Flacăra Iaşului, octombrie 1967 (Anul 23, nr. 6547-6572)
1967-10-19 / nr. 6562
MU XXIII. Nr. 6562 JOI 19 OCTOMBRIE 1964 PAGINI 25 BANI * Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R.şi al Sfatului popular regional Control operativ şi eficient asupra îndeplinirii propriilor hotăriri . Complexul de măsuri preconizate în documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie se înscrie pe linia stabilită de Congresul al IX- lea al partidului, de a perfecţiona continuu formele şi metodele de conducere economică, are ca scop valorificarea mai intensă a avantajelor planificării socialiste, stimularea şi fructificarea mai largă a inepuizabilei iniţiative creatoare a celor ce muncesc. „In etapa actuală a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste — se arată în mninoriul Ho Tihortive» cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale — sporesc şi mai mult răspunderea Partidului Comunist, rolul său conducător în activitatea economică, în întreaga viaţă socială“. Iată de ce, perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, în vederea rezolvării cu şi mai Acolo unde apar blocuri, apar şi straturi cu flori. Această podoabă se cere întreţinută. Iată-l pe pensionarul Ştefan Bortaş, din Bulevardul D. Cantemir nr. 9 din Iaşi preocupîndu-se cu atenţie de florile cartierului. Exemplul lui e urmat şi de alţi cetăţeni din bloc : Eracle Bogdan, Ion Aştefănoaiei şi alţii. ION SAVIN secretar al Comitetului regional de partid multă competenţă a problemelor complexe ridicate de recentele documente elaborate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie, capătă în prezent o şi mai mare însemnătate. După cum se ştie, perfecţionarea permanentă a stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid presupune, pe lîngă li- -U.l- C— lume unexct continuă a controlului îndeplinirii hotăririlor, deoarece aceasta constituie una din laturile cele mai importante ale activităţii noastre. Preocupându-se de ridicarea la un nivel mai înalt al muncii de partid, Comitetul regional Iaşi al P.C.R. acordă o deosebită atenţie controlului îndeplinirii sarcinilor, îmbunătăţirii formelor şi metodelor pentru atragerea în această activitate a comuniştilor cu o temeinică pregătire, capabili să contribuie, într-o măsură tot mai mare, la sprijinirea şi îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid de la oraşe şi sate. Socotim util să subliniem, chiar de la început, că în ultimul timp au fost înregistrate, în această direcţie, progrese evidente : organele şi organizaţiile de partid din regiune acordă o mai mare grijă studierii temeinice a situaţiei de pe teren, se preocupă de organizarea mai temeinică a şedinţelor şi plenarelor, de adoptarea unor hotăriri judicioase, de organizarea atentă a muncii pentru traducerea lor în practică. Marea majoritate a măsurilor stabilite, a hotăririlor se disting prin claritate şi caracterul lor concret, prin termenele precise şi mijloacele cele mai potrivite de rezolvare a problemelor. Toate acestea sunt o urmare directă şi a faptului că se ţine o mai strînsă legătură cu organizaţiile de partid, că se urmăreşte eficacitatea analizei care, în ultimă instanţă, trebuie să determine o rezolvare reală a chestiunii care a făcut obiectul dezbaterii. Dacă mai adăugăm şi faptul că controlul asupra îndeplinirii sarcinilor a căpătat în multe locuri un caracter permanent, că el este exercitat cu mai mult simţ de răspundere şi cu mai multă competenţă, putem conchide, fără teamă de a greşi, că asistăm la o simţitoare îmbunătăţire a muncii de partid, la creşterea necontenită a rolului de conducător politic al organelor şi organizaţiilor de partid din regiune. Este, cred, locul să subliniez că marile succese dobîndite în dezvoltarea economică, politică şi social-culturală a regiunii Iaşi sînt indisolubil legate de îmbunătăţirea şi perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid, de activitatea desfăşurată pentru mobilizarea maselor la aplicarea în practică a politicii înţeleptei partidului nostru. Din cele relatate rezultă că o muncă operativă, bine planificată, organizarea temeinică a dezbaterilor asupra principalelor probleme economice și politice, stabilirea judicioasă a măsurilor, ca și organizarea competentă a controlului, asigură succesul infranli inactro arflvităfi Un asemenea stil de muncă caracterizează marea majoritate a organelor şi organizaţiilor de partid din oraşele şi satele regiunii. Ne-am propus, Insă, ca In rîndurile ce urmează să ne oprim ceva mai pe larg asupra deficienţelor ce se mai fac simţite în activitatea unor organe şi organizaţii de partid privind pregătirea şedinţelor şi a plenarelor, adoptarea hotărârilor şi desfăşurarea controlului îndeplinirii acestora. Este un lucru îndeobşte cunoscut că nu putem separa munca de control a îndeplinirii sarcinilor de activitatea pentru elaborarea hotăririlor. Succesul înfăptuirii sarcinilor depinde de modul în care au fost elaborate hotărîrile, de organizarea muncii pentru traducerea lor în viaţă. Or, trebuie să spunem că în această direcţie se mai fac încă simţite la unele organe şi organizaţii de partid serioase neajunsuri. Nepregătind temeinic şedinţele sau plenarele ele se găsesc cîte o dată în situaţia de a discuta una şi aceeaşi problemă de mai multe ori la intervale mici de timp, să adopte de fiecare dată hotăriri cu caracter general care nu ajută cu aproape nimic organizaţiile de partid. Asemenea fenomene se întîlnesc şi la unele organizaţii de masă. Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc Bîrlad, de exemplu, a analizat în trei luni din acest an (ianuarie, martie şi aprilie) de 4 ori aspecte ale muncii de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului şi satelor. De tot atîtea ori au fost adoptate şi hotăriri. Iată, aşadar, cum se pierde timp, cum în loc de a organiza munca pentru îndeplinirea propriilor hotărîri se încearcă rezolvarea unor probleme cu ajutorul unor şedinţe în care se repetă mereu necesitatea îmbunătăţirii activităţii intr-un sector sau altul, fără însă a se trece practic la treabă. Acest lucru este dovedit de faptul că şi în prezent în Bîrlad se fac încă simţite neajunsuri în gospodă (continuare în pag. a 3-a) Concertul tinerilor laureaţi Festivităţile prilejuite de implinirea unui sfert de veac de activitate a Filarmonicii ieşene se incheie astăzi, la ora 20, cu un concert susţinut de tinerii solişti ieşeni, laureaţi ai Concursului internaţional „George Enescu". Astfel, vor putea fi audiaţi mezzosoprana Viorica Cortez-Guguianu, violonista Mariana Sirbu, soprana Maria Slătinaru şi violonistul Daniel Podlovschi. Concertul va fi dirijat de George Pascu. In program : arii din opere, ,, Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră“ de W. A. Mozart (solistă, Mariana Sirbu) şi ■„Concertul pentru vioară şi orchestră“ de L. v. Beethoven (solist, Daniel Podlovschi). Cu însămînţările încheiate la cooperativă agricolă din Chişcăreni , raionul Hîrlău, semănatul şi celelalte lucrări de sezon au cunoscut un ritm intens încă de la declanşarea campaniei. Munca fiind bine organizată, cooperatorii de aici, ajutaţi de mecanizatorii brigăzii nr. 21 a S. M. T. Vlădeni, condusă de Gheorghe Tănase, au reuşit să termine însămînţarea celor aproape 600 de hectare încă de pe data de 17 octombrie a.c. După cum ne informa tov. Ion Paleu, inginerul cooperativei, harnicii tractorişti printre care Jean Tudose, D. Amarandei, Ion Dîscă continuă în prezent cu toate forţele executarea arăturilor de toamnă Pînă acum a şi fost arată aproape jumătate din suprafaţa ce urmează a fi însămânţată, în primăvara viitoare. n pagina a 2-a • Pe ecrane • SPORT • „Alo! 1292?“ In aceste zile prin magazine««* p Peste 100 de acţiuni la Arbitrajul de Stat. 1. C. R. T. I. cîştigă. Dar consumatorii ? (Bj Cînd moda e îndoielnică !fl Cine ştie în ce sezon se poartă sandale ? A sosit toamna cu dimineţile şi nopţile răcoroase. Pentru unii, cei consecvenţi în a-şi face iarna car şi vara sanie, noul anotimp nu ridică probleme deosebite. Pe cei mai mulţi, însă, noul anotimp i-a grăbit spre magazine. Găsesc ei aici cele trebuincioase ? Să vedem Am poposit mai întîi la O.C.L. „Textile-încălţăminte din Iaşi. Interlocutorii noştri sunt DUMITRU COZMA, director şi ALEXANDRU BALAN, şeful serviciului comercial. Se deschid dosare, se fac calcule. — In unităţile noastre — ne spunea directorul O.C.L. „Textile-încăilţăminte“ — se găsesc cantităţi suficiente de produse textile şi încălţăminte destinate sezonului toamnă-iarnă.. Pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor un bogat sortiment de produse destinate anotimpului rece organizaţia noastră comercială a comunicat la vreme furnizorului, I.C R.T.I. Iaşi, necesarul de articole. Răsfoim minuta încheiată pentru trimestrul IV cu I.C.R.T.I. Iaşi şi spicuim cîteva cifre. Iată-le : 1.700 de pardesie, 1.500 costume-taior, 4.350 paltoane pentru femei, 4.300 pardesie, 6.300 costume şi 8.200 paltoane pentru bărbaţi, 5.050 pardesie şi raglane, 5.300 paltoane pentru copii. — Unele din aceste produse — continuă să ne spună tov. Dumitru Cozma — se află în magazinele noastre. Şi în afară de articolelede îmbrăcăminte, enumerate mai sus cetăţenilor li s-au mai pus la dispoziţie articole de blănărie : haine de piele, haine „Taifun“ pentru femei, bărbaţi, şi copii, mesade,gulere, căciuli etc. Din păcate insă, concret, ce cantităţi din articolele destinate sezonului toamnă-iarnă se găsesc în magazine nu am putut afla deoarece O.C.L. „Textileîncălţăminte" nu ţine o asemenea evidenţă. •— Dacă vreţi să ştiţi ce se află U ora actuală în unitătil£_noastre — ma-a precizat Alexandru Balan, şeful serviciului comercial, trebuie să vă adresaţi I.C.R.T.I.-ului. Responsabilii de unităţi solicită mărfuri direct I.C.R.T.I.-ului. Acolo se înregistrează. Şi ne-am adresat I.C.R.T.I.-ului. De aici ni se comunică că în luna septembrie unităţile O.C.L. „Textile-încălţăminte" din Iaşi au solicitat 60 de pardesie şi 288 de paltoane pentru bărbaţi ; 266 costume—taior, 324 pardesie şi 409 paltoane pentru femei; 484 pardesie şi 195 de paltoane pentru băieţi; 252 de pardesie şi 413 paltoane pentru fete. Au mai fost livrate de asemenea mesaje, căciuli şi alte obiecte de blănărie. Dar, întrucît ne-am propus să consemnăm în acest articol şi ce găsesc în magazine bîrlădenii, lăsăm concluziile pentru mai tîrziu — Organizaţia noastră comercială, ne-a relatat tov. A. PANAITESCU, directorul O.C.L. Bîrlad — a luat măsuripentru aprovizionarea unităţilor, şi depozitelor cu mărfuri specifice sezonului de toamnă-iarnă încă de la începutul lunii septembrie. In afara articolelor de tricotaje, ceea ce nu constituie o problemă la ora actuală, avem în stoc : 342 pardesie şi 550 paltoane pentru femei; 70 pardesie şi 100 paltoane pentru copii; 340 pardesie şi 370 paltoane pentru bărbaţi; 505 diferite articole de blănărie. P. AGACHI * (continuare In pag. a 2-a) PE MERIDIANELE GLOBULUI Sesiunea O.N.U. Val de proteste împotriva agresiunii S. U. A. în Vietnam • Formarea noului guvern al Iranului # Evenimentele din Nigeria TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Actualitatea—diapazonul muncii culturale Dacă in trecut au fost veacuri denumite „Secolul lui Pericle", „Secolul luminilor" etc, astăzi se poate spune, pe drept cuvint, că trăim in „secolul culturii", in era marilor descoperiri ştiinţifice. Tehnica modernă a pus la indemina oamenilor mijloace prin care se asigură nu numai o informare rapidă, dar şi pătrunderea culturii în fiecare casă, din mediul urban, cit şi din satele cele mai îndepărtate. In zilele noastre, sunt nenumărate bibliotecile personale, radiourile, televizoarele, discotecile etc., şi totuşi instruirea, cultura nu pot să rămînă exclusiv in seama preocupărilor individuale. Oricît de înzestrată ar fi — să zicem — o bibliotecă personală, posesorul ei tot va trebui să recurgă adesea la serviciile bibliotecilor publice. Sunt obstacole ce ţin de complexitatea ştiinței şi culturii actuale, şi de necesitatea formării discernământului necesar, al gustului sigur etc. Specializarea ştiinţelor a atins un asemenea grad incit astăzi e greu să pătrunzi anumite probleme fără călăuza specialistului, după cum in domeniul literaturii şi artei este dificil să ințelegi fără „ghid" noile curente, spiritul inovator şi esența căutărilor creatoare. In ambianta aceasta care şi-a pus pecetea asupra întregii vieţi spirituale este de neconceput că in activitatea culturală de masă se mai folosesc forme empirice sau mai dăinuie pe alocuri diletantismul. Căci, cu toată evoluţia incontestabilă a unora din metodele folosite, a tematicii etc., mai descoperim că in epoca avioanelor supersonice se mai merge cite o dată şi in ritm de melc, tinind in spate povara şabloanelor, a ideilor preconcepute, a rutinei şi pasivităţii. Problematica elevată pe care o ridică viaţa nouă, faptul că de mulți ani s-a îndeplinit sar/"inn /i/iTiiW/trfi ■nrtc'i i int oi sl A carte şi că astăzi cei cărora ne adresăm sunt in majoritate cel puțin absolvenți ai şcolilor generale sau ai unor cursuri, fac inadmisibile forme ale activităţii cultural-educative anchilozate, chiar dacă acestea se folosesc numai in unele locuri. Mutaţiile ce s-au produs in conştiinţa oamenilor, receptivitatea lor la ceea ce e nou şi înaintat, mulţimea mijloacelor de difuzare a culturii, impun o cotitură hotărită în acest domeniu, cu privire la care se emit opinii atit de controversate in ultima vreme. Esenţialul este că există astăzi un climat spiritual favorabil, o experienţă acumulată care fac ca întreaga activitate culturală să nu fie un act de pionierat, ci o muncă cu o bază materială solidă, cu rădăcini adine înfipte In realităţile noastre. Problema fundamentală care se pune este ca pretutindeni ea să fie aşezată pe coordonatele cerute de etapa in care ne aflăm, in- lăturindu-se răminerile in urmă acolo unde se mai manifeste. Aşadar, ce şi cum oferim oamenilor muncii ceea ce trebuie transmis astăzi neapărat pe plan spiritual ? înainte de toate credem câ trebuie evitat cu grijă banalul, lucrul deja spus, schematismul etc., munca culturală fiind chemată—după opinia noastră — să răspundă tuturor celor ce doresc să cunoască mai mult deci pot obţine prin propriile forţe, indiferent de profesia sau pregătirea lor. Deci, chiar prin ELENA PIETRARU (continuare In pag. a 3-a) Un nou tip de tractor românesc TIMIŞOARA . La uzina mecanică din Timişoara a început producţia industrială de serie a noului tip de tractor românesc de 65 C.P., destinat exploatărilor forestiere. Verificat în mai multe parchete din munţii Oraviţei şi Caransebeşului, noul tractor a trecut cu bine probele tehnice de omologare. Noul tractor are o capacitate de tracţiune de 4 tone şi o viteză maximă de 40 km. pe ora. Pentru circulaţia pe drumuri, în păduri, punţile tractorului au fost înălţate la peste 40 cm, iar direcţia este prevăzută cu un mecanism hidraulic, care permite o manevrare uşoară. Tractorul dispune şi de o cabină de construcţie specială, care asigură conducătorului o securitate deplină în exploatare, precum şi cu o cutie de 1,5 tone capacitate pentru transportat piese de rezervă şi alte materiale, alimente etc. (Agerpres) Am să-l mănînc tot ! PRIMIREA DE CĂTRE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, CHIVU STOICA, A PRIMULUI MINISTRU AL INDIEI, INDIRA CANDHI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P.N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București. Intre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, membri al ambasadei Indiei la Bucuresti. In cursul dejunului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica şi primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi au rostit toasturi. Vizita in Capitală a primului ministru al Indiei Miercuri dimineaţă, primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoţit de Horia Maicu, arhitectul şef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delly, funcţionari superiori din M.A.E. Oaspeţii au vizitat cartiere noi de locuinţe şi edificii de cultură. La Muzeul Satului au fost întîmpinaţi de Virgil Brădăţeanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Directorul muzeului, Gheorghe Focşa, i-a condus pe oaspeţi, prezentîndu-le construcţii specifice din diferite regiuni ale ţării. In cadrul pitoresc al muzeului premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au asistat la scurte spectacole folclorice. (Agerpres) . REPORTAJ PJ PLOD TOAMNA, ÎN BOSFOR (iii) LA „PIERRE LOT! Drumul pînă la cafeneaua „Pierre Loti" echivalează cu o mică ascensiune. Străzi înguste, in pantă pronunţată, se răsucesc printre casele de lemn afumat din „Old Istanbul“ ; aici, călătorul nu mai întilneşte clădirile ultramoderne şi bulevardele largi din cartierul Beyoglu. Oraşul este tipic oriental: tarabele vînzătorilor de peşte se intind pină in mijlocul trotuarului, măgăruşi urechiati (iertat fie-ne pleonasmul !) se amestecă, netulburaţi, in convoiul de maşini, tringhii cu rufe traversează strada ca-n filmele neorealiste italiene. Pe măsură ce urcă, drumul se îngustează ; in sfîrșit, după ultima cotitură, iată casuța de bîrne, veche parcă de cind lumea : a Ici a trăit și a scris MIRCEA RADU IACOBAN Pierre Loti. înainte de a intra, sti „gustăm" priveliștea pe al cărei farmec se bazează renumele micii cafenele construite în viriul celei mai înalte coline din partea europeană a Istanbulului. De aici, din capătul Cornului de Aur, „cokteilul" de apă şi uscat pe care s-a clădit, vreme de 2.500 de ani, Istanbulul, poate fi analizat metodic, porţiune cu porţiune. Şapte coline (cifră de-a dreptul... fatidică , mai toate oraşele, incepînd cu Roma şi terminind, dacă vreţi, cu laşul, sint clădite pe cite şapte coline!) înconjoară albastrul întunecat al Cornului de Aur şi Haliciului, albastrul argintiu al Bogaziei-ului (Bosforul) , albastrulverzui al Mării de Marmara. Turnurile celor 130 de moschei împung cerul pretutindeni in jur, nu departe, un minaret in construcţie, înconjurat de schele, pare o rachetă gata-gata să-şi ia zborul de pe rampa de lansare. In vale, străzile oraşului se înciltesc cu consecvenţă, punînd în evidenţă, prin contrast, cele cîteva bulevarde drepte şi largi: Cumhuriet, Vatan, Millet, Istiklal. Blocuri mai vechi ori mai noi, cu faţade intens colorate, se învecinează cu mărunte construcţii din lemn, paiantă ori (continuare în pag. a 4-a)