Flacăra Iaşului, septembrie 1967 (Anul 23, nr. 6521-6546)
1967-09-12 / nr. 6530
y a y ) AMU Will Nr. 6530 NAPTI 12 MPTIMPIRIE 1967 4 PAGINI 23 BANI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional PE MERIDIANELE GLOBULUI ® La Kinshasa s-a deschis Conferinţa la nivel înalt a O. U. A. Sesiunea Seimului R. P. Polone Ciminările lui Charles de Gaulle şi Wladijslaw Gomulha Grupul nr. 3 şi construcţiile din agricultură ...... ........U*»j..............mmtwmr ni ■ :■» mumii I.—— Semnal fără ecou ■ Ultima fază, remedierile »Lipsă de respect faţă de ceea ce se numeşte calitate H Termenii noi asaltează pe cei vechi La Direcţia operativa a Băncii de investiţii, sucursala laşi, a avut loc recent o analiză asupra stadiului construcţiilor din agricultură executate de Grupul nr. 3 al T.R.C. Iaşi. Părerea reprezentanţilor constructorilor şi instalatorilor a fost aceasta . (redăm textual): „Cu construcţiile din agricultură stăm bine. Necazuri avem cu altele...“ Cit de bine stă Grupul nr. 3 cu construcţiile din agricultură ne-am dat seama vizitîndu-i cîteva puncte de lucru. La întreprinderea agricolă de stat Popricani s-a întrunit nu de mult comisia pentru a recepţiona atelierul mecanic. Dar directorul I.A.S.ului, tovarăşul Mihai Sîrbu, n-a semnat procesul verbal. Asta pînă cînd nu vor fi efectuate şi remedierile constatate de comisie. Remedierile acestea spun multe. Ca să ajungi la remedieri înseamnă că ori n-ai respectat proiectul, ori lucrările au fost de proastă calitate. Și, aici, la Popricani au fost şi de unele şi de altele (fapt care pune sub semn de întrebare asistenţa tehnică acordată de specialiştii Grupului nr. 3). Dar pentru că s-a ajuns la remedieri întrebarea care se pune acum este următoarea : cine suportă cheltuielile necesitate de aceste remedieri ? Să revenim din nou la expresia că „se stă bine cu construcţiile din agricultură". In articolul „O investiţie inundată de neglijente" apărut în numărul din 4 mai al ziarului nostru, erau semnalate serioase rămîneri la urmă cu lucrările la instalaţia de alimentare cu apă de la I.A.S. Bucium (a cărei valoare este de 2.170.000 de lei), precum şi o seamă de deficienţe. De atunci şi pînă acum au trecut patru luni şi ceva. E drept că instalatorii s-au apucat de treabă, constructorii însă tărăgănează lucrul şi în prezent. De altfel, mare lucru în acest interval de timp ei n-au făcut, deşi termenul de predare a lucrării se apropie de expirare (ultimul obiectiv al instalaţiei de alimentare cu apă şi anume bazinul de 500 m.c. a fost prevăzut a fi gata, conform celor hotărîte de C.T.S., la 30 octombrie. Săpăturile la bazinul de 500 m.c. au fost terminate, după cum ne spunea tovarăşul Sergiu Profir, dirigintele şantierului, încă de la 30 iulie. Asta înseamnă că se putea începe turnarea bazinului din primele zile ale lui august. Dar n-au fost aduse materialele necesare. Acum există de toate dar nu sunt cofraje. Şi uite-aşa, cînd e una nu e alta. Şi dacă vor începe ploile, la punctul unde se construieşte bazinul nu se va mai putea intra nici cu mijloacele cu tracţiune animală. Conducerea Grupului nr. 3 e bine să reţină acest lucru şi să ia măsuri pentru a se urni o dată din foc turnarea bazinului. Cît mai e timp frumos. Altfel nici la vară bazinul în cauză nu va fi gata. Şi să nu uite nici de defecţiunile existente la bazinul de 100 m.c. de la punctul „Socola* (cum tinde de altfel) unde apa se infiltrează prin peretele de ciment in casa vanelor (ca să circuli In casa vanelor Iţi trebuie barcă). Noi le-am sesizat şi în articolul din 4 mai, dar conducerea Grupului n-a luat pînă acum nici o măsură, aceleaşi deficienţe existînd şi în prezent. De altfel, lucrările executate aici poartă amprenta lipsei de răspundere faţă de ceea ce se numeşte calitate. Şi nu numai aici. Blocul ce trebuia dat în folosinţă, tot la această unitate, încă din decembrie anul trecut (decembrie 1966 a fost al doilea termen) nu e nici acum gata, deşi tovarăşul Ştefănescu, inginerul şef al Grupului, susţinea contrariul. Tovarăşul Benedict Teodoresci*, tehnicianul constructor al I.A.S.-ului, ne spunea că dacă ar trebui să noteze defecţiunile existente la această construcţie, i-ar trebui o coală întreagă de hîrtie. Şi a început să enumere: parchetul murdar, spărturi în zid, cazanele de la baie fără burlane, diblurile montate defectuos, geamurile nechituite... (la acest bloc, instalaţiile electrică şi sanitară, ne spunea tov. Teodorescu, au fost executate după ce interioarele erau de-acum zugrăvite. Dacă s-a mai auzit undeva aşa ceva!). Tovarăşul Sergiu Profir ne spunea că şi la blocul de la I.A.S. Galata, unde, de asemenea, lucrările sunt rămase mult în urmă, se aplică aceeaşi metodă, adică după ce s-a terminat tencuiala au venit şi instalatorii să-şi facă meseria. Şi cînd te gîndeşti că reprezentanţii Grupului 3, participanţi la şedinţa de la Direcţia operativă a Băncii de investiţii, spuneau : „Cu construcţiile din agricultură stăm bine !". GH. STEJARU [V*IA] CÎNTEC, JOC /n ° ^ Şl VOIE BUNĂ SPORT LA STRUNGA ■ Fotbal divizia Duminică, în pădurea de la Strunga, pe o scenă a- ® diViZia C menajată în aer liber, a avut loc un interesant spectacol folcloric interregional, susţinut de formaţii artis- IIH B O X tice de amatori din regiunile Iaşi şi Bacău. La această manifestare au participat peste 40.000 de spectatori. Foto: G. Paul IBJ CioljStil Citiţi în pag. a II-a a ziarului nostru reportajul „Trandafir de la Moldova". Vă prezentăm: VIITOAREA FABRICA DE MOBILĂ DIN VASLUI Peisajul industrial al Vasluiului va fi completat In curind cu o noua unitate — Fabrica de mobilă — unde la producerea celor 20.000 de garnituri pe an vor lucra 1.300 cffe muncitori. Cadrele tehnice, inginerii şi maiştrii conducători de sectoare, au şi sosit: unii transferaţi de la alte întreprinderi similare din ţară, alţii repartizaţi direct la Vaslui după absolvirea şcolilor tehnice de maiştri. După cum ne-a informat tov. ing. Ion Ardeleanu, directorul întreprinderii, preocuparea conducerii de a-şi forma cadre proprii s-a concretizat in şcolarizarea unui număr de 320 de lucrători la diferite întreprinderi de prelucrare industrială a lemnului (Bacău, Iaşi,Focşani, Măgura Godiei) în specialităţile timplari-mecanici, tîmplari-manuali industriali, finisori - lăcuitori, tapiţeri, ascuţitori etc. A început să sosească materia primă. Un prim jot, insumînd 30 de vagoane de cherestea, aşteaptă să alimenteze fluxul tehnologic al marii hale de producţie. Metamorfozarea aceasta a scîndurii în mobilă, atît de obişnuită la orice Întreprindere cu un astfel de profil, va cuprinde aspecte inedite. Utilajele moderne care intră în dotare (mare parte sosite deja) vor aduce ca noutăţi presarea panourilor intr-o linie continuă cu o presă monoetatată, furniruirea la canturi cu două maşini intercalate în linia de prelucrări la dimensiuni finale şi lăcuirea cu transport mecanic, in Nlux. Originală este şi construcţia marii hale de 2.000 m.p. in care deschiderile nu mai creează frontoane în lungime, evitindu-se astfel utilizarea luminatoarelor, iar construcţia ciştigind în plus o notă estetică. Ce-i drept, constructorii nu s-au grăbit întotdeauna, dar lucrările au fost de calitate. Pe șantier au lucrat și încrează cu rîvnă 400 de constructori, 80 de instalatori, 30 de izolatori, 10 energomonteori. S-au turnat peste 50.000 m.c. de beton. In ziua cînd am fost la Vaslui, maia- BENEDICT JELESCU (continuare In pag. a 3-a) Marea halfi de producție a Fabricii de mobilă din Vaslui. Consfătuirile cadrelor didactice leri au început consfătuirile cadrelor didactice care au devenit o tradiţie valoroasă a învăţămîntului nostru, contribuind la efectuarea unui schimb de experienţă orientativ pentru noul an şcolar, ce va trebui să constituie o treaptă superioară înprocesul instructiv-educativ. In oraşul Iaşi, consfătuirea de la Casa sindicatelor a întrunit cadre didactice din şcolile de toate gradele, dornice să împărtăşească din practica lor, să înveţe din experienţa colegilor, să-şi îmbogăţească continuu cunoştinţele profesionale şi metodele pedagogice. Au participat, de asemenea, tovarăşii Anatolia Lupşa, vicepreşedinta al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Vasile Roşea, director în Ministerul Invăţămîntului, Eugen Biliuţă, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Iaşi. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Olimpia Grecu, vicepreşedintă a Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Iaşi, care, menţionînd faptul că şi de această dată consfătuirile vor trebui să constituie o trecerea în revistă a principalelor înfăptuiri din anul şcolar trecut şi o profundă analiză a deficienţelor, a subliniat necesitatea asigurării unui schimb preţios de idei care să ducă la noi realizări în anul şcolar ce se va deschide peste cîteva zile. A urmat la cuvînt, prof. loi. Virgil, şeful Secţiei de învăţămînt a Sfatului popular orăşenesc Iaşi, care a prezentat referatul : „Analiza activităţii desfăşurate de şcoli în anul şcolar 1966—1967. Sarcinile pentru noul an şcolar". Pe marginea referatului l-au purtat discuţii vii, interesante, care au împărtăşit din practica la catedră, din munca educativă, aducînd sugestii valoroase. Astăzi se desfăşoară şedinţele pe secţii. ★ Asemenea consfătuiri au loc la toate centrele de raion din regiune, constituind un bogat izvor de învăţăminte în pragul noului an şcolar 1967—1968. l Festivalul şi Concursul internaţional „George Enescu“ In continuarea manifestărilor din cadrul Festivalului internaţional „George Enescu“, luni după-amiază, în sala mare a Palatului, publicul iubitor de muzică şi oaspeţii festivalului l-au ascultat pe tînărul pianist american Van Cliburn. El a interpretat, în cadrul recitalului, Cinci piese de Johannes Brahms, Sonata nr. 23 în fa minor, „Appassionata” de Beethoven, Sonata op. 26 de Samuel Barber şi Sonata a Vl-a de Prokofiev, iar în supliment piese de Chopin şi Skriabin. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijată de Emanoil Elenescu, a avut ca oaspete, în concertul susţinut luni seara, pe violoncelistul sovietic Mstislav Rostropovîci, care a prezentat din repertoriul său concertul pentru violoncel de Saint-Saens. Programul a fost deschis de sugestiva lucrare enesciană — Suita a IlI-a „Săteasca". In acelaşi concert a mai putut fi ascultată piesa „Erwartung“ de Arnold Schonberg, cu concursul sopranei Elisabeta Neculce-Carţiş. Pe scena Operei s-a prezentat, în festival, baletul „Lacul Lebedelor" de Ceaikovski, cu Magdalena Popa şi Sergiu Stefanski în rolurile principale. Conducerea muzicală a spectacolului a fost asigurată de dirijorul Constantin Petrovich . Juriile celor trei secţii ale Concursului internaţional „George Enescu" au anunţat numele candidaţilor admişi la etapa a doua a competiţiei. Lista concurenţilor la vioară, în ordinea prezentării lor, este următoarea: Jurgen Pilz (R.D. Germană), Alexandr Iliev (Bulgaria), Mariana Sîrbu (România), Gabriela Ijao (România), Mariko Takagi (Japonia), Angela Gavrilă (România), Bogodai Antonovici Kotorovici (U.R.S.S.), Cornelia Vasile (România), Zinovie Vladimirovici Vinnikov (U.R.S.S.), Anita Fischer (R. D. Germană), Edward Polidi (Izrael) şi Elena Konstantinova Adjemova (U.R.S.S.) La canto au fost promovaţi în etapa a doua tinerii: Maria Slătinaru (România), Andreas Pobbig (R. D. Germană), Viorica Cortez-Guguianu (România), Eszter Kovács (Ungaria), Taisa Vladimirovna Moroz (U.R.S.S.), Ionel Pantea (România), Judith Merrilyn Quine (Anglia), Niculina Mirea (România), Lajos Miller (Ungaria), Pompei Hărăşteanu şi Georgeta Orlovschi (România), Alisa Vartkesovna Djarmagoriian (U.R.S.S.), Monique Hanoulle (Belgia), Nelson Emilio Martiloti (Uruguay), Nina Stefanova Toteva (Bulgaria), Dionisie-Ludovic Konya (România), şi Margarita Vasilievna Smirnova(U.R.S.S.). Tinerii pianişti care urmează să se prezinte în etapa următoare sunt: Francois-Joel Thiollier (Franţa), Ewa Synowiec (Polonia), Peter Muller (R. D. Germană), Cristina Ortiz (Brazilia), László Baranyay (Ungaria), Dan Grigore (România), Tiberiu Szász (România), Gyöngyi Kiss (Ungaria), Radu Lupu(România), Stela Petrova Dimitrova (Bulgaria), Ariene Portney (S.U.A.), Samuel Smbatovici Alumian (U.R.S.S.), Odile Poisson (Franţa), Joseph Alfidi (S.U.A.), Anatolii Zalmanovici Ugorski (U.R.S.S.), şi Pascal Marie-Roge (Franţa). (Agerpres). Sesiune ştiinţifică BRAŞOV . La Institutul politehnic din Braşov şi-a început luni lucrările cea de-a VIII-a sesiune a grupului de lucru F.A.O. pentru corectarea torenţilor, lupta contra avalanşelor şi amenajarea bazinelor hidrografice, care reuneşte specialişti din Austria, R. F. a Germaniei, Grecia, Italia, Franţa, Norvegia, Spania, Elveţia, Iugoslavia şi din alte ţări. (Agerpres) Prietenia-o floare ce trebuie cultivată cu grijă Mi-a venit în minte o discuție OUzitfi nu de mult. L. E., salariată la o instituţie ieșeană, căuta pe toate căile să se apropie de subordonatele sale. „Vreau să fim prietene. Ce frumos e acest sentiment ! Nu vreau să mă consideraţi şefa, ci prietena voastră“. Ca să și le atragă mai mult, ie învoia uneori de la serviciu« le facilita anumite intîlniri cu bărbați etc., toate acestea sub semnul „prieteniei". L. E. însă urmărea un anume scop. Cînd fiecare dintre subordonatele sale a ajuns să aibă la „activ" cite o neregulă« generată de comportarea ei« a început să aplice şantajul. Le punea să-i facă lucrările de birou, să îndeplinească pentru ea anumite servicii. Şi era sigură că nu va fi refuzată, deoarece ştia cu ce-a „greşit“ fiecare şi, eventual, le putea reclama. Şi-au dat seama celelalte ce fel de prietenie a căutat L. E., dar era prea tîrziu. E dureros atunci cînd unul este ascuns, perfid. La şcoală, ni s-a vorbit deseori despre prietenie ca despre un sentiment frumos, luminos. Prietenia îl înalţă pe om, îl face mai bun, mai generos. Şi eleva ANA SPATARU, din clasa a XI-a a Liceului nr. 7 - Iaşi, continuă : Printre unii dintre noi, elevii, există părerea că acela este prieten adevărat care „suflă“ la ore, ajută să se copieze temele. Un asemenea „prieten“ este în fond un om neserios. Iţi face cel mai mare rău. Dacă îi eşti prieten cuiva şi vezi că are unele greutăţi sau comportări incorecte în anumite situaţii, ajută-l să se îndrepte, arată-i deschis ce nu-ţi place la el, nu-i acoperi lipsurile. „Prietenul la nevoie se cunoaşte“... Multă înţelepciune cuprinde acest proverb ! Să vă dau un caz: două colege« cărora n-am să le spun numele, erau bune prietene de multă vreme. Cînd a fost să-şi aleagă fiecare dintre noi umanistica sau reala, una dintre ele, deşi îndrăgea matematicile, s-a înscris la umanistică, numai pentru a nu se despărţi de prietena sa. A rămas însă corigentă la limba română. Sînt sigură că nu se întîmpla lucrul acesta dacă prietena ei ar fi ajutat-o. O asemenea prietenie a distrus un ideal. Colega mea voia să ajungă inginer constructor. - Se pare că și colectivul clasei a greșit. Adevăratele prietenii nu pot sta in calea afirmării cuiva, împlinirii idealurilor. Pentru a fi prieten cu cineva, nu-i obligatoriu să te afli tot timpul împreună cu el. Sentimentul n-ar fi scăzut in trăinicie dacă fiecare dintre cele două prietene şi-ar fi urmat drumul către care are înclinaţii. Clasa putea să-i arate colegei tale că greşeşte. - Eu datorez recunoştinţă colectivului în care lucrez. Mulţi dintre membrii acestuia îmi sunt prieteni vechi - ne declară RADU TAŞCĂ, electrician la Uzina mecanică „Nicolina“. După o perioadă de întrerupere a activităţii profesionale, m-am reîntors la vechiul meu loc de muncă. Uitasem destule. Eram îngrijorat şi mă dojeneam : ce mă fac eu acum, că nu mai ştiu nimic ? Prietenii din colectiv mi-au văzut frămîntările. Cu mult tact m-au ajutat să-mi reîmprospătez cunoştinţele profesionale. Intr-adevăr, prietenul la nevoie se cunoaşte. Părerea mea este că sentimentul prieteniei nu se verifică numai în momentele cruciale ale existenţei. Chiar şi în lucruri obişnuite, cotidiene. Cum s-a întimplat la mine. Colectivul în care-ţi duc activitatea poate avea o influenţă binefăcătoare asupra prieteniei - e de părere LEONARD B., preşedintele comitetului de sindicat de la o întreprindere ieşeană. A venit la mine, intr-o zi, o salariată,Elvira P. Are trei copii, cel mai mare în vîrstă de 11 ani. E căsătorită de 14 ani. Soţul ei, Vasile P., lucrează la fabrica ,,Ţesătura“. Ea s-a plîns că soţul o bate des, ba, uneori, o alungă şi de acasă împreună cu copiii. Din ce cauză , Vasile P. şi-a făcut nişte „prieteni‘ în fabrică, cu care obişnuieşte să se ducă la un păhărel. Aceşti ,«prieteni“ binevoitori îi defăimează soţia (o femeie serioasă) şi el« fără a cerceta dacă vorbele lor au vreun temei, cînd se întoarce acasă începe s-o bată. Elvira P. nu se simte vinovată cu nimic şi totuşi e obligată să suporte brutalităţile soţului ei, numai pentru că acesta a fost sfătuit desprieteni“. Dacă el şi-ar da seama ce fel de prieteni are şi dacă ar interveni şi colectivul unde-şi duce activitatea, totul ar fi altfel. Este o vorbă : „Spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi spun cine eşti“. Prietenia nu acceptă interese înguste, apropieri de pe urma cărora să poţi abuza. Ea e un cumul de legături între oameni, care se bazează pe simpatie şi respect reciproc, pe comuniune de interese, de convingeri, de sentimente şi acţiuni, la care se adaugă afecţiunea. Prietenia, în sensul restrins al cuvintului, presupune relaţii intre doi sau mai mulţi oameni, care se cunosc bine, îşi împărtăşesc unii altora cele mai neînsemnate necazuri sau bucurii, succesele sau insuccesele din viaţa de toate zilele. Cine ştie să preţuiască şi să cultive această floare care-i prietenia trăieşte sentimentul unor împliniri sufleteşti deosebite. RADU COSTIN ANCHETĂ SOCIALĂ