Flacăra Iaşului, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6393-6418)

1967-04-20 / nr. 6409

Filetatorul D-tru Mîţel de la Uzina metalurgică din Iaşi se numără printre cei mai harnici muncitori. Zilnic, el îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 10—15 la sută. Iată-l făcînd controlul la unna din piesele pe care Ie execută.­­*“1 PISI Illllli ii stumm loriniilii In ultima săptămînă în agri­cultura regiunii majoritatea forţelor au fost mobilizate în continuare pentru grăbirea cam­paniei. încă de acum cîteva zile s-a terminat semănatul sfeclei de zahăr şi a florii-soa­­relui. S-a apropiat totodată foarte mult de sfîrşit plantatul cartofilor, lucrare care a fost executată pînă ieri pe 92 la sută din totalul suprafeţelor prevăzute. Paralel cu lichidarea restan­ţelor din prima epocă semăna­tul porumbului a trecut în ul­tima vreme pe primul loc în agenda lucrărilor agricole de sezon. Dacă în urmă cu o săp­tămînă în sectorul agricol coo­peratist erau însămînţate cu această cultură doar aproape 15.000 de hectare, acum supra­faţa este de aproape 92.500 hectare, (52,8 la sută din plan). După cum se vede s-a înre­gistrat în această direcţie un avans apreciabil. Rezultatele obţinute ar fi fost cu mult mai bune dacă exista peste tot su­ficientă preocupare pentru ac­celerarea ritmului de lucru. Datele centralizate ieri seara la Consiliul agricol regional demonstrează însă că progrese­le făcute diferă de la raion la raion. Cu cel mai mult spor s-a lucrat zilele trecute în­deosebi in cooperativele din raionul Hîrlău care au reuşit astfel să însămînţeze pînă în prezent 75,4 la sută din supra­feţele destinate porumbului­ Ur­mează imediat în ordinea rea­lizărilor unităţile cooperatiste din raionul Huşi cu 62,3 pro­cente îndeplinite din plan. Pe locuri de mijloc se situea­ză cooperativele agricole din raionul Iaşi (57,4 la sută), co­munele subordonate oraşului Iaşi (56,9 la sută), raionul Bîr­­lad (55,3 la sută) şi raionul Vaslui (52 la sută). Suprafeţele cele mai mici in raport cu planul au fost în­sămînţate în raioanele Paşcani (27,4 la sută) şi Negreşti 35,1 la sută). Din datele de mai sus se ve­de că între raioane s-a creat un mare decalaj. Şi nu din cau­ză că în unele locuri desprimă­­vărarea ar fi fost mai tîrzie. In raionul Hîrlău, ca şi în Paş­cani, de exemplu, temperatura solului a devenit optimă pentru semănatul porumbului aproape în acelaşi timp. In ambele ra­ioane timpul a fost, de aseme­nea, la fel de favorabil exe­cutării lucrărilor în cîmp. Cu toate acestea cooperativele păşcănene au rămas cu însă­­mînţările mult în urma Hîr- răului. Nu rămîne decît o sin­gură explicaţie a diferenţelor amintite , în raionul Paşcani nu s-a trecut din plin la semănat de la începutul epocii optime. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru cooperativele agri­cole din raionul Negreşti. Rezerve pentr­u impulsiona­rea lucrărilor există de altfel nu numai în raioanele rămase în urmă, ci şi în restul regiunii. Nu rareori se întîlnesc brigăzi S.M.T. în care se tărăgănează remedierea defecţiunilor ivite la tractoare şi maşini sau un­de mecanizatorii pornesc tîrziu la lucru. Se găsesc şi cazuri cînd mijloacele mecanizate nu dau randamentul aşteptat, deşi sînt în stare de funcţionare, din cauza unor deficienţe de ordin organizatoric. In multe unităţi lasă de do­rit şi organizarea lucrului cu atelajele. Aşa sa face că nici pînă In momentul de faţă nu s-a putut termina executarea arăturilor pe terenurile neme­­canizabile. Cele mai mari su­prafeţe încă nearate le deţin, ca şi pînă acum, tot cooperati­vele agricole din raioanele Huşi, Negreşti şi cele din raza oraşului Iaşi. Cu forţele de care dispun, unităţile agricole din regiune au posibilitatea să avanseze mai rapid la semănatul po­rumbului. Timpul este destul de înain­tat, aşa că toate forţele tre­buie mobilizate la pregătirea terenului şi însămînţări. Păşind în ultima decadă a lunii în curs, mecanizatorii din G.A.S. şi S.M.T., ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii da pe ogoare să-şi concentreze eforturile pen­tru ca această perioadă să fie decada record la semănatul po­rumbului. Să nu se slăbească, insă, nici un moment atenţia pentru calitatea lucrărilor, pen­tru asigurarea densităţii opti­me de plante la hectar. 138.000 de bucăţi de confecţii destinate exportului In acest an, aşa după cum am mai anunţat în ziarul nostru, la Fabrica de confecţii din Iaşi au intrat în producţie noi sortimente de confecţii destinate exportului. Pri­mul lot de 60.000 de bu­căţi din astfel de produse au fost trimise benefi­ciarului — U.R.S.S.—încă de la sfîrşitul lunii mar­tie. Zilele trecute, a fost expediat un alt lot de 40.000 de bucăţi confec­ţii. După cum ne informea­ză conducerea fabricii, peste două zile va fi ex­pediat cel de al treilea lot de 38.000 de bucăţi de confecţii. O nouă instalaţie pentru sudura De curînd a avut loc în la­boratoarele catedrei de tehno­logia materialelor a Institutu­lui politehnic din Iași omolo­garea unui nou aparat de pro­gramare automată a tratamen­telor termice pentru sudurile de montaj din centralele ter­mice. Probat în condiţii mult mai dificile decât cele de pe şantiere, unde s-au experimen­tat primele 10 aparate confec­ţionate după prototipul celui realizat pentru prima oară în ţară de cadrele universitare ieşene, în colaborare cu spe­cialiştii de la întreprinderea „Energomontaj“ din Bucureşti, noul aparat s-a comportat ex­celent. El prezintă avantaje mult mai mari ca aparatele procurate pînă acum din import, atît prin fap­tul că este mai ieftin cu circa 30.000 de lei bucata, cit şi prin aceea că este în greutate mult mai mică. In acelaşi timp, faţă de su­dura manuală efectuată pînă a­­cum la montajul centralelor termice, manopera scade cu 75 la sută; aparatul, folosind integral inerţia termică a pie­selor de tratat, consumă cu 20—30 la sută mai puțină e­­nergie electrică. Pe şantierul ţesătoriei de mătase Rezerve interne nefolosite la timp (■] Ritmicitatea deficitară ■ Lipsă de personal, dar şi absenţe nemotivate ■ De ce sarcini Recent, pe şantierul ţesători­­ei de mătase „Victoria" din Iaşi a avut loc o consfătuire la care au participat proiec­tanţii, constructorii şi benefi­ciarii acestui important obiec­tiv al cincinalului. Obiectul consfătuirii l-a con­stituit analiza îndeplinirii pla­nului de investiţii pe primul trimestru al acestui an. Mate­rialul prezentat a scos în evi­denţă faptul că în urma măsu­rilor luate în vederea îmbună­tăţirii organizării muncii, planul pe primul trimestru a fost rea­lizat în proporţie de 103 la sută. Cu toate acestea, avîndu-se în vedere indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, realizările obţinute au fost sub posibilităţi. Astfel, sarcina de plan pe primul trimestru reprezintă doar 7,1 la sută din forţe pro­prii şi 5,6 la sută din sarcina anuală de construcţii montaj antreprenor general. Această situaţie scoate în evidenţă neajunsuri în elaborarea pla­nului pe trimestre, necorelări ale planului valoric cu preve­derile graficelor de execuţie, constructorul planificîndu-şi lucrări cu un milion de lei mai puţin fără acordul bene­ficiarului, deoarece planurile operative s-au întocmit numai de către şantier fără participa­rea beneficiarului, minime ? La unele lucrări fizice există încă serioase rămîneri în urmă. Planul nu a fost îndeplinit decît în proporţie de 49 la sută la lucrările de structură de rezistenţă (secţia preparaţii) şi de 67 la sută la structură de rezistenţă (secţia ţesătorie). Mult rămase în urmă sînt şi lucrările la reţelele termice şi de canalizare und­e s-a reali­zat doar 4,5 la sută din plan. Principalul vinovat de nereali­­zarea planului la lucrările de reţele termice şi canalizare este proiectantul, care a schim­bat soluţia iniţială, lipsind ast­fel constructorul, o însemnată perioadă de timp, de proiec­tele necesare. Rămînerile în urmă la lucrările de structură de rezistenţă (în loc de 110 stîlpi cit era planificat s-au montat doar 13 stîlpi), se da­­toresc faptului că de pe șantier au lipsit utilajele necesare. Este vorba de două macarale. Una din acestea a fost adusă pe șantier cu întîrziere de 20 de zile, iar cea de a doua a sosit abia la începutul acestei luni. Pentru transportul ei de pe șantierul complexului de vini­­ficatie de la Cotnari au fost necesare 7 zile, timp în care s-ar fi putut monta pe șantier P. AGACHI (continuare în pag. a 3-a) Odată cu primăvara, albinele şi-au luat zborul, cul­eg îmi nectarul florilor. Api­cultorul cooperativei din Berezeni-Huşi şi-a început şi el activitatea de control a celor 73 de stupi. PE MERIDIANELE GLOBULUI • Congresul P. S. U. G. • Criza nigeriana se adînceşte • în Comisia economică O. N. U. pentru Europa • paris Adunarea Naţională dezbate programul guvernamental h­uita inirnatici VU1IH­ULLCUHUtl nc nn nun Ut nimiu si inimi; ii 1.1 nu mii In regiunea Argeş Membrii delegaţiei de par­tid şi guvernamentale a Re­publicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri di­mineaţa într-o călătorie prin ţară. înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşes­­cu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, amba­sadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Ar­geş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul tra­seu de numeroşi cetăţeni . Ei flutură în adierea vîntului primăvăratec steguleţe, buche­te de flori, crenguţe înflo­rite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii în turbe, înainte de intrarea în co­muna Mătăstaru, cere mar­chează hotarul regiunii Ar­geş, coloana maşinilor oficia­le este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi in costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc so­sirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, fru­mos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducăto­rii de partid şi de stat bul­gari şi români sunt întîmpi­­naţi de tovarăşii Petre Du­minică, prim-secretar al Co­mitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, pre­şedintele Sfatului popular re­gional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetă­ţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciu­­că, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oas­peţilor tradiţionala pîine şi sare; un grup de flăcăi îi­­invită să guste din ploştile în­florate renumita ţuică de Pi­teşti. Tinere fete umplu bra­ţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează fru­moasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comi­tetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Sfatu­lui popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oas­peţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oas­peţii trec prin alte sate, toa­te împodobite sărbătoreşte. In faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar in apropierea şose­lei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topolo­­veni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoa­se ţesături şi obiecte de arti­zanat, care oglindesc bogă­ţia şi varietatea artei popu­lare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agro­­alimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în cen­trul comunei, în cîntecele co­rurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni. ... .Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de săr­bătoare, oraşul este străbă­tut de freamătul mulţimii ve­nite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat bul­gari şi români. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările: „Bine aţi ve­nit, dragi oaspeţi“, „Salut fră­ţesc poporului bulgari", „Tră­iască unitatea ţărilor socialis­te! ", „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale !“. Mii şi mii de lo­cuitori, aflaţi pe străzile o­­raşului, aclamă cud entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de ne­zdruncinat dintre cele două popoare vec­ine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură stegu­leţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund sa­luturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşu­lui Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceau­şescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt intim­­pinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai or­ganelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locui­torilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ova­ţii apariţia la tribună a con­ducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeş, ros­teşte un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cu­­vîntul tovarăşul Pencio Ku­­badinski, membru al Biroului Politic al G.G. al P.G. Bul­gar, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii or­ganelor de partid şi de stat. După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat dru­mul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor po­porului bulgar şi conducăto­rilor de partid şi de stat români a constituit o expre­sie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă popoarele român şi bulgar. ★ In drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi ro­mâni răspund aclamaţiilor mul­ţimii care îi însoţesc pînă la Uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silişteni, Coloneşti, Negreni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în în­tîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de flori în calea oaspeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari i-au întîm­­pinat cu vestitele jocuri popu­­­lare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puter­nice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna ce­tate a metalului alb — care marchează naşterea celei mai tinere ramuri industriale a pa­triei noastre, industria alumi­niului, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, minis­trul industriei chimice, de re­prezentanţi ai colectivului de conducere, ai Comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu, înfăţişează drumul par­curs de materia primă — bau­xita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la O­­radea, pînă la produsul finit ce se realizează în această u­­zină de la Slatina. Sunt rela­tate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de alumi­niu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bul­gare s-au interesat de metode­le folosite în uzină pentru ela­borarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu mun­citori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile u­­zinei, metalurgiştii de la Sla­tina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, a­­clamînd îndelung pentru prie­tenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizitată, tovarăşul Todor Jiv­kov şi ceilalţi membri ai de­legaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare. „Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dv., ex­presie a capacităţii tehnice a oa­menilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimila­rea producţiei complexe a alu­miniului, atît de necesar dez­voltării industriale a României frăţeşti. Trăiască prietenia fră­ţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul prie­teniei dintre popoarele şi ţă­rile noastre!". Oaspeţilor li se oferă albume cu aspecte din activitatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul ro­mânesc. Membrii delegaţiei bulgare au oferit daruri pen­tru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiu­nea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. şi Sfatul popular re­gional au oferit un dejun în o­­noarea delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarăşul Todor Jiv­kov. Au luat parte tovarăşii Ni­colae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi celelalte per­soane oficiale care însoţesc de­legaţia bulgară, conducătorii organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Uzinei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovarăşii Petre Duminică şi Boian Bîl­­garanov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, au toastat pentru feri­cirea şi prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frăţească româno-bulgară, în sănătatea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în ţara noastră, oaspeţii s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre re­giunea Oltenia. In regiunea Oltenia La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sac­rului, se înalţă, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc moti­vul celebrei „Coloane infini­te“ a lui Brâncuşi, îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc sim­bolic are înscrise pe frontis­piciu urări de bun sosit în limbile română şi bulgară. O originală scoabă olteneas­că — alcătuită din flori — este aşternută în calea oaspe­ţilor. Vestiţii căluşari din Do­­brun-Osica încing un voinicesc joc din bătrîni, grăitoare ma­nifestare a virtuozităţii artiş­tilor populari ai acestor pă­­mînturi. In întîmpina­rea tovarăşilor Todor Jivkov, Nicolae Ceau­şescu, Ion Gheorghe Maurer şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat bulgari şi români au venit tovarăşii Ion Stănescu, prim-secretar al Co­mitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloş, preşe­dintele Comitetului Executiv al Sfatului popular regional, reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat şi ai organizaţiilor obşteşti. Ţărani din partea locului, îmbrăcaţi în pitoreşti costu­me populare, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, pre­ţuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olte­niei, primul secretar al Comi­tetului regional de partid ros­teşte un cuvînt de bun sosit. Răsună ovaţii,­ urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarăşii Todor Jiv­kov, Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prieteneşti ovaţiilor mulţimii adunate sub pilcurile de stejari. De la pădurea Sarului, co­loana de maşini se îndreaptă spre Craiova, străbătînd min­dre şi bogate aşezări, împodo­bite sărbătoreşte. Marile clădiri, din cărămidă roşie, oţel şi sticlă ale uzine­lor „Electroputere“, profilate la orizont, anunţă intrarea în oraşul reşedinţă al regiunii. Marea uzină craioveană îşi întîmpină oaspeţii cu pulsul febril al monecii. Vuietul uzinei este acoperit, în aceste­­ clipe, de ovaţiile cu care oaspeţii dragi sunt salutaţi de mii de muncitori. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi colectivul de conducere al u­­zinei. In aplauzele celor pre­zenţi, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica de aparataj de înaltă tensiune. In faţa machetei, directorul general, ing. A­­lexandru Heinrich, vorbeşte oaspeţilor despre realizările şi preocupările muncitorilor din această uzină — deţinători pentru a patra oară consecu­tiv ai Steagului roşu de frun­taşă pe ţară în ramura elec­trotehnică , care au acumu­lat în aceşti ani o bogată ex­perienţă, făurind o gamă lar­gă de motoare şi aparate e­­lectrice: aparataj de înaltă ten­n­siune, transformatoare de forţă, maşini electrice rotative, loco­motive Diesel-electrice şi loco­motive electrice, produse de ca­litate superioară care satisfac cerinţele economiei naţionale şi care sunt exportate intr-un număr important de ţări din trei continente. Sunt prezen­tate apoi aspecte ale dezvol­tării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Con­gresului al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român. Noile construcţii au şi început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoa­rele principale ale uzinei. Pe maşini sunt arborate steguleţe cu culorile drapelelor celor două ţări şi de partid. Străbă­tînd marile hale, oaspeţii şi gazdele lor îşi fac reciproc calde semne­ de salut. Fabrica de locomotive — a­­ceastă prestigioasă înfăptuire a industriei româneşti — îşi întîmpină oaspeţii cu elocven­te solii ale noului. De la cele opt locomotive, fabricate în 1960, cifra producţiei consem­nează acum o locomotivă la mai puţin de trei zile. Par­­curgînd hala, oaspeţii trec în revistă locomotivele aflate în diferite faze de finisare. Tova­răşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu sunt invitaţi să vizi­teze îndeaproape una din loco­motivele Diesel-electrice, com­plet terminată, înzestrată cu cele mai moderne sisteme de asigurare a circulaţiei, gata de a fi furnizată căilor ferate bul­ (continuare în pag. a 4-a)

Next