Flacăra Iaşului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6547-6572)

1967-10-19 / nr. 6562

MU XXIII. Nr. 6562 JOI 19 OCTOMBRIE 196­­4 PAGINI 25 BANI * Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R.şi al Sfatului popular regional Control operativ şi eficient asupra îndeplinirii propriilor hotăriri . Complexul de măsuri pre­conizate în documentele Ple­narei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie se înscrie pe linia stabilită de Congresul al IX- lea al partidului, de a per­fecţiona continuu formele şi metodele de conducere eco­nomică, are ca scop valorifi­carea mai intensă a avanta­jelor planificării socialiste, stimularea şi fructificarea mai largă a inepuizabilei iniţiati­ve creatoare a celor ce mun­cesc. „In etapa actuală a proce­sului de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste — se ara­tă în mninoriul Ho Tih­ortive» cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării e­­conomiei naţionale — sporesc şi mai mult răspunderea Parti­dului Comunist, rolul său con­ducător în activitatea econo­mică, în întreaga viaţă soci­ală“. Iată de ce, perfecţionarea continuă a stilului şi metode­lor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, în vederea rezolvării cu şi mai Acolo unde apar blocuri, apar şi straturi cu flori. Această podoa­bă se cere întreţinută. Iată-l pe pensionarul Ştefan Bortaş, din Bule­vardul D. Cantemir nr. 9 din Iaşi preocupîndu-se cu atenţie de florile car­tierului. Exemplul lui e urmat şi de alţi cetăţeni din bloc : Eracle Bogdan, Ion Aştefănoaiei şi alţii. ION SAVIN secretar al Comitetului regional de partid multă competenţă a proble­melor complexe ridicate de recentele documente elabora­te de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie, capătă în prezent o şi mai mare însem­nătate. După cum se ştie, perfecţi­onarea permanentă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid presupune, pe lîngă li- -U.l- C— lum­e unexct continuă a controlului înde­plinirii hotăririlor, deoarece aceasta constituie una din la­turile cele mai importante ale activităţii noastre. Preocupân­­du-se de ridicarea la un nivel mai înalt al muncii de partid, Comitetul regional Iaşi al P.C.R. acordă o deosebită a­­tenţie controlului îndeplinirii sarcinilor, îmbunătăţirii for­melor şi metodelor pentru a­­tragerea în această activitate a comuniştilor cu o temeini­că pregătire, capabili să con­tribuie, într-o măsură tot mai mare, la sprijinirea şi îndru­marea organelor şi organiza­ţiilor de partid de la oraşe şi sate. Socotim util să sub­liniem, chiar de la început, că în ultimul timp au fost înregistrate, în această direc­ţie, progrese evidente : orga­nele şi organizaţiile de par­tid din regiune acordă o mai mare grijă studierii temeinice a situaţiei de pe teren, se preocupă de organizarea mai temeinică a şedinţelor şi ple­narelor, de adoptarea unor hotăriri judicioase, de organi­zarea atentă a muncii pentru traducerea lor în practică. Marea majoritate a măsuri­lor stabilite, a hotăririlor se disting prin claritate şi carac­terul lor concret, prin terme­nele precise şi mijloacele cele mai potrivite de rezolvare a problemelor. Toate acestea sunt o urmare directă şi a faptului că se ţine o mai strînsă legătură cu organiza­ţiile de partid, că se urmăreş­te eficacitatea analizei care, în ultimă instanţă, trebuie să determine o rezolvare reală a chestiunii care a făcut obiectul dezbaterii. Dacă mai adăugăm şi faptul că controlul asupra îndeplinirii sarcinilor a căpă­tat în multe locuri un carac­ter permanent, că el este exercitat cu mai mult simţ de răspundere şi cu mai multă competenţă, putem conchide, fără teamă de a greşi, că a­­sistăm la o simţitoare îmbu­nătăţire a muncii de partid, la creşterea necontenită a ro­lului de conducător politic al organelor şi organizaţiilor de partid din regiune. Este, cred, locul să subliniez că marile succese dobîndite în dezvol­tarea economică, politică şi social-culturală a regiunii Iaşi sînt indisolubil legate de îm­bunătăţirea şi perfecţionarea stilului şi metodelor de mun­că ale organelor şi organiza­ţiilor de partid, de activita­tea desfăşurată pentru mobili­zarea maselor la aplicarea în practică a politicii înţelepte­­i partidului nostru. Din cele relatate rezultă că o muncă operativă, bine pla­nificată, organizarea temeini­că a dezbaterilor asupra prin­cipalelor probleme economi­ce și politice, stabilirea judi­cioasă a măsurilor, ca și or­ganizarea competentă a con­trolului, asigură succesul in­franli inactro arflvităfi U­n asemenea stil de muncă ca­racterizează marea majoritate a organelor şi organizaţiilor de partid din oraşele şi sate­le regiunii. Ne-am propus, Insă, ca In rîndurile ce urmează să ne oprim ceva mai pe larg asu­pra deficienţelor ce se mai fac simţite în activitatea unor organe şi organizaţii de par­tid privind pregătirea şedin­ţelor şi a plenarelor, adopta­rea hotărârilor şi desfăşura­rea controlului îndeplinirii a­­cestora. Este un lucru înde­obşte cunoscut că nu putem separa munca de control a îndeplinirii sarcinilor de acti­vitatea pentru elaborarea ho­tăririlor. Succesul înfăptuirii sarcinilor depinde de modul în care au fost elaborate ho­­tărîrile, de organizarea mun­cii pentru traducerea lor în viaţă. Or, trebuie să spunem că în această direcţie se mai fac încă simţite la unele or­gane şi organizaţii de partid serioase neajunsuri. Nepregă­tind temeinic şedinţele sau plenarele ele se găsesc cîte o dată în situaţia de a dis­cuta una şi aceeaşi problemă de mai multe ori la intervale mici de timp, să adopte de fiecare dată hotăriri cu carac­ter general care nu ajută cu aproape nimic organizaţiile de partid. Asemenea fenomene se întîlnesc şi la unele orga­nizaţii de masă. Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popular orăşenesc Bîrlad, de exemplu, a analizat în trei luni din acest an (ianuarie, martie şi aprilie) de 4 ori aspecte ale muncii de gospodărire şi în­frumuseţare a oraşului şi sa­telor. De tot atîtea ori au fost adoptate şi hotăriri. Iată, aşadar, cum se pierde timp, cum în loc de a organiza munca pentru îndeplinirea propriilor hotărîri se încear­că rezolvarea unor probleme cu ajutorul unor şedinţe în care se repetă mereu necesi­tatea îmbunătăţirii activităţii intr-un sector sau altul, fără însă a se trece practic la treabă. Acest lucru este do­vedit de faptul că şi în pre­zent în Bîrlad se fac încă simţite neajunsuri în gospodă­ (continuare în pag. a 3-a) Concertul tinerilor laureaţi Festivităţile prilejuite de implinirea unui sfert de veac de activitate a Filar­monicii ieşene se incheie astăzi, la ora 20, cu un concert susţinut de tinerii solişti ieşeni, laureaţi ai Concursului internaţional „George Enescu". Astfel, vor putea fi audiaţi mezzoso­­prana Viorica Cortez-Gugu­­ianu, violonista Mariana Sirbu, soprana Maria Slăti­­naru şi violonistul Daniel Podlovschi. Concertul va fi dirijat de George Pascu. In program : arii din opere, ,, Concertul nr. 3 pentru vioară şi or­chestră“ de W. A. Mozart (solistă, Mariana Sirbu) şi ■„Concertul pentru vioară şi orchestră“ de L. v. Beetho­ven (solist, Daniel Podlov­schi). Cu însămînţările încheiate la cooperativă agricolă­ din Chişcăreni , raionul Hîrlău, semănatul şi cele­lalte lucrări de sezon au cunoscut un ritm intens încă de la declanşarea cam­paniei. Munca fiind bine orga­nizată, cooperatorii de aici, ajutaţi de mecanizatorii brigăzii nr. 21 a S. M. T. Vlădeni, condusă de Gheor­­ghe Tănase, au reuşit să termine însămînţarea celor aproape 600 de hectare încă de pe data de 17 oc­tombrie a.­c. După cum ne informa tov. Ion Paleu, in­ginerul cooperativei, harni­cii tractorişti printre care Jean Tudose, D. Amaran­­dei, Ion Dîscă continuă în prezent cu toate forţele e­­xecutarea arăturilor de toamnă­ Pînă acum a şi fost arată aproape jumă­tate din suprafaţa ce ur­mează a fi însămânţată, în primăvara viitoare. ­n pagina a 2-a • Pe ecrane • SPORT • „Alo! 1292?“ In aceste zile prin magazine««* p Peste 100 de acţiuni la Arbitrajul de Stat. 1. C. R. T. I. cîştigă. Dar consumatorii ? (Bj Cînd moda e îndoielnică !fl Cine ştie în ce sezon se poartă sandale ? A sosit toamna cu dimineţile şi nop­ţile răcoroase. Pentru unii, cei consec­venţi în a-şi face iarna car şi vara sanie, noul anotimp nu ridică proble­me deosebite. Pe cei mai mulţi, însă, noul anotimp i-a grăbit spre ma­gazine. Găsesc ei aici cele trebuin­cioase ? Să vedem Am poposit mai întîi la O.C.L. „Tex­­tile-încălţăminte din Iaşi. Interlocutorii noştri sunt DUMITRU COZMA, director şi ALEXANDRU BALAN, şeful servi­ciului comercial. Se deschid dosare, se fac calcule. — In unităţile noastre — ne spunea directorul O.C.L. „Textile-încăilţă­min­te“ — se găsesc cantităţi suficiente de produse textile şi încălţăminte desti­nate sezonului toamnă-iarnă.. Pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor u­n bo­gat sortiment de produse destinate ano­timpului rece organizaţia noastră co­mercială a comunicat la vreme furni­zorului, I.C­ R.T.I.­­ Iaşi, necesarul de articole. Răsfoim minuta încheiată pentru tri­mestrul IV cu I.C.R.T.I. Iaşi şi spicuim cîteva cifre. Iată-le : 1.700 de pardesie, 1.500 costume-taior, 4.350 paltoane pen­tru femei, 4.300 pardesie, 6.300 cos­tume şi 8.200 paltoane pentru bărbaţi, 5.050 pardesie şi raglane, 5.300 paltoane pentru copii. — Unele din aceste produse — con­tinuă să ne spună tov. Dumitru Coz­­ma — se află în magazinele noastre. Şi în afară de articolele­­de îmbrăcăminte, enumerate mai sus cetăţenilor li s-au mai pus la dispoziţie articole de blă­nărie : haine de piele, haine „Taifun“ pentru femei, bărbaţi, şi copii, mesade,­­gulere, căciuli etc. Din păcate insă, concret, ce cantităţi din articolele destinate sezonului toam­nă-iarnă se găsesc în magazine nu am putut afla deoarece O.C.L. „Textile­­încălţăminte" nu ţine o asemenea evi­denţă. •— Dacă vreţi să ştiţi ce se află U ora actuală în unitătil£_noastre — ma-a precizat Alexandru Balan, şeful servi­ciului comercial, trebuie să vă adresaţi I.C.R.T.I.-ului. Responsabilii de unităţi solicită mărfuri direct I.C.R.T.I.-ului. A­­colo se înregistrează. Şi ne-am adresat I.C.R.T.I.-ului. De aici ni se comunică­ că în luna septembrie unităţile O.C.L. „Textile-în­­călţăminte" din Iaşi au solicitat 60 de pardesie şi 288 de paltoane pentru băr­baţi ; 266 costume—taior, 324 pardesie şi 409 paltoane pentru femei; 484 par­desie şi­ 195 de paltoane pentru băieţi; 252 de pardesie şi 413 paltoane pentru fete. Au mai fost livrate de asemenea mesaje, căciuli şi alte obiecte de blă­nărie. Dar, întrucît ne-am propus să con­semnăm în acest articol şi ce găsesc în magazine bîrlădenii, lăsăm conclu­­­ziile pentru mai tîrziu — Organizaţia noastră comercială, ne-a relatat tov. A. PANAITESCU, di­rectorul O.C.L. Bîrlad — a luat măsuri­­pentru aprovizionarea unităţilor, şi de­pozitelor cu mărfuri specifice sezonu­lui de toamnă-iarnă încă de la începu­tul lunii septembrie. In afara articole­lor de tricotaje, ceea ce nu constituie o problemă la ora actuală, avem în stoc : 342 pardesie şi 550 paltoane pen­tru femei; 70 pardesie şi 100 paltoane pentru copii; 340 pardesie şi 370 pal­toane pentru bărbaţi;­ 505 diferite­ arti­cole de blănărie. P. AGACHI * (continuare In pag. a 2-a) PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea O.N.U. Val de proteste împotriva agresiunii S. U. A. în Vietnam • Formarea noului guvern al Iranului # Evenimentele din Nigeria TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşes­­cu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a trans­mis tovarășului Nicolae Ceau­­șescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Actualitatea—diapazonul muncii culturale Dacă in trecut au fost veacuri denumite „Secolul lui Pericle", „Secolul luminilor" etc, astăzi se poate spune, pe drept cu­vint, că trăim in „secolul cul­turii", in era marilor desco­periri ştiinţifice. Tehnica mo­dernă a pus la indemina oame­nilor mijloace prin care se a­­sigură nu numai o informare rapidă, dar şi pătrunderea cul­turii în fiecare casă, din me­diul urban, cit şi din satele cele mai îndepărtate. In zilele noastre, sunt nenumărate bi­bliotecile personale, radiourile, televizoarele, discotecile etc., şi totuşi instruirea, cultura nu pot să rămînă exclusiv in sea­ma preocupărilor individuale. Oricît de înzestrată ar fi — să zicem — o bibliotecă per­sonală, posesorul ei tot va trebui să recurgă adesea la serviciile bibliotecilor publice. Sunt obstacole ce ţin de com­plexitatea ştiinței şi culturii actuale, şi de necesitatea for­mării discernământului necesar, al gustului sigur etc. Specia­lizarea ştiinţelor a atins un a­­semenea grad incit astăzi e greu să pătrunzi anumite pro­bleme fără călăuza specialis­tului, după cum in domeniul literaturii şi artei este dificil să ințelegi fără „ghid" noile curente, spiritul inovator şi e­­sența căutărilor creatoare. In ambianta aceasta care şi-a pus pecetea asupra întregii vieţi spirituale este de neconceput că in activitatea culturală de masă se mai folosesc forme empirice sau mai dăinuie pe alocuri diletantismul. Căci, cu toată evoluţia incontestabilă a unora din metodele folosite, a tematicii etc., mai descoperim că in epoca avioanelor super­sonice se mai merge cite o dată şi in ritm de melc, tinind in spate povara şabloanelor, a ideilor preconcepute, a rutinei şi pasivităţii. Problematica elevată pe care o ridică viaţa nouă, faptul că de mulți ani s-a îndeplinit sar­/"inn /i/iTiiW/trfi ■nrtc'i i int oi sl A carte şi că astăzi cei cărora ne adresăm sunt in majoritate cel puțin absolvenți ai şcoli­lor generale sau ai unor cursuri, fac inadmisibile forme ale ac­tivităţii cultural-educative an­chilozate, chiar dacă acestea se folosesc numai in unele locuri. Mutaţiile ce s-au pro­dus in conştiinţa oamenilor, receptivitatea lor la ceea ce e nou şi înaintat, mulţimea mijloacelor de difuzare a cul­turii, impun o cotitură hotă­­rită în acest domeniu, cu pri­vire la care se emit opinii a­­tit de controversate in ultima vreme. Esenţialul este că e­­xistă astăzi un climat spiri­tual favorabil, o experienţă a­­cumulată care fac ca întreaga activitate culturală să nu fie un act de pionierat, ci o mun­că cu o bază materială solidă, cu rădăcini adine înfipte In realităţile noastre. Problema fundamentală care se pune este ca pretutindeni ea să fie a­­şezată pe coordonatele cerute de etapa in care ne aflăm, in- lăturindu-se răminerile in ur­mă acolo unde se mai mani­­feste. Aşadar, ce şi cum oferim oa­menilor muncii ceea ce tre­buie transmis astăzi neapărat pe plan spiritual ? înainte de toate credem câ trebuie evi­tat cu grijă banalul, lucrul deja spus, schematismul etc., munca culturală fiind chemată—­­după opinia noastră — să răs­pundă tuturor celor ce doresc să cunoască mai mult deci­ pot obţine prin propriile forţe, indiferent de profesia sau pre­gătirea lor. Deci, chiar prin ELENA PIETRARU (continuare In pag. a 3-a) Un nou tip de tractor românesc TIMIŞOARA . La uzina mecanică din Timişoara a în­ceput producţia industrială de serie a noului tip de tractor românesc de 65 C.P., destinat exploatărilor forestiere. Veri­ficat în mai multe parchete din munţii Oraviţei şi Caran­sebeşului, noul tractor a tre­cut cu bine probele tehnice de omologare. Noul tractor are o capacitate de tracţiune de 4 tone şi o viteză maximă de 40 km. pe ora. Pentru cir­culaţia pe drumuri, în păduri, punţile tractorului au fost înălţate la peste 40 cm, iar direcţia este prevăzută cu un mecanism hidraulic, care per­mite o manevrare uşoară. Tractorul dispune şi de o ca­bină de construcţie specială, care asigură conducătorului o securitate deplină în exploa­tare, precum şi cu o cutie de 1,5 tone capacitate pentru transportat piese de rezervă şi alte materiale, alimente etc. (Agerpres) Am să-l mănînc tot ! PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, CHIVU STOICA, A PRIMULUI MINISTRU AL INDIEI, INDIRA CANDHI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a pri­mit miercuri la amiază, la pa­latul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanța Crăciun, vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Au­rel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost în­soţit de Rajeshwar Dayal, se­cretar pentru probleme exter­ne în Ministerul Afacerilor Externe, P.N. Haksar, secre­tar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul In­diei la București. Intre președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România și primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cor­­dială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi so­ţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­­lui de Stat, Ion Cosma, Atha­­nase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul in­dustriei construcţiilor de ma­şini, Constantin Scarlat, mi­nistrul industriei chimice, Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Mihai­ Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului ex­terior, Aurel Ardeleanu, am­basadorul României la New Delhi, şi alte persoane ofi­ciale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Exter­ne, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar ad­­junct în Ministerul Comerţu­lui, J. S. Mehta, secretar ad­junct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şe­ful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretaria­tului primului ministru, mem­bri al ambasadei Indiei la Bucuresti. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, preşedintele Con­siliului de Stat, Chivu Stoica şi primul ministru al Repu­blicii India, Indira Gandhi au rostit toasturi. Vizita in Capitală a primului ministru al Indiei Miercuri dimineaţă, primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale in­diene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, arhitectul şef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasado­rul României la New Delly, funcţionari superiori din M.A.E. Oaspeţii au vizitat cartiere noi de locuinţe şi e­­dificii de cultură. La Muzeul Satului au fost întîmpinaţi de Virgil Brădă­­ţeanu, vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Directorul muzeului, Gheorghe Focşa, i-a condus pe oaspeţi, prezentîndu-le construcţii specifice din dife­rite regiuni ale ţării. In ca­drul pitoresc al muzeului pre­mierul indian şi ceilalţi oas­peţi au asistat la scurte spec­tacole folclorice. (Agerpres) . REPORTAJ PJ PLOD TOAMNA, ÎN BOSFOR (iii) LA „PIERRE LOT! Drumul pînă la cafeneaua „Pierre Loti" echivalează cu o mică ascensi­une. Străzi înguste, in pantă pronun­ţată, se răsucesc printre casele de lemn afumat din „Old Istanbul“ ; a­­ici, călătorul nu mai întilneşte clă­dirile ultramoder­ne şi bulevardele largi din cartierul Beyoglu. Oraşul este tipic oriental: tarabele vînzători­­lor de peşte se int­ind pină in mij­locul trotuarului, măgăruşi urechiati (iertat fie-ne pleo­nasmul !) se ames­tecă, netulburaţi, in convoiul de ma­şini, tringhii cu ru­fe traversează stra­­da ca-n filmele ne­orealiste italiene. Pe măsură ce urcă, drumul se îngus­tează ; in sfîrșit, după ultima coti­tură, iată casuța de bîrne, veche parcă de cind lumea : a­ Ici a trăit și a scris MIRCEA RADU IACOBAN Pierre Loti. înain­te de a intra, sti „gustăm" priveliș­tea pe al cărei far­­mec se bazează re­­numele micii cafe­nele construite în viriul celei mai înalte coline din partea europeană a Istanbulului. De aici, din capătul Cornului de Aur, „cokteilul" de apă şi uscat pe care s-a clădit, vreme de 2.500 de ani, Istanbulul, poate fi analizat meto­dic, porţiune cu porţiune. Şapte co­line (cifră de-a dreptul... fatidică , mai toate oraşele, incepînd cu Roma şi terminind, da­că vreţi, cu laşul, sint clădite pe ci­te şapte coline!) înconjoară albas­trul întunecat al Cornului de Aur şi Haliciului, al­­bastrul­ argintiu al Bogaziei-ului (Bos­forul) , albastrul­­verzui al Mării de Marmara. Turnurile celor 130 de mos­chei împung cerul pretutindeni in jur­, nu departe, un minaret in con­strucţie, înconjurat de schele, pare o rachetă gata-gata să-şi ia zborul de pe rampa de lan­sare. In vale, stră­zile oraşului se înciltesc cu con­secvenţă, punînd în evidenţă, prin contrast, cele cî­teva bulevarde drepte şi largi: Cumhuriet, Vatan, Millet, Istiklal. Blocuri mai vechi ori mai noi, cu fa­ţade intens colo­rate, se înveci­nează cu mărunte construcţii din lemn, paiantă ori (continuare în pag. a 4-a)

Next