Flacăra Iaşului, aprilie 1967 (Anul 23, nr. 6393-6418)
1967-04-20 / nr. 6409
Filetatorul D-tru Mîţel de la Uzina metalurgică din Iaşi se numără printre cei mai harnici muncitori. Zilnic, el îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 10—15 la sută. Iată-l făcînd controlul la unna din piesele pe care Ie execută.*“1 PISI Illllli ii stumm loriniilii In ultima săptămînă în agricultura regiunii majoritatea forţelor au fost mobilizate în continuare pentru grăbirea campaniei. încă de acum cîteva zile s-a terminat semănatul sfeclei de zahăr şi a florii-soarelui. S-a apropiat totodată foarte mult de sfîrşit plantatul cartofilor, lucrare care a fost executată pînă ieri pe 92 la sută din totalul suprafeţelor prevăzute. Paralel cu lichidarea restanţelor din prima epocă semănatul porumbului a trecut în ultima vreme pe primul loc în agenda lucrărilor agricole de sezon. Dacă în urmă cu o săptămînă în sectorul agricol cooperatist erau însămînţate cu această cultură doar aproape 15.000 de hectare, acum suprafaţa este de aproape 92.500 hectare, (52,8 la sută din plan). După cum se vede s-a înregistrat în această direcţie un avans apreciabil. Rezultatele obţinute ar fi fost cu mult mai bune dacă exista peste tot suficientă preocupare pentru accelerarea ritmului de lucru. Datele centralizate ieri seara la Consiliul agricol regional demonstrează însă că progresele făcute diferă de la raion la raion. Cu cel mai mult spor s-a lucrat zilele trecute îndeosebi in cooperativele din raionul Hîrlău care au reuşit astfel să însămînţeze pînă în prezent 75,4 la sută din suprafeţele destinate porumbului Urmează imediat în ordinea realizărilor unităţile cooperatiste din raionul Huşi cu 62,3 procente îndeplinite din plan. Pe locuri de mijloc se situează cooperativele agricole din raionul Iaşi (57,4 la sută), comunele subordonate oraşului Iaşi (56,9 la sută), raionul Bîrlad (55,3 la sută) şi raionul Vaslui (52 la sută). Suprafeţele cele mai mici in raport cu planul au fost însămînţate în raioanele Paşcani (27,4 la sută) şi Negreşti 35,1 la sută). Din datele de mai sus se vede că între raioane s-a creat un mare decalaj. Şi nu din cauză că în unele locuri desprimăvărarea ar fi fost mai tîrzie. In raionul Hîrlău, ca şi în Paşcani, de exemplu, temperatura solului a devenit optimă pentru semănatul porumbului aproape în acelaşi timp. In ambele raioane timpul a fost, de asemenea, la fel de favorabil executării lucrărilor în cîmp. Cu toate acestea cooperativele păşcănene au rămas cu însămînţările mult în urma Hîr- răului. Nu rămîne decît o singură explicaţie a diferenţelor amintite , în raionul Paşcani nu s-a trecut din plin la semănat de la începutul epocii optime. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru cooperativele agricole din raionul Negreşti. Rezerve pentru impulsionarea lucrărilor există de altfel nu numai în raioanele rămase în urmă, ci şi în restul regiunii. Nu rareori se întîlnesc brigăzi S.M.T. în care se tărăgănează remedierea defecţiunilor ivite la tractoare şi maşini sau unde mecanizatorii pornesc tîrziu la lucru. Se găsesc şi cazuri cînd mijloacele mecanizate nu dau randamentul aşteptat, deşi sînt în stare de funcţionare, din cauza unor deficienţe de ordin organizatoric. In multe unităţi lasă de dorit şi organizarea lucrului cu atelajele. Aşa sa face că nici pînă In momentul de faţă nu s-a putut termina executarea arăturilor pe terenurile nemecanizabile. Cele mai mari suprafeţe încă nearate le deţin, ca şi pînă acum, tot cooperativele agricole din raioanele Huşi, Negreşti şi cele din raza oraşului Iaşi. Cu forţele de care dispun, unităţile agricole din regiune au posibilitatea să avanseze mai rapid la semănatul porumbului. Timpul este destul de înaintat, aşa că toate forţele trebuie mobilizate la pregătirea terenului şi însămînţări. Păşind în ultima decadă a lunii în curs, mecanizatorii din G.A.S. şi S.M.T., ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii da pe ogoare să-şi concentreze eforturile pentru ca această perioadă să fie decada record la semănatul porumbului. Să nu se slăbească, insă, nici un moment atenţia pentru calitatea lucrărilor, pentru asigurarea densităţii optime de plante la hectar. 138.000 de bucăţi de confecţii destinate exportului In acest an, aşa după cum am mai anunţat în ziarul nostru, la Fabrica de confecţii din Iaşi au intrat în producţie noi sortimente de confecţii destinate exportului. Primul lot de 60.000 de bucăţi din astfel de produse au fost trimise beneficiarului — U.R.S.S.—încă de la sfîrşitul lunii martie. Zilele trecute, a fost expediat un alt lot de 40.000 de bucăţi confecţii. După cum ne informează conducerea fabricii, peste două zile va fi expediat cel de al treilea lot de 38.000 de bucăţi de confecţii. O nouă instalaţie pentru sudura De curînd a avut loc în laboratoarele catedrei de tehnologia materialelor a Institutului politehnic din Iași omologarea unui nou aparat de programare automată a tratamentelor termice pentru sudurile de montaj din centralele termice. Probat în condiţii mult mai dificile decât cele de pe şantiere, unde s-au experimentat primele 10 aparate confecţionate după prototipul celui realizat pentru prima oară în ţară de cadrele universitare ieşene, în colaborare cu specialiştii de la întreprinderea „Energomontaj“ din Bucureşti, noul aparat s-a comportat excelent. El prezintă avantaje mult mai mari ca aparatele procurate pînă acum din import, atît prin faptul că este mai ieftin cu circa 30.000 de lei bucata, cit şi prin aceea că este în greutate mult mai mică. In acelaşi timp, faţă de sudura manuală efectuată pînă acum la montajul centralelor termice, manopera scade cu 75 la sută; aparatul, folosind integral inerţia termică a pieselor de tratat, consumă cu 20—30 la sută mai puțină energie electrică. Pe şantierul ţesătoriei de mătase Rezerve interne nefolosite la timp (■] Ritmicitatea deficitară ■ Lipsă de personal, dar şi absenţe nemotivate ■ De ce sarcini Recent, pe şantierul ţesătoriei de mătase „Victoria" din Iaşi a avut loc o consfătuire la care au participat proiectanţii, constructorii şi beneficiarii acestui important obiectiv al cincinalului. Obiectul consfătuirii l-a constituit analiza îndeplinirii planului de investiţii pe primul trimestru al acestui an. Materialul prezentat a scos în evidenţă faptul că în urma măsurilor luate în vederea îmbunătăţirii organizării muncii, planul pe primul trimestru a fost realizat în proporţie de 103 la sută. Cu toate acestea, avîndu-se în vedere indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din 21—23 decembrie 1966, realizările obţinute au fost sub posibilităţi. Astfel, sarcina de plan pe primul trimestru reprezintă doar 7,1 la sută din forţe proprii şi 5,6 la sută din sarcina anuală de construcţii montaj antreprenor general. Această situaţie scoate în evidenţă neajunsuri în elaborarea planului pe trimestre, necorelări ale planului valoric cu prevederile graficelor de execuţie, constructorul planificîndu-şi lucrări cu un milion de lei mai puţin fără acordul beneficiarului, deoarece planurile operative s-au întocmit numai de către şantier fără participarea beneficiarului, minime ? La unele lucrări fizice există încă serioase rămîneri în urmă. Planul nu a fost îndeplinit decît în proporţie de 49 la sută la lucrările de structură de rezistenţă (secţia preparaţii) şi de 67 la sută la structură de rezistenţă (secţia ţesătorie). Mult rămase în urmă sînt şi lucrările la reţelele termice şi de canalizare unde s-a realizat doar 4,5 la sută din plan. Principalul vinovat de nerealizarea planului la lucrările de reţele termice şi canalizare este proiectantul, care a schimbat soluţia iniţială, lipsind astfel constructorul, o însemnată perioadă de timp, de proiectele necesare. Rămînerile în urmă la lucrările de structură de rezistenţă (în loc de 110 stîlpi cit era planificat s-au montat doar 13 stîlpi), se datoresc faptului că de pe șantier au lipsit utilajele necesare. Este vorba de două macarale. Una din acestea a fost adusă pe șantier cu întîrziere de 20 de zile, iar cea de a doua a sosit abia la începutul acestei luni. Pentru transportul ei de pe șantierul complexului de vinificatie de la Cotnari au fost necesare 7 zile, timp în care s-ar fi putut monta pe șantier P. AGACHI (continuare în pag. a 3-a) Odată cu primăvara, albinele şi-au luat zborul, culeg îmi nectarul florilor. Apicultorul cooperativei din Berezeni-Huşi şi-a început şi el activitatea de control a celor 73 de stupi. PE MERIDIANELE GLOBULUI • Congresul P. S. U. G. • Criza nigeriana se adînceşte • în Comisia economică O. N. U. pentru Europa • paris Adunarea Naţională dezbate programul guvernamental huita inirnatici VU1IHULLCUHUtl nc nn nun Ut nimiu si inimi; ii 1.1 nu mii In regiunea Argeş Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară. înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni . Ei flutură în adierea vîntului primăvăratec steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii în turbe, înainte de intrarea în comuna Mătăstaru, cere marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi in costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele Sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare; un grup de flăcăi îiinvită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sunt salutaţi de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspeţii trec prin alte sate, toate împodobite sărbătoreşte. In faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar in apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni, şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat, care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agroalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni. ... .Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş pe mari pancarte sunt scrise urările: „Bine aţi venit, dragi oaspeţi“, „Salut frăţesc poporului bulgari", „Trăiască unitatea ţărilor socialiste! ", „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale !“. Mii şi mii de locuitori, aflaţi pe străzile oraşului, aclamă cud entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului Comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt intimpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulţimii ia cuvîntul tovarăşul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al G.G. al P.G. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. După întîlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor poporului bulgar şi conducătorilor de partid şi de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă popoarele român şi bulgar. ★ In drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii care îi însoţesc pînă la Uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silişteni, Coloneşti, Negreni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în întîmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de flori în calea oaspeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează naşterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului, oaspeţii sunt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanţi ai colectivului de conducere, ai Comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu, înfăţişează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie al noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni şi ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei, metalurgiştii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizitată, tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare. „Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dv., expresie a capacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frăţeşti. Trăiască prietenia frăţească dintre oamenii muncii români şi bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele şi ţările noastre!". Oaspeţilor li se oferă albume cu aspecte din activitatea uzinei şi plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii delegaţiei bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. In încheierea vizitei în regiunea Argeş, Comitetul regional al P.C.R. şi Sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea şi celelalte persoane oficiale care însoţesc delegaţia bulgară, conducătorii organelor locale de partid şi de stat, reprezentanţi ai Uzinei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovarăşii Petre Duminică şi Boian Bîlgaranov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, au toastat pentru fericirea şi prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frăţească româno-bulgară, în sănătatea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în ţara noastră, oaspeţii s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre regiunea Oltenia. In regiunea Oltenia La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sacrului, se înalţă, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuşi, îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română şi bulgară. O originală scoabă oltenească — alcătuită din flori — este aşternută în calea oaspeţilor. Vestiţii căluşari din Dobrun-Osica încing un voinicesc joc din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozităţii artiştilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarăşilor Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat bulgari şi români au venit tovarăşii Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloş, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular regional, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ai organizaţiilor obşteşti. Ţărani din partea locului, îmbrăcaţi în pitoreşti costume populare, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, preţuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul secretar al Comitetului regional de partid rosteşte un cuvînt de bun sosit. Răsună ovaţii, urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prieteneşti ovaţiilor mulţimii adunate sub pilcurile de stejari. De la pădurea Sarului, coloana de maşini se îndreaptă spre Craiova, străbătînd mindre şi bogate aşezări, împodobite sărbătoreşte. Marile clădiri, din cărămidă roşie, oţel şi sticlă ale uzinelor „Electroputere“, profilate la orizont, anunţă intrarea în oraşul reşedinţă al regiunii. Marea uzină craioveană îşi întîmpină oaspeţii cu pulsul febril al monecii. Vuietul uzinei este acoperit, în aceste clipe, de ovaţiile cu care oaspeţii dragi sunt salutaţi de mii de muncitori. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi colectivul de conducere al uzinei. In aplauzele celor prezenţi, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica de aparataj de înaltă tensiune. In faţa machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbeşte oaspeţilor despre realizările şi preocupările muncitorilor din această uzină — deţinători pentru a patra oară consecutiv ai Steagului roşu de fruntaşă pe ţară în ramura electrotehnică , care au acumulat în aceşti ani o bogată experienţă, făurind o gamă largă de motoare şi aparate electrice: aparataj de înaltă tennsiune, transformatoare de forţă, maşini electrice rotative, locomotive Diesel-electrice şi locomotive electrice, produse de calitate superioară care satisfac cerinţele economiei naţionale şi care sunt exportate intr-un număr important de ţări din trei continente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dezvoltării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Noile construcţii au şi început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe maşini sunt arborate steguleţe cu culorile drapelelor celor două ţări şi de partid. Străbătînd marile hale, oaspeţii şi gazdele lor îşi fac reciproc calde semne de salut. Fabrica de locomotive — această prestigioasă înfăptuire a industriei româneşti — îşi întîmpină oaspeţii cu elocvente solii ale noului. De la cele opt locomotive, fabricate în 1960, cifra producţiei consemnează acum o locomotivă la mai puţin de trei zile. Parcurgînd hala, oaspeţii trec în revistă locomotivele aflate în diferite faze de finisare. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu sunt invitaţi să viziteze îndeaproape una din locomotivele Diesel-electrice, complet terminată, înzestrată cu cele mai moderne sisteme de asigurare a circulaţiei, gata de a fi furnizată căilor ferate bul (continuare în pag. a 4-a)