Flacăra Iaşului, octombrie 1966 (Anul 22, nr. 6238-6262)

1966-10-19 / nr. 6253

ANUL XXII, Nr. 6253 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI 25 BANI B­S­­entra Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional O NOUĂ EXPRESIE A GRIJII PARTIDULUI ȘI STATULUI PENTRU OAMENII MUNCII Pensionarii Maria şi Dumitru Ciopeiu din Iaşi, plini de satis­facţie, îşi calculează sporurile ce le vor obţine lunar în urma aplicării noii legi privitoare la acordarea pensiilor. în numele vieţii DUMITRU IGNEA Ne-am obişnuit cu toţii ca, la intervale destul de scurte de timp, să fim martori şi părtaşi ai unor înfăptuiri şi bucurii ce se adaugă, verigă cu verigă, în lanţul de aur al vieţii noastre spirituale şi materiale. Un cin­cinal al patriei şi încă un cin­cinal, o Hotărîre a partidului şi încă o Hotărîre vin să în­crusteze în istoria modernă a României şi în viaţa poporului nostru etape noi, însufleţitoare şi de neuitat — jaloane care marchează şi scot în evidenţă corelaţia perfectă dintre cuvînt şi faptă. Din ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai pricepuţi muncim în uzine şi întreprinderi mo­derne. Cu tot mai multă migală şi pricepere răscolim pământul şi-i cernem bogăţiile şi rodul. Ne bucurăm de viitorul copii­lor noştri care se maturizează cu cartea în mină. Zidim oraşe mîndre şi ne mutăm treptat în locuinţe confortabile. Dar la cite înfăptuiri şi bucurii nu am fost şi sîntem părtaşi! Nenumărate. Ele vin de fiecare dată să creas­că voinţa şi mândria, să cimen­teze siguranţa şi încrederea i ziua de mîine. Toate acestea ne trec prin minte citind Hotărârea recentei plenare a Comitetului Central al partidului nostru cu privire la majorarea pensiilor, iată-ne din nou părtaşi ai unei înfăp­tuiri şi bucurii de proporţii na­ţionale. Cine dintre noi nu vede zil­nic pe băncile din parcuri, în ceardacurile caselor bătrâne,­­■ în balcoane ori păşind măsurat pe alei tăcute, oameni cu părul vis­colit de ani, nedespărţiţi de prie­tenia bastonului, ziarului ori­­ a unei cărţi, purtînd dialoguri mu­te cu natura ori prinşi în­ do­­moale dispute „filozofice“ cu vechi colegi de generaţie ? Oa­menii aceştia sînt părinţii ori bunicii noştri ajunşi la acel prag al vieţii cînd li se cuvine o­­dihna, liniştea şi respectul cel mai deplin. Uneori, noi, cei mai mult ori mai puţin tineri, furaţi de propriile preocupări şi gîn­duri, îi privim fugar; alteori, tresărim ca-n faţa unei oglinzi în care, pentru o fracţiune de secundă, ne vedem pe noi în­şine, cîndva... Şi atunci, nu ştiu, dar se pare că aşa e firea noas­tră, simţim nevoia să ne desco­perim, să înclinăm capul şi să le urăm acestor oameni, din toa­tă inima, mulţi ani şi sănă­tate, cît mai multă sănătate. Stă în firea poporului nostru să respecte bătrîneţea. E un vechi obicei moştenit de la stră­buni. „Dacă nu ai bătrîni să ţi-i cumperi“, glăsuieşte proverbul. Bătrânii sunt purtătorii înţelep­ciunii, cumpătării şi calmului. Străbunicii au fost ieri, bunicii şi părinţii noştri sunt azi; noi vom fi mîine. In numele acestei legi nescrise dar veşnic vii, Ho­tărârea partidului nostru vine să asigure „vîrstei înţelepciunii“ condiţii demne şi sigure de via­ţă. Se desprinde din rîndurile Ho­tărârii un profund respect faţă de om ; o grijă meticuloasă pâ­nă la amănunt, pentru fiecare cetăţean în parte; o scrutare a viitorului plină de grijă şi în­ţelepciune , o profundă înţele­gere a năzuinţelor poporului muncitor. In aceste zile, pe întreg cu­prinsul patriei se fac calcule, se discută, se sondează viitorul. Hotărîrea partidului, prin însem­nătatea ei, depăşeşte cuvântul, poate banal, pensie. Ea angrenea­ză un întreg complex de pro­bleme vitale pentru dezvoltarea viitoare a societăţii. Ridicarea calificării, continuitatea în mun­că, într-ajutorarea reciprocă în­tre oameni, vechimea în muncă, apropierea pensiei de salarul ta­rifar, avantajele de care se pot bucura urmaşii, sânt numai cîte­­va din problemele la care medi­tează astăzi nu numai pensio­narii ori cei ce sunt în pragul ei, ci toţi oamenii muncii, indi­ferent de vârstă. Nu ştiu cum, dar Hotărîrea recentă parcă te îndeamnă să te gândeşti mai puţin la bătrîneţe, la pensionare. Există, de aici înainte, viaţă. Şi e bine să fie cît mai lungă. I Anii noştri capătă un surplus de apreciere La vîrsta mea de 46 de ani mă bucur că am şase copii, cel mai mic, Vasile, fiind de 10 ani, iar cel mai mare, Maria, de 22 de ani. Maria lucrează cu mine, aici, in fabrică, unde l-a cunoscut pe finisorul Ion Iftimie cu care s-a căsătorit. In urmă cu 7 luni am de­venit şi bunică. „Mamă, ţi-am văzut numele în noua lege a pensiilor ! “ mi-a spus acum cîteva zile fiică-mea, Maria. „Unde maică, arată-mi şi mie! “ i-am spus eu în glumă, ştiind că de fapt vrea să-mi spu­nă că voi beneficia de mari avantaje cînd voi ieşi la pensie. Da, prin noua măsură luată de partid şi guvern anii mei, anii noştri, capătă un surplus de apreciere. Astfel, pe lîngă toate celelalte mă­suri bune, noua lege prevede şi una ce vine mult in sprijinul mamelor angajate în pro­ducţie, care au dat ţării cel puţin patru vlăs­tare. Ele pot beneficia de o reducere a vîrstei de pensionare cu un an. Cele care au născut şi crescut 5 sau mai mulţi copii pînă la 10 ani, limita de vîrstă de pensionare le va fi re­dusă cu doi ani. Aşadar, eu voi putea ieşi la pensie cu doi ani mai devreme. Iată că, după recentele măsuri luate pentru Întărirea fa­miliei, pentru îmbunătăţirea continuă a ocrotirii mamei şi copilului, partidul nostru a luat încă o măsură în avantajul nostru, al mamelor. Sînt fericită cînd văd cîtă grijă se acordă în ţara noastră femeilor-mame. E greu să găsesc cuvinte de mulţuimire. Cred că stră­dania noastră de a munci cu pricepere şi hărnicie, de a ne creşte copiii cu dragoste şi a sădi în conştiinţa lor cinstea şi iubirea de patrie sunt căile cele mai bune prin care putem aduce mulţumirile noastre partidului. ELENA CARARE muncitoare — Fabrica „Ţesătura" Iaşi Noua clădire a Şcolii generale nr. 20 din Co folosinţă o dată cu începerea noului an de învă de clasă, laborator şi o sală de sport. pou, care a fost dată în pămînt. Ea cuprinde 8 săli Grijii partidului ii răspundem cu priceperea şi experienţa noastră in ocrotirea sănătăţii oamenilor Recenta Hotărîre a C.C. al P.C.R., privind noul sistem de pensionare, este viu comen­tată şi unanim apreciată şi de către cadrele medicale. Cu toţii ne exprimăm adînca mul­ţumire faţă de grija partidului pentru bătrî­­neţea oamenilor. La anii mei, din care 36 i-am consacrat apărării şi salvării vieţii oamenilor, acum, în pragul pensionării, simt, ca şi colegii mei, că noile prevederi, referitoare la majorarea pensiilor, ne dau forţe tinereşti, încredere şi imbold în muncă şi în viaţă. Alături de celelalte legi ale orînduirii noastre socialiste, noul proiect de lege a pensiilor, pus în dezbaterea maselor, izvorit din voinţa întregului popor, plămădit de cîr­­muitorii înţelepţi de azi ai României, ne ajută să fim şi mai optimişti, mai dinamici, chiar şi la anii mei, mai folositori vieţii oamenilor, societăţii. Noul sistem de pensii vine să con­firme, o dată în plus, grija pătrunsă de adînc umanism a partidului şi statului nostru pen­tru ridicarea continuă a nivelului de trai al celor care muncesc, cu mintea sau cu bra­ţele lor. Pentru mine, ca medic şi om al muncii, noua Hotărîre a partidului constituie şi o puternică dovadă a atenţiei şi respectului cu care sînt înconjuraţi anii bătrîneţii noastre. Acestei griji ii voi răspunde cu toată price­perea şi experienţa mea de muncă .— pusă în slujba ocrotirii vieţii şi sănătăţii oamenilor. FLOREA TOMA medic specialist Spitalul raional­ Huşi Respectarea obligaţiilor contractuale Relaţia strînsă existentă în­tre aprovizionare şi producţie, ritmicitatea obţinută în aceste două compartimente — în apa­renţă distincte, dar în care primul influenţează hotărîtor finalizarea celui de al doilea — nu poate fi satisfăcută de­cit prin încheierea contracte­lor economice şi îndeplinirea strictă a obligaţiilor asumate de furnizori şi beneficiari. Por­nind de la rolul hotărîtor pe care-l are realizarea ritmică a aprovizionării, controlul nostru bancar a avut ca obiectiv per­manent analiza complexă a u­­nor dificultăţi sau exagerări survenite pe parcursul îndepli­nirii planului de producţie, în întreprinderi. Acţiunile tematice organizate au urmărit asigurarea cu re­zerve materiale a producţiei, în sortimentele şi cantităţile necesare, precum şi asigurarea prealabilă la desfacere­a între­gului stoc de produse finite. Pentru a preveni formarea de imobilizări în stocuri supranor­mative a materialelor şi a pro­duselor finite, controlul ban­car a verificat şi urmărit lan­sarea, în prima decadă a fiecă­rei luni, în producţie, numai a sortimentelor pentru care se PETRU MOCANU directorul Sucursalei regionale a Băncii Naţionale asigură în prealabil desfacerea. Preocuparea manifestată pen­tru o aprovizionare tehnico-mate­­rială corespunzătoare cerinţe­lor producţiei a permis unor întreprinderi (Atelierele R.M.R. diin Paşcani, Fabrica de anti­biotice din Iaşi, Fabrica de rulmenţi din Bîrlad şi altele) să realizeze lună de lună, rit­mic, principalii indicatori eco­nomici. Sunt însă şi unele în­treprinderi în care nu se acor­dă atenţie suficientă corelării planului de aprovizionare cu PROBLEME ECONOMICE ALE INTREPRINDERILOR necesarul producţiei, în care nu se are în vedere stocurile de materii prime şi materiale existente. Acest neajuns se menţine la un număr însem­nat de întreprinderi, mai ales la contractarea necesarului pentru trimestrul I al anului. La Uzina de prelucrare a maselor plastice, de pildă, în trimestrul IV 1965, s-a făcut o aprovizionare peste necesar, ceea ce a contribuit la sto­carea unor importante canti­tăţi de p.v.c. şi dioctil sebacat. Formalităţile legale de renun­ţare la repartiţii s-au făcut ul­terior, prevenindu-se formarea unor stocuri supranormative de valori importante. Dar da­că planul de aprovizionare ar fi fost mai bine analizat, la timpul cuvenit, s-ar fi evitat această situaţie. Am dat doar un singur exemplu şi l-am fo­losit acum pentru ca ideea ce decurge de aici să fie folo­sitoare pentru toate întreprin­derile, în perioada actuală, cînd se fac pregătiri pentru producţia anului 1967. Aş vrea să insist şi asupra unor dificultăţi ce se ivesc în relaţiile contractuale existente între întreprinderile şi organi­zaţiile economice. Unele sunt generate de faptul că se pri­mesc cu mari întîrzieri o par­te din repartiţiile emise de or­gane tutelare. La furnizori, greutatea se amplifică, nepu­­tîndu-se nominaliza la timp sortimentele solicitate de be­neficiari, ceea ce obligă la sta­bilirea formală a termenelor de livrare spre sfîrşitul sau chiar în ultima zi a trimestru­lui. Un exemplu dintre multe altele: repartiţia pentru nece­sarul de tablă, aferent pro­ducţiei trimestrului III, la A­­telierele „Nicol­ina", s-a primit abia la 26 mai a.c., ceea ce a determinat furnizorul să prevadă ca termen de livrare în contract... 30 septembrie 1966, adică ultima zi a tri­mestrului III! O asemenea si­tuaţie întîrzie nejustificat per­fectarea contractelor de livra­re, cu importante consecinţe negative asupra producţiei. Dar lucrurile nu se opresc aici. După ce că primesc cu întîrziere repartiţiile, întreprin­derile furnizoare nu dovedesc, întotdeauna, operativitatea ne­cesară pentru a perfecta con­tractele de livrare în cel mai scurt timp. Astfel, s-au remis cu întîrziere contractele de că­tre furnizori, cum ar fi: C.S.H. Hunedoara, după 22 de zile, C. S. Reşiţa (19 zile), Uzinele „Republica" Bucureşti (11 zi­le) şi altele, de la data remi­terii comenzilor de către bene­ficiari. Aceste întîrzieri nu cre­ează condiţiile necesare organi­zării temeinice a proceselor tehnologice, împiedică desfă­şurarea ritmică a producţiei. Şi, ca şi cum atît n-ar fi de ajuns, apare, în sfîrşit, o altă greutate : nerespectarea terme­nelor şi sortimentelor în livra­rea materiei prime şi a mate­rialelor. Consecinţele unor im­portante restanţe de aprovizi­onare le-a resimţit Fabrica de rulmenţi din Bîrlad, precum şi alte întreprinderi din regiu­nea Iaşi. Una dintre aceste consecinţe, neprimirea la ter­menele contractuale a mate­riei prime, nelivrarea acesteia în sortimentele contractate, stabilite după cerinţele speci­fice proceselor tehnologice, o­­bligă întreprinderile să se a­­provizioneze din alte surse, fiind expuse să primească ul­terior şi... repartiţiile contrac­tate. Iată o nouă cale de for­mare a imobilizării în stocuri supranormative. Un alt mare­ inconvenient îl prezintă apro­vizionarea cu materii prime şi materiale supradimensionate, ceea ce, în cazul folosirii lor, determină creșterea consumuri­ (Continuare In pag. a 2-a) AGENDA PAGINA A V-A PAGINĂ SPECIALĂ Stavilă apelor: marele șantier Albița—Fălciu Rodul toamnei este bogat și la secția Recea de la gospodăria agricolă de stat din Deleni, raionul Hîrlău. In clișeu, culesul merelor este în toi. ■ ■nnBBBHa Schimb de experienţă BÎRLAD (de la subredac­­ţia ziarului „Flacăra Iaşu­lui"). Ieri, la Autobaza D.R.T.A. din Bîrlad a început un schimb de experienţă or­ganizat de Ministerul trans­porturilor auto, navale şi aeriene, la care participă conduceri ale direcţiilor re­gionale D.R.T.A., şefi de autobaze din ţară. La schimbul de experienţă participă tov. Stelian Pavel, adjunct al ministrului trans­porturilor auto, navale şi aeriene. In cursul zilei de ieri, s-a vizitat Autobaza Bîrlad, autobază-model, cu care pri­lej s-au urmărit întreţine­rea şi exploatarea parcului de maşini, organizarea mun­cii în scopul folosirii în­tregii capacităţi productive a utilajelor de transport, gospodărirea unităţii etc. Pentru transportul in comun PAŞCANI (de­ la subre­­dacţia ziarului „Flacăra la­şului" ). In­ scopul­­îmbunătăţirii transportului in comun şi a prestărilor de servicii către populaţie, I.G.O. Paşcani a fost dotată, in ultimul­ timp, cu noi maşini. Este vorba de două autobuze „T.V.“ cu 40 de locuri fiecare, o auto­gunoieră, o autostropitoare cu perie şi plug, un auto­turism „Warsawa". In prezent, I.G.O. Paşcani dispune de 20 de maşini, din care 13 autobuze ce asi­gură legătura cu toate sub­urbiile oraşului Paşcani. . VASILE APOSTOL Doriţi să vă petreceţi concediul in staţiune? Agenţia Iaşi a Oficiului Naţional de Turism vă o­­feră locuri la odihnă şi tratament în staţiunile: Si­naia, Predeal, Sovata, Tuş­­nad, Borsec, Buşteni (intre 3 şi 12 zile — odihnă), Că­­limăneşti, Bazna, Pucioasa, Herculane, Victoria, Buziaş, Vatra-Dornei, Govora, O­­lăneşti etc. (între 14 şi 20 de zile — tratament). Preturile sunt mai reduse . In plus se acordă reducere de 50 la sută pe C.F.R. Concert simfonic Concertul orchestrei sim­fonice a Filarmonicii ieşene, de vineri, 21 octombrie a.c., orele 20, dirijat de Con­stantin Petrovici, va avea ca solist pe cunoscutul tenor Ludovic Spiess, de la Tea­trul de operă şi balet din Bucureşti. In program: „Două schiţe simfonice" de Th. Rogalski, Arii din opere interpretate de Ludovic Spiess, „Dansul orelor" din opera „Giocon­­da" de Ponchielli (primă audiţie) şi „Simfonia a V-a" de Fr. Schubert. Sîmbătă, 22 octombrie, la orele 17, concert educativ. SW» LA RECOLTA ’67 în raionul Hîrlău Cînd nu toţi se încadrează în ritmul stabilit Cooperativele agricole de producţie din raionul Hîrlău se situează la loc de frunte în actuala campanie agricolă de toamnă. Cu grîu, spre exem­plu s-au însămînţat, pînă la data de 18 octombrie, aproa­pe 83 la sută din suprafe­ţele planificate a fi ocupa­te de această cultură. Buna organizare a muncii a stat la baz­a succeselor înregis­trate de multe cooperative a­­gricole care au terminat sau se apropie de sfîrşit cu in­­sămînţările. Că aşa stau lu­crurile o dovedeşte exemplul cooperativei agricole din Şi­­pote, care a terminat, de cîte­va zile, semănatul a 758 de hectare cu grîu. Parcă spre a întări această afirmaţie tova­răşii Vasile Nemeşniciuc, pre­şedintele cooperativei şi ingi­nera Elena Paleu ne-au spus că din cele 758 de hectare nu­mai pe 158 hectare s-a semă­nat griul după păioase și le­guminoase, restul de 600 de hectare urmînd după prășitoa­re. Măsurile preconizate de consiliul de conducere, inte­resul manifestat de unii briga­dieri de cîmp ca Gh. Boteza­­tu, Gh. Pusîianu, N. Ghera­­sim pentru recoltarea și eli­berarea neîntîrziată a tarlale­lor ce urmau a fi semănate cu grîu, a dat posibilitatea mecanizatorilor să execute lu­crările de pregătire a terenu­lui şi semănatul la timp şi de bună calitate. Merită pe deplin evidenţiată activitatea depusă de toţi mecanizatorii celor două brigăzi de tractoare ce deservesc această unitate şi în special a tractoriştilor N. Sîn­­cu, Gh. Stiuliuc, Gh. Saramet, N. Bălteanu, D. Onişoru. — La noi, ne relata tovară­şul Alecu Chirilă, preşedinte­le cooperativei agricole din Bulbucani, se însămînţează azi cu grîu (17 octombrie) ultime­le hectare. Aceeaşi situaţie se întîlneşte şi la cooperativele agricole din Chişcăreni, Pră­­jeni, Hîrlău, Fîntinele, Coar­nele Caprei, Balş. Sînt însă şi unităţi agrico­le care mai au de semănat im­portante suprafeţe cu grîu. In­ginera agronom Mariana An­drei de la cooperativa agrico­lă din Belceşti ne relata că la această dată, unitatea pu­tea să aibă cu încă 200 de hectare însămînţate în plus, dacă se eliberau mai operativ tarlalele destinate griului, iar mecanizatorii îşi făceau din plin datoria. Unii tractorişti din brigada XIII-a condusă de Dumitru Croitoru începeau lu­crul pe la jumătatea zilei. A­­poi, desele „mici" defecţiuni la motoare au dus la pierderea multor ore bune de lucru. în prezent, consiliul de conducere al cooperativei a concentrat 80 de atelaje şi două cadre de polidisc la eliberatul cît mai rapid a tarlalelor de porumb, creînd astfel front de lucru mecanizatorilor. Aproape 300 de hectare mai sînt de semă­nat cu grîu şi la cooperativa agricolă din Frumuşica. Din păcate însă la data raidului nostru nu erau eliberate de­cit 30 de hectare de teren. Rămasă în urmă cu însămîn­­ţările se situează şi coopera­tiva agricolă din Plugari. La Scobinţi, mai sunt de semănat 400 de hectare cu grîu. „Pen­tru a ieşi din impas, ne spu­nea tovarăşul inginer Gh. Teo­­doru, în ultimele două zile au fost mobilizate 150 de atelaje şi două sănioaie la eliberatul terenului. In acest fel, vom putea spori ritmul la semănat". Faptul că în cele mai multe unităţi agricole din raion se­mănatul griului a luat sau se apropie de sfîrşit, impune con­ducerilor unităţilor rămase în urmă adoptarea celor mai adecvate măsuri de accelerare a ritmului însămlnţărilor. A. SANDU LA ŢINTĂ Se dau în folosinţă construcţii fără a se curăţa terenul — începem recepţia...

Next