecti- Interviu realizat de G. LAURENtIU (Continuare in pag. 2) Acţiuni de înfrumuseţare a satelor Avind îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid şi mo­bilizaţi de către deputat­, nume­roşi cetăţeni de pe cuprinsul raio­nului Hirlău au participat, de la Începutul anului şi până în prezent, la executarea unui În­semnat număr de lucrări de În­frumuseţare a satelor. Printre cele mai importante acţiuni a­­mintim: amenajarea de drumuri pe o distanţă de 35 km, repara­rea a 5.218 m. p. poduri şi po­­dețe, construirea a 42 km. şan­ţuri noi şi desfundarea altor 203 km., amenajarea de parcuri şi zone verzi pe 22.420 m. p. şi a 17 baze sportive, nivelarea a 24.000 m. p. terenuri, construirea de garduri la şcoli şi Instituţii pe o lungime de 0.456 m. p., cu­răţirea de spini şi buruieni a 12.000 ha Izlaz, defrişarea a 17 hectare teren etc. La executarea acestor munci au participat 98.969 cetăţeni, care au prestat 873.853 ore muncă patrio­tică. Valoarea lucrărilor se ridi­că la suma de 5.777.133 lei. Inovaţii biRLAD (de la subreddc­la zid­­ului „Flacăra laşului"). Galitatea suprafețelor rectifica­­te suferă, uneori, din cauza im­purităţilor existente In lichidul de răcire folosit in aşchierea me­talului. Recent, însă, cabinetul tehnic al Fabricii de rulmenti a înregistrat două propuneri de i­­novafii care vin să rezolve a­­ceastă problemă: „Procedeu şi instalaţie de flltrare a lichidului de răcire“ şi „Mecanizarea cu­­răţirii bazinelor din stafia cen­­trală de emulsie“ — autor ing. Mircea Simovlei, şeful secţiei re­paraţii mecanice şi electrice. So­luţiile tehnice indicate de auto­rul inovaţiei sunt realizabile cu mijloace interne şi aduc nume­roase avantaje■ Organele tehnice In drept au dat avize favorabile. Aceste Inovaţii se numără printre ultimele din cele 120 Înregistrate anul acesta la P­R­­­ticipanţilor despre aspecte de la Festivalul International al teatre­lor de păpuşi şi marionete, ac­­centuindu-se asupra unor noi modalităţi ale artei păpuşereşti in domeniul regiei, scenografiei şi interpretării. S-a anuntat, de a­­semenea, programul cercului pe acest an, care prevede, printre al­tele, pregătirea la membrii cer­cului a unui spectacol de pă­puși. Încheierea cursului internaţional „Ameliorarea producţiei viticole“ Luni s-a încheiat în Ca­pitală primul curs interna­ţional de perfecţionare pri­vind „Ameliorarea produc­ţiei viticole”, organizat sub egida­ F.A.O. Timp de 30 de zile cit a durat cursul, participanţii - specialişti din 11 ţări — au luat cunoştinţă de princi­palele realizări şi preocupări în domeniul viticulturii pe plan mondial şi au făcut un larg schimb de experienţă. Prelegerile au fost ţinute de oameni de ştiinţă, de re­putaţie mondială, de peste hotare şi din ţara noastră. Irn acelaşi timp, excursiile de studii organizate în prin­cipalele podgorii ale ţării noastre au oferit partici­panţilor posibilitatea de a cunoaşte activitatea de cer­cetare şi de dezvoltare a viticulturii noastre. La şedinţa de închidere au luat cuvintul Rene Pro­fin, preşedintele Oficiului internaţional al viei şi vi­nului, care a subliniat une­­le aspecte ale activităţii a­­cestei organizaţii, George Piquet, codirector al cursu­lui, Aii Kazai - Afganis­tan, şi Ahmed Chaoch - Algeria, care au exprimat mulţumiri guvernului român pentru ospitalitate. Participanţii au fost sa­lutaţi de Nicolae Ştefan, vicepreşedinte al Consiliu­lui Superior al Agriculturii. In cadrul fazei regionale a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“ artiştii ama­­tori de la căminul cultural Aroneanu au prezentat montajul literar „Viaţă nouâ-n sat la noi d IN GLIŞEU, aspect din timpul spectacolului. Prietenii teatrului La Teatrul de păpuşi, cercul ,,Prietenii teatrului“ şi-a reluat, zilele trecute, activitatea. In prima sedintă li s-a vorbit par­ Consfătuiri cu corespondenţii voluntar! Duminică, 17 octombrie a.c., a avut loc, la Casa raională de cul­tură din Vaslui, o consfătuire cu corespondenţii voluntari, din raion şl oraş, al dratului „Fla­căra Iaşului“. Cu prilejul discu­ţiilor, participanţii la consfătuire (muncitori, ţărani cooperatori, in­gineri, tehnicieni, cadre didactice etc.), au făcut un folositor schimb de experienţă. In acelaşi timp, s-au făcut propuneri privind Îm­bunătăţirea tematicii ziarului. O consfătuire asemănătoare a avut loc şi la Negreşti, sâmbătă, 16 octombrie a.c., cu corespon­denții din acest raion. LA RECOLTATUL PORUMBULUI ŞI ARĂTURI De ce diferă rezultatele în multe unităţi agricole co­operatiste din raionul Negreşti, majoritatea forţelor sunt îndrep­tate la recoltatul porumbului, eliberarea terenului şi executa­rea arăturilor pentru insămîn­­ţările de primăvară. Ritmul în care se desfăşoară aceste lu­crări este însă necorespunză­tor, datorită faptului că nu pes­te tot sunt mobilizate la lucru suficiente forţe, iată cîteva con­statări făcute cu prilejul unei recente vizite la două coope­rative agricole din acest raion. SClNTEIA : Cu toate forţele în această unitate am con­statat că la lucrările agricole de sezon sunt mobilizate atît forţele cooperativei agricole, cit şi cele ale brigăzii S. M. T. condusă de Ion Condurache. Tovarăşul Constantin Atodiresel, secretarul organizaţiei de partid, ne-a spus că in ziua respectivă se aflau la recoltatul porumbu­lui peste 600 de ţărani coope­ratori, iar 80 de atelaje lucrau la eliberatul terenului. Tarlalele ,­,Tufeşti" şi ,,Lunca Rateş" au şi fost deja eliberate de co­ceni.­­ Pină acum,- a continuat to­varăşul Constantin Atodiresel -în fruntea întrecerii s-au situat ţăranii cooperatori din brigăzile de cîmp, conduse de Alexandru Zaharia, Constantin Barangic şi alţii. Pe tarlaua „Tufeşti". In mij­locul mecanizatorilor, l-am gă­sit pe tov. Dan Condurache, in­ginerul agronom al cooperativei.­­ Rezultatele muncii noastre­­ ne-a spus inginerul agronom - sunt concretizate in faptul că acum se recoltează ultimele hec­tare cu porumb, iar 400 de hec­tare au si fost eliberate de coceni. In prezent toate cele 14 tractoare ale brigăzii S. M. T. lucrează la executarea arături­lor pentru însămînțările de pri­măvară, lucrare executată deja pe aproape 300 de hectare. Ce­le mai bune rezultate la ară­turi au obţinut mecanizatorii Dumitru Mistreanu, Mihai Ale­xa, Gheorghe Moraru, Valeriu Florea şi alţii. MIRONEASAI Când munca nu-i bine organizată La Mironeasai, lucrările agri­cole de sezon sunt mult rămase în urmă. Acest lucru se datoreşte, in primul rind, slabei organizări a muncii.­­ Zilnic - ne-a spus tov. ing. Constantin Luchian - sunt mobi­lizaţi la strînsul porumbului doar 60-70 de ţărani cooperatori. Din această cauză în fiecare zi se recoltează numai cite 15 ha, în loc de 30 de hectare cit este planificat. Aşa se face că mai avem de recoltat porumbul de pe încă 100 de hectare. Rămasă în urmă este şi ac­ţiunea de eliberare a terenului de coceni. Deşi la această lu­crare este mobilizat un număr suficient de atelaje, zilnic nu se eliberează decit între 8 şi 10 hectare, deoarece mijloacele de transport nu sunt folosite din plin. Mai sunt de eliberat 370 de hectare.­­ Putem evidenţia la aceste lucrări - a adăugat ing. agro­nom - numai brigada de cîmp condusă de Mihai Tallea. Brigăzile de cîmp conduse de Valeriu Rad­aru, Mihai Ţibănes­­cu sunt mult rămase in urmă. Nici in brigada de tractoare munca nu este bine organizată. Din cele 11 tractoare, cite are in dotare brigada S.M.T., lucrau numai 6 tractoare. Două trac- P. AGACHI (Continuare in pag. 3) La cooperativa agricolă de producţie din Arsura, raionul Huşi, recoltatul strugurilor a­­n toi. Foto: G. Paul La I. C. I. L. Iaşi, trebuie recuperate restanţele în activitatea anului 1965, şi-au făcut apari­ţia, în unităţile prelucrătoare ale I. C. I. L.­­ Iaşi, noutăţi legate de crearea unor condiţii tehnice mai bune, de înfăptuirea unor lucrări menite să asigure sporirea producţiei şi îmbu­nătăţirea nivelului calitativ al produselor faţă de realizările anilor trecuţi. Aşa de exemplu, la Oficiul I.C.I.L. Iaşi s-au creat condiţii cores­punzătoare în localul din str. Bucşinescu pen­tru funcţionarea secţiilor prelucrătoare de brîn­­ză „Moldova” şi telemea ; la Paşcani s-a rea­­menajat secţia de răcire a laptelui şi secţia de fabricat telemea; la Bîrlad s-au îmbunătăţit condiţiile de lu­cru în secţia de fabricat te­lemea ; la Negreşti s-au executat reparaţii şi s-au creat condiţii corespunzătoare secţiilor de colectat lapte şi de fabricat telemea şi brînză „Moldova". Măsuri asemănătoare s-au luat şi la Vaslui, Huşi, precum şi la multe alte uni­tăţi colectoare şi prelucrătoare (I.C.I.L. are 82 astfel de unităţi în regiune). In ceea ce priveşte nivelul calitativ al pro­duselor, specialiştii ne confirmă că hotărîrea colectivului de muncă de la I. C. I. L. laşi de a transforma anul 1965 în „an a­ calităţii" s-a dovedit a da roade bune. Solicităm precizări în această direcţie. Ne răspunde tovarăşul M. Gheorghiu, directorul întreprinderii : „Pentru realizarea sarcinilor sporite de plan, incă de la începutul anului au fost luate o serie de mă­suri in vederea dotării corespunzătoare a cen­trelor din regiune cu utilaje necesare realiză­rii in condiţii mai bune a sortimentelor telemea de vacă şi de oi. Tot pentru îmbunătăţirea ca­lităţii acestor două sortimente care au ponde­rea cea mai mare în planul nostru de produc­ţie, în luna februarie a. c. am organizat un curs de specializare cu toţi maiştrii din uni­tăţile prelucrătoare de telemea. O problemă deosebită în industrializarea laptelui o consti­tuie conservarea în condiţii optime a produse­lor realizate. Experienţa anilor trecuţi a fost preluată, iar în acest an am folosit o serie de concluzii practice valoroase. Un exemplu : am introdus in practica curentă a fabricării sorti­mentului telemea metoda de conservare în saramura din zer dezalbuminizat. Totodată, am trecut la folosirea sacilor din polietilenă pentru certeervarea şi ambalarea varietăţilor de tele­mea, ceea ce contribuie la menţinerea unui grad constant de hidratare şi deci la o calita­te îmbunătăţită a produsului final. Pentru ridi­carea nivelului calitativ al caşcavalului de va­că am iniţiat măsura ca acest sortiment să-l realizăm din lapte curăţat prin separator, pe care apoi îl prelucrăm după o tehnologie îm­bunătăţită. S-au obţinut rezultate bune. Am trecut la extinderea folosirii noii tehnologii şi pentru fabricarea caşcavalului de oaie. Desi­gur că şi pentru celelalte sortimente din plan s-au creat condiţii mai bune in vederea îmbu­nătăţirii calităţii acestora". Ce facem cu rămînerile in urmă ? Bilanţul economic al celor nouă luni din a­­cest an, indică neîndeplinirea principalilor in­dicatori. Planul producţiei globale este reali­zat doar în proporţie de 98 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 99 la sută.­ Aflăm că au contribuit în bună măsură la a­­ceasta, rămânerile în urmă înregistrate pe pri­mul trimestru. Pe parcurs, nerealizările s-au mai micşorat; totuşi, o dată păşiţi în ultimul trimestru de activitate din acest an, trebuia mai bine mobilizate rezervele interne existen­te în vederea realizării integrale a sarcinilor de plan prevăzute pentru acest an. Funcţio­narea continuă a utilajelor la capacitate mult sporită faţă de prevederile proiectelor este­­ o principală , condiţie pentru depăşirea planului în ultimul trimestru. Deci sarcini importante revin serviciului mecanic şef pentru asigurarea funcţio­nării continue, în bune condiţiuni a utilajelor. Ca în fiecare întreprindere şi la I.C.I.L. s-au făcut, în ultimele săptămînî, calcule prelimina­re care indică posibilitatea realizării planului anual de producţie. Acţiunea de recuperare a rămînerilor în urmă înregistrate la producţia globală, producţia marfă, productivitatea mun­cii, a început. Ea trebuie însă intensificată. Totodată, în timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, trebuie acordată o atenţie mai mare micşorării pierderilor însemnate, înregis­­ T. ECONOMII (Continuare In pag.­ 2) Producţia industrială la un înalt nivel calitativ, tehnic şi economic k .

Next