Flacăra Iaşului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 6238-6262)
1966-10-19 / nr. 6253
ANUL XXII, Nr. 6253 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI BSentra Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional O NOUĂ EXPRESIE A GRIJII PARTIDULUI ȘI STATULUI PENTRU OAMENII MUNCII Pensionarii Maria şi Dumitru Ciopeiu din Iaşi, plini de satisfacţie, îşi calculează sporurile ce le vor obţine lunar în urma aplicării noii legi privitoare la acordarea pensiilor. în numele vieţii DUMITRU IGNEA Ne-am obişnuit cu toţii ca, la intervale destul de scurte de timp, să fim martori şi părtaşi ai unor înfăptuiri şi bucurii ce se adaugă, verigă cu verigă, în lanţul de aur al vieţii noastre spirituale şi materiale. Un cincinal al patriei şi încă un cincinal, o Hotărîre a partidului şi încă o Hotărîre vin să încrusteze în istoria modernă a României şi în viaţa poporului nostru etape noi, însufleţitoare şi de neuitat — jaloane care marchează şi scot în evidenţă corelaţia perfectă dintre cuvînt şi faptă. Din ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai pricepuţi muncim în uzine şi întreprinderi moderne. Cu tot mai multă migală şi pricepere răscolim pământul şi-i cernem bogăţiile şi rodul. Ne bucurăm de viitorul copiilor noştri care se maturizează cu cartea în mină. Zidim oraşe mîndre şi ne mutăm treptat în locuinţe confortabile. Dar la cite înfăptuiri şi bucurii nu am fost şi sîntem părtaşi! Nenumărate. Ele vin de fiecare dată să crească voinţa şi mândria, să cimenteze siguranţa şi încrederea i ziua de mîine. Toate acestea ne trec prin minte citind Hotărârea recentei plenare a Comitetului Central al partidului nostru cu privire la majorarea pensiilor, iată-ne din nou părtaşi ai unei înfăptuiri şi bucurii de proporţii naţionale. Cine dintre noi nu vede zilnic pe băncile din parcuri, în ceardacurile caselor bătrâne,■ în balcoane ori păşind măsurat pe alei tăcute, oameni cu părul viscolit de ani, nedespărţiţi de prietenia bastonului, ziarului ori a unei cărţi, purtînd dialoguri mute cu natura ori prinşi în domoale dispute „filozofice“ cu vechi colegi de generaţie ? Oamenii aceştia sînt părinţii ori bunicii noştri ajunşi la acel prag al vieţii cînd li se cuvine odihna, liniştea şi respectul cel mai deplin. Uneori, noi, cei mai mult ori mai puţin tineri, furaţi de propriile preocupări şi gînduri, îi privim fugar; alteori, tresărim ca-n faţa unei oglinzi în care, pentru o fracţiune de secundă, ne vedem pe noi înşine, cîndva... Şi atunci, nu ştiu, dar se pare că aşa e firea noastră, simţim nevoia să ne descoperim, să înclinăm capul şi să le urăm acestor oameni, din toată inima, mulţi ani şi sănătate, cît mai multă sănătate. Stă în firea poporului nostru să respecte bătrîneţea. E un vechi obicei moştenit de la străbuni. „Dacă nu ai bătrîni să ţi-i cumperi“, glăsuieşte proverbul. Bătrânii sunt purtătorii înţelepciunii, cumpătării şi calmului. Străbunicii au fost ieri, bunicii şi părinţii noştri sunt azi; noi vom fi mîine. In numele acestei legi nescrise dar veşnic vii, Hotărârea partidului nostru vine să asigure „vîrstei înţelepciunii“ condiţii demne şi sigure de viaţă. Se desprinde din rîndurile Hotărârii un profund respect faţă de om ; o grijă meticuloasă până la amănunt, pentru fiecare cetăţean în parte; o scrutare a viitorului plină de grijă şi înţelepciune , o profundă înţelegere a năzuinţelor poporului muncitor. In aceste zile, pe întreg cuprinsul patriei se fac calcule, se discută, se sondează viitorul. Hotărîrea partidului, prin însemnătatea ei, depăşeşte cuvântul, poate banal, pensie. Ea angrenează un întreg complex de probleme vitale pentru dezvoltarea viitoare a societăţii. Ridicarea calificării, continuitatea în muncă, într-ajutorarea reciprocă între oameni, vechimea în muncă, apropierea pensiei de salarul tarifar, avantajele de care se pot bucura urmaşii, sânt numai cîteva din problemele la care meditează astăzi nu numai pensionarii ori cei ce sunt în pragul ei, ci toţi oamenii muncii, indiferent de vârstă. Nu ştiu cum, dar Hotărîrea recentă parcă te îndeamnă să te gândeşti mai puţin la bătrîneţe, la pensionare. Există, de aici înainte, viaţă. Şi e bine să fie cît mai lungă. I Anii noştri capătă un surplus de apreciere La vîrsta mea de 46 de ani mă bucur că am şase copii, cel mai mic, Vasile, fiind de 10 ani, iar cel mai mare, Maria, de 22 de ani. Maria lucrează cu mine, aici, in fabrică, unde l-a cunoscut pe finisorul Ion Iftimie cu care s-a căsătorit. In urmă cu 7 luni am devenit şi bunică. „Mamă, ţi-am văzut numele în noua lege a pensiilor ! “ mi-a spus acum cîteva zile fiică-mea, Maria. „Unde maică, arată-mi şi mie! “ i-am spus eu în glumă, ştiind că de fapt vrea să-mi spună că voi beneficia de mari avantaje cînd voi ieşi la pensie. Da, prin noua măsură luată de partid şi guvern anii mei, anii noştri, capătă un surplus de apreciere. Astfel, pe lîngă toate celelalte măsuri bune, noua lege prevede şi una ce vine mult in sprijinul mamelor angajate în producţie, care au dat ţării cel puţin patru vlăstare. Ele pot beneficia de o reducere a vîrstei de pensionare cu un an. Cele care au născut şi crescut 5 sau mai mulţi copii pînă la 10 ani, limita de vîrstă de pensionare le va fi redusă cu doi ani. Aşadar, eu voi putea ieşi la pensie cu doi ani mai devreme. Iată că, după recentele măsuri luate pentru Întărirea familiei, pentru îmbunătăţirea continuă a ocrotirii mamei şi copilului, partidul nostru a luat încă o măsură în avantajul nostru, al mamelor. Sînt fericită cînd văd cîtă grijă se acordă în ţara noastră femeilor-mame. E greu să găsesc cuvinte de mulţuimire. Cred că strădania noastră de a munci cu pricepere şi hărnicie, de a ne creşte copiii cu dragoste şi a sădi în conştiinţa lor cinstea şi iubirea de patrie sunt căile cele mai bune prin care putem aduce mulţumirile noastre partidului. ELENA CARARE muncitoare — Fabrica „Ţesătura" Iaşi Noua clădire a Şcolii generale nr. 20 din Co folosinţă o dată cu începerea noului an de învă de clasă, laborator şi o sală de sport. pou, care a fost dată în pămînt. Ea cuprinde 8 săli Grijii partidului ii răspundem cu priceperea şi experienţa noastră in ocrotirea sănătăţii oamenilor Recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R., privind noul sistem de pensionare, este viu comentată şi unanim apreciată şi de către cadrele medicale. Cu toţii ne exprimăm adînca mulţumire faţă de grija partidului pentru bătrîneţea oamenilor. La anii mei, din care 36 i-am consacrat apărării şi salvării vieţii oamenilor, acum, în pragul pensionării, simt, ca şi colegii mei, că noile prevederi, referitoare la majorarea pensiilor, ne dau forţe tinereşti, încredere şi imbold în muncă şi în viaţă. Alături de celelalte legi ale orînduirii noastre socialiste, noul proiect de lege a pensiilor, pus în dezbaterea maselor, izvorit din voinţa întregului popor, plămădit de cîrmuitorii înţelepţi de azi ai României, ne ajută să fim şi mai optimişti, mai dinamici, chiar şi la anii mei, mai folositori vieţii oamenilor, societăţii. Noul sistem de pensii vine să confirme, o dată în plus, grija pătrunsă de adînc umanism a partidului şi statului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor care muncesc, cu mintea sau cu braţele lor. Pentru mine, ca medic şi om al muncii, noua Hotărîre a partidului constituie şi o puternică dovadă a atenţiei şi respectului cu care sînt înconjuraţi anii bătrîneţii noastre. Acestei griji ii voi răspunde cu toată priceperea şi experienţa mea de muncă .— pusă în slujba ocrotirii vieţii şi sănătăţii oamenilor. FLOREA TOMA medic specialist Spitalul raional Huşi Respectarea obligaţiilor contractuale Relaţia strînsă existentă între aprovizionare şi producţie, ritmicitatea obţinută în aceste două compartimente — în aparenţă distincte, dar în care primul influenţează hotărîtor finalizarea celui de al doilea — nu poate fi satisfăcută decit prin încheierea contractelor economice şi îndeplinirea strictă a obligaţiilor asumate de furnizori şi beneficiari. Pornind de la rolul hotărîtor pe care-l are realizarea ritmică a aprovizionării, controlul nostru bancar a avut ca obiectiv permanent analiza complexă a unor dificultăţi sau exagerări survenite pe parcursul îndeplinirii planului de producţie, în întreprinderi. Acţiunile tematice organizate au urmărit asigurarea cu rezerve materiale a producţiei, în sortimentele şi cantităţile necesare, precum şi asigurarea prealabilă la desfacerea întregului stoc de produse finite. Pentru a preveni formarea de imobilizări în stocuri supranormative a materialelor şi a produselor finite, controlul bancar a verificat şi urmărit lansarea, în prima decadă a fiecărei luni, în producţie, numai a sortimentelor pentru care se PETRU MOCANU directorul Sucursalei regionale a Băncii Naţionale asigură în prealabil desfacerea. Preocuparea manifestată pentru o aprovizionare tehnico-materială corespunzătoare cerinţelor producţiei a permis unor întreprinderi (Atelierele R.M.R. diin Paşcani, Fabrica de antibiotice din Iaşi, Fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi altele) să realizeze lună de lună, ritmic, principalii indicatori economici. Sunt însă şi unele întreprinderi în care nu se acordă atenţie suficientă corelării planului de aprovizionare cu PROBLEME ECONOMICE ALE INTREPRINDERILOR necesarul producţiei, în care nu se are în vedere stocurile de materii prime şi materiale existente. Acest neajuns se menţine la un număr însemnat de întreprinderi, mai ales la contractarea necesarului pentru trimestrul I al anului. La Uzina de prelucrare a maselor plastice, de pildă, în trimestrul IV 1965, s-a făcut o aprovizionare peste necesar, ceea ce a contribuit la stocarea unor importante cantităţi de p.v.c. şi dioctil sebacat. Formalităţile legale de renunţare la repartiţii s-au făcut ulterior, prevenindu-se formarea unor stocuri supranormative de valori importante. Dar dacă planul de aprovizionare ar fi fost mai bine analizat, la timpul cuvenit, s-ar fi evitat această situaţie. Am dat doar un singur exemplu şi l-am folosit acum pentru ca ideea ce decurge de aici să fie folositoare pentru toate întreprinderile, în perioada actuală, cînd se fac pregătiri pentru producţia anului 1967. Aş vrea să insist şi asupra unor dificultăţi ce se ivesc în relaţiile contractuale existente între întreprinderile şi organizaţiile economice. Unele sunt generate de faptul că se primesc cu mari întîrzieri o parte din repartiţiile emise de organe tutelare. La furnizori, greutatea se amplifică, neputîndu-se nominaliza la timp sortimentele solicitate de beneficiari, ceea ce obligă la stabilirea formală a termenelor de livrare spre sfîrşitul sau chiar în ultima zi a trimestrului. Un exemplu dintre multe altele: repartiţia pentru necesarul de tablă, aferent producţiei trimestrului III, la Atelierele „Nicolina", s-a primit abia la 26 mai a.c., ceea ce a determinat furnizorul să prevadă ca termen de livrare în contract... 30 septembrie 1966, adică ultima zi a trimestrului III! O asemenea situaţie întîrzie nejustificat perfectarea contractelor de livrare, cu importante consecinţe negative asupra producţiei. Dar lucrurile nu se opresc aici. După ce că primesc cu întîrziere repartiţiile, întreprinderile furnizoare nu dovedesc, întotdeauna, operativitatea necesară pentru a perfecta contractele de livrare în cel mai scurt timp. Astfel, s-au remis cu întîrziere contractele de către furnizori, cum ar fi: C.S.H. Hunedoara, după 22 de zile, C. S. Reşiţa (19 zile), Uzinele „Republica" Bucureşti (11 zile) şi altele, de la data remiterii comenzilor de către beneficiari. Aceste întîrzieri nu creează condiţiile necesare organizării temeinice a proceselor tehnologice, împiedică desfăşurarea ritmică a producţiei. Şi, ca şi cum atît n-ar fi de ajuns, apare, în sfîrşit, o altă greutate : nerespectarea termenelor şi sortimentelor în livrarea materiei prime şi a materialelor. Consecinţele unor importante restanţe de aprovizionare le-a resimţit Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, precum şi alte întreprinderi din regiunea Iaşi. Una dintre aceste consecinţe, neprimirea la termenele contractuale a materiei prime, nelivrarea acesteia în sortimentele contractate, stabilite după cerinţele specifice proceselor tehnologice, obligă întreprinderile să se aprovizioneze din alte surse, fiind expuse să primească ulterior şi... repartiţiile contractate. Iată o nouă cale de formare a imobilizării în stocuri supranormative. Un alt mare inconvenient îl prezintă aprovizionarea cu materii prime şi materiale supradimensionate, ceea ce, în cazul folosirii lor, determină creșterea consumuri (Continuare In pag. a 2-a) AGENDA PAGINA A V-A PAGINĂ SPECIALĂ Stavilă apelor: marele șantier Albița—Fălciu Rodul toamnei este bogat și la secția Recea de la gospodăria agricolă de stat din Deleni, raionul Hîrlău. In clișeu, culesul merelor este în toi. ■ ■nnBBBHa Schimb de experienţă BÎRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Ieri, la Autobaza D.R.T.A. din Bîrlad a început un schimb de experienţă organizat de Ministerul transporturilor auto, navale şi aeriene, la care participă conduceri ale direcţiilor regionale D.R.T.A., şefi de autobaze din ţară. La schimbul de experienţă participă tov. Stelian Pavel, adjunct al ministrului transporturilor auto, navale şi aeriene. In cursul zilei de ieri, s-a vizitat Autobaza Bîrlad, autobază-model, cu care prilej s-au urmărit întreţinerea şi exploatarea parcului de maşini, organizarea muncii în scopul folosirii întregii capacităţi productive a utilajelor de transport, gospodărirea unităţii etc. Pentru transportul in comun PAŞCANI (de la subredacţia ziarului „Flacăra laşului" ). In scopulîmbunătăţirii transportului in comun şi a prestărilor de servicii către populaţie, I.G.O. Paşcani a fost dotată, in ultimul timp, cu noi maşini. Este vorba de două autobuze „T.V.“ cu 40 de locuri fiecare, o autogunoieră, o autostropitoare cu perie şi plug, un autoturism „Warsawa". In prezent, I.G.O. Paşcani dispune de 20 de maşini, din care 13 autobuze ce asigură legătura cu toate suburbiile oraşului Paşcani. . VASILE APOSTOL Doriţi să vă petreceţi concediul in staţiune? Agenţia Iaşi a Oficiului Naţional de Turism vă oferă locuri la odihnă şi tratament în staţiunile: Sinaia, Predeal, Sovata, Tuşnad, Borsec, Buşteni (intre 3 şi 12 zile — odihnă), Călimăneşti, Bazna, Pucioasa, Herculane, Victoria, Buziaş, Vatra-Dornei, Govora, Olăneşti etc. (între 14 şi 20 de zile — tratament). Preturile sunt mai reduse . In plus se acordă reducere de 50 la sută pe C.F.R. Concert simfonic Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ieşene, de vineri, 21 octombrie a.c., orele 20, dirijat de Constantin Petrovici, va avea ca solist pe cunoscutul tenor Ludovic Spiess, de la Teatrul de operă şi balet din Bucureşti. In program: „Două schiţe simfonice" de Th. Rogalski, Arii din opere interpretate de Ludovic Spiess, „Dansul orelor" din opera „Gioconda" de Ponchielli (primă audiţie) şi „Simfonia a V-a" de Fr. Schubert. Sîmbătă, 22 octombrie, la orele 17, concert educativ. SW» LA RECOLTA ’67 în raionul Hîrlău Cînd nu toţi se încadrează în ritmul stabilit Cooperativele agricole de producţie din raionul Hîrlău se situează la loc de frunte în actuala campanie agricolă de toamnă. Cu grîu, spre exemplu s-au însămînţat, pînă la data de 18 octombrie, aproape 83 la sută din suprafeţele planificate a fi ocupate de această cultură. Buna organizare a muncii a stat la baza succeselor înregistrate de multe cooperative agricole care au terminat sau se apropie de sfîrşit cu insămînţările. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte exemplul cooperativei agricole din Şipote, care a terminat, de cîteva zile, semănatul a 758 de hectare cu grîu. Parcă spre a întări această afirmaţie tovarăşii Vasile Nemeşniciuc, preşedintele cooperativei şi inginera Elena Paleu ne-au spus că din cele 758 de hectare numai pe 158 hectare s-a semănat griul după păioase și leguminoase, restul de 600 de hectare urmînd după prășitoare. Măsurile preconizate de consiliul de conducere, interesul manifestat de unii brigadieri de cîmp ca Gh. Botezatu, Gh. Pusîianu, N. Gherasim pentru recoltarea și eliberarea neîntîrziată a tarlalelor ce urmau a fi semănate cu grîu, a dat posibilitatea mecanizatorilor să execute lucrările de pregătire a terenului şi semănatul la timp şi de bună calitate. Merită pe deplin evidenţiată activitatea depusă de toţi mecanizatorii celor două brigăzi de tractoare ce deservesc această unitate şi în special a tractoriştilor N. Sîncu, Gh. Stiuliuc, Gh. Saramet, N. Bălteanu, D. Onişoru. — La noi, ne relata tovarăşul Alecu Chirilă, preşedintele cooperativei agricole din Bulbucani, se însămînţează azi cu grîu (17 octombrie) ultimele hectare. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi la cooperativele agricole din Chişcăreni, Prăjeni, Hîrlău, Fîntinele, Coarnele Caprei, Balş. Sînt însă şi unităţi agricole care mai au de semănat importante suprafeţe cu grîu. Inginera agronom Mariana Andrei de la cooperativa agricolă din Belceşti ne relata că la această dată, unitatea putea să aibă cu încă 200 de hectare însămînţate în plus, dacă se eliberau mai operativ tarlalele destinate griului, iar mecanizatorii îşi făceau din plin datoria. Unii tractorişti din brigada XIII-a condusă de Dumitru Croitoru începeau lucrul pe la jumătatea zilei. Apoi, desele „mici" defecţiuni la motoare au dus la pierderea multor ore bune de lucru. în prezent, consiliul de conducere al cooperativei a concentrat 80 de atelaje şi două cadre de polidisc la eliberatul cît mai rapid a tarlalelor de porumb, creînd astfel front de lucru mecanizatorilor. Aproape 300 de hectare mai sînt de semănat cu grîu şi la cooperativa agricolă din Frumuşica. Din păcate însă la data raidului nostru nu erau eliberate decit 30 de hectare de teren. Rămasă în urmă cu însămînţările se situează şi cooperativa agricolă din Plugari. La Scobinţi, mai sunt de semănat 400 de hectare cu grîu. „Pentru a ieşi din impas, ne spunea tovarăşul inginer Gh. Teodoru, în ultimele două zile au fost mobilizate 150 de atelaje şi două sănioaie la eliberatul terenului. In acest fel, vom putea spori ritmul la semănat". Faptul că în cele mai multe unităţi agricole din raion semănatul griului a luat sau se apropie de sfîrşit, impune conducerilor unităţilor rămase în urmă adoptarea celor mai adecvate măsuri de accelerare a ritmului însămlnţărilor. A. SANDU LA ŢINTĂ Se dau în folosinţă construcţii fără a se curăţa terenul — începem recepţia...