Flacăra Iaşului, februarie 1968 (Anul 24, nr. 6651-6675)

1968-02-14 / nr. 6662

► ANUL XXIV, MIERCURI 14 FEBRUARIE 1968 4 PAGINI 25 BANI Nr. 6662 I #M. gMTNtoCU 'Ay‘ I Proletari din toate ţările, un­iţi-vă! Organ al Comitetului regional Iaşi al P.C.R. şi al Sfatului popular regional Metode noi de organizare şi conducere în sectorul de construcţii Hotărirea Consiliului de Mi­niştri nr. 2140/1967 prin care întreprinderea noastră (I.C.M. nr. 4 Iaşi) a fost nominalizată pentru acţiunea de experimen­tare a organizării producţiei şi a muncii oferă posibilităţi mul­tiple de lucru, deoarece preve­derile acesteia nu sunt limita­tive, indicîndu-se experimentarea oricărei metode de lucru, care să ducă la îmbunătăţirea ac­tualei legislaţii. Măsurile preconizate a se a­­plica în mod experimental con­stau în principal în acordarea unor competenţe sporite con­ducerii întreprinderii în stabili­rea structurii organizatorice a acesteia, corespunzător cu ne­cesităţile producţiei, simplifica­rea formelor de decontare şi creditare a lucrărilor, calculul admisibilului de fond-salarii pe baza unor criterii mai juste, a­­cordarea de stimulente băneşti (premii) pentru creşterea coin­teresării materiale a salariaţi­lor şi altele. Scopul experimentării constă în a se urmări dacă, în condi­ţiile existente de dotare cu mijloace normale de producţie, cu lipsurile care mai sunt şi cu inerentele piedici în desfăşura­rea normală a activităţii, se pot aduce totuşi îmbunătăţiri atunci cînd se dă o libertate mai mare de acţiune unităţii operative şi se cointeresează personalul unităţii la beneficiile peste plan realizate prin efort DISCUŢII propriu (sau diminuarea dota­­ţiei de la buget). Colectivul de muncă al în­treprinderii noastre, conştient de sarcinile ce-i revin, se strădu­ieşte permanent în găsirea ce­lor mai optime soluţii de creş­tere a eficienţei economice în întreaga activitate. Cu pasiune şi dăruire s-au angrenat în a­­ceastă activitate laborioasă toţi salariaţii întreprinderii. Cu toate acestea, de la a­­pariţia Hotărîrii Consiliului de Miniştri privind experimentarea metodelor noi în construcţii, se remarcă tendinţa unor organe de a îngusta cadrul larg de acţionare preconizat. Să exemplificăm. Deşi se prevede ca unităţile de experi­mentare să planifice un num­ăr redus de indicatori printre care şi fondul de salarii pe „total salariaţi“ în prezent s-a reve­nit la sistemul anterior, solici­­tîndu-se de organele bancare ca acest fond total de salarii să fie defalcat în fond de sa­larii scriptic, nescriptic, fond de şcolarizare, iar cel scriptic pe luni, activităţi, muncitori, per­sonal tehnic-administrativ. In spiritul Hotărîrii, întreprin­derea noastră înţelege că fon­dul total înseamnă fond anual, care poate fi defalcat de în­treprindere pe baza necesităţi­lor efective ale producţiei atît pe trimestre cît şi pe luni. In aceasta constă, de fapt, esen­ţa competenţelor lărgite, acor­date prin Hotărîre. Se solicită în prezent unii in­dicatori neprevăzuţi de Hotărî­re, cazul indicatorului „număr mediu salariaţi", cu toate că acesta se urmăreşte şi se a­­nalizează de întreprindere la stabilirea indicatorului produc­tivităţii muncii (prevăzut de Ho­tărîre). Apreciem ca nejustifi-MIRCEA TOFAN director adjunct-Intreprinderea 4 construcţii-montaj Iaşi (continuare în pag. a 3-a) De la începutul anu­lui, în cadrul com­plexului de sere al I.T.S. Iaşi, s-au recol­tat şi valorificat , printre alte flori, peste 22.000 fire de garoafe. Un clişeu , aspect din sera unde se cultivă a­­ceste flori. Produ­se mijii apreciate peste hotare Anvelopele realizate de muncitorii uzinelor „Danubi­ana" din Bucureşti şi „Vic­toria“ din Floreşti se bucură de o tot mai bună apreciere peste hotare. Recent, între­prinderea românească de co­merţ exterior „Chimimport" a semnat contracte cu firme din Anglia şi R. F. a Ger­maniei, care prevăd exportul în aceste ţări de anvelope „Tubeless" — care se folosesc fără camere de aer. Alte con­tracte au fost încheiate pen­tru livrarea în Danemarca şi Liban a unor anvelope cu flancul alb, solicitate pentru efectul lor estetic. Tranzacţii similare au fost încheiate cu firme din Alba­nia, R. P. D. Coreeană, Gre­cia, Iran, Iordania, Suedia şi U.R.S.S. (Agerpres) La Institutul politehnic Omologarea unui aparat perfecţionat A fost omologat un aparat perfecţionat de programare automată a tratamentelor ter­mice pentru sudurile de mon­taj, conceput de către spe­cialiştii catedrei de tehnologia metalelor a Institutului poli­tehnic din Iaşi. El e superi­or aparatelor similare impor­tate, avînd o greutate mai mică şi un consum de ener­gie electrică redus. (Agerpres) Sărbătorirea fruntaşilor Zilele trecute, la Uzina mecanică „Nicolina1", a avut loc o manifestare cultural-artistică În­chinată fruntaşilor în producţie pe a­­nul 1967. Cu acest prilej şi-au dat con­cursul formaţia de muzică uşoară, con­dusă de Constantin Macri, şi cea de muzică populară, condusă de Constan­­tin Timofte. Solişti vocali: Dorina Bu­­deanu, Mia Salo­meea, Anişoara Po­­pescu, Eugenia Gheorghiu, precum şi alţi artişti ama­tori din uzină. După spectacol a avut loc o reuniune tovără­şească. In interiorul ziarului: ■ Cum ne manifestăm în sălile de spectacole ■ Unde reparăm aparatele de radio și tele­vizoarele? ■ Predarea limbilor moderne în școli ■ SPORT PE MERIDIANELE GLOBULUI Conferinţa O. N. U. pentru comerţ şi dezvoltare în Comitetul celor 18 COMENTAR EXTERN Climat politic belgian Jocurile olimpice de la Grenoble Operatorul principal M. Marcu, evidenţiat în întrecerea socialistă, din secţia I de la Uzina de prelucrare a maselor plastice din Iaşi, urmăreşte transportul pneumatic al granulelor la noua instalaţie de fabricat folii din polietilenă. In obiectivul cercetării ştiinţifice îmbogăţirea arsenalului terapeutic Deşi a trecut puţin timp de la re­înfiinţarea Facultăţii de farmacie, pu­tem afirma că nu numai activitatea di­dactică a intrat in preocupările cadre­lor profesionale, ci o atenţie deosebită s-a acordat cercetării ştiinţifice. Existenţa Fabricii de antibiotice la Iaşi, unitate de mare potenţial a in­dustriei de medicamente din ţara noas­tră, constituie pentru Facultatea de farmacie o bază importantă în domeniul cercetării medicamentelor. Ne-am o­­rientat deci din capul locului către stu­diul antibioticelor, cu atît mai mult cu cît în facultăţile de medicină activita­tea terapeutică a acestor minunate me­dicamente fusese studiată îndelung, sub diferite aspecte cu caracter medical. In anul 1966, a fost elaborat un plan com­plex de cercetare, care include cele mai multe din laboratoarele facultăţii, precum şi o serie de laboratoare ale Facilitaţii de medicină în vederea com­pletării cercetării medicamentelor prin studii de farmacodin­imie şi microbio­­logie. Acest plan prevede o singură problemă de bază, peniciline de semi­­sinteză, insă, studiată complex. Ideea care a stat la baza alegerii temei a­­mintite a fost următoarea : penicilina obişnuită a creat printr-o utilizare în­delungată şi de mari proporţii rezis­tenţa a numeroşi germeni, altădată foarte sensibili la tratamentul cu acest medicament. De aceea, s-a pus proble­ma preparării de noi forme de tseni- Conf. dr. F.. GRIGORESCU decanul Facultăţii de farmacie cilină, prin legarea unor­­ substanţe po­trivite de acidul 6 amino-penicilinic, componenta cea mai activă din mole­cula sa. Importanţa problemei luată in stu­diu a făcut ca ea să rămînă în atenţia Consiliului Naţional al Cercetării Şti­inţifice care a alocat pentru 1970 fon­duri speciale laboratoarelor facultăţii pentru conducerea şi dezvoltarea cer­cetărilor în acest domeniu. In laboratoarele catedrelor conduse de prof. dr. docent Gh. Ghimicescu şi conf. dr. docent I. Selmiciu, au fost sin­tetizate peste 60 de noi peniciline. Cer­cetările microbiologice conduse de conf. dr. Gr. Teodorovici au arătat că o parte din acestea sunt foarte active faţă de diferiţi germeni. In prezent, se lucrează la obţinerea unor cantităţi mai mari din substanţele cele mai active care să dea posibilitatea examinării lor detaliate, sub aspectul farmacodinamic, cercetări ce se efectuează sub condu­cerea prof. dr. docent Gh. Gh. Popovici. Concomitent se studiază posibilitatea condiţionării aceloraşi substanţe în di­verse forme farmaceutice, pentru ale­gerea celor mai lesnicioase căi de ad­ministrare. închegarea cercetării in do­meniul penicilinelor de semisinteză, în Facultatea de farmacie va fi organic le­gată de noile profiluri ce vor fi adop­tate în activitatea de viitor a Fabricii de antibiotice. Prin experienţa şi ca­drele ce se vor forma se va asigura viitoarei secţii de semisinteze a fabricii o serioasă bază locală de cercetare. Activitatea noastră ştiinţifică nu se rezumă, insă, numai la obţinerea de noi peniciline. Cercetările au fost ex­tinse şi asupra altor antibiotice cum sunt tetraciclinele, streptomicina, cloram­­fenicolul. Astfel, preocupările pentru aureociclină au condus la prepararea unei noi forme solubile, care rezolvă o problemă ce a preocupat o serie de colective de cercetători, de mai mulţi ani. Există acum posibilitatea obţinerii de soluţii apoase injectabile, stabile în timp, cu un pH fiziologic şi uşor tole­rabile. In aceeaşi ordine de idei a fost dobindit un unguent cu aureociclină cu calităţi superioare celui existent. In legătură cu obţinerea de noi antibiotice a fost preparat şi folosit în operaţii de semisinteză acidul epsilon­­amino-caproic, substanţă dotată cu pro­prietăţi deosebit de interesante. De cîţiva ani el este masiv cerut de ma­ternităţi şi serviciile de chirurgie care îl utilizează în cantităţi enorme, în nu­meroase ţări din lume. (continuare în pag. a 2-a) A GOSPODĂRIREA PĂDURILOR DE FOLOSINŢĂ COMUNALĂ In ansamblul preocupărilor organelor silvice, gospodări­rea şi administrarea pădurilor de folosinţă comunală ocupă un loc important. Deşi pon­derea fondului forestier în actualul teritoriu al regiunii este doar de 14,5 la sută, faţă de 27 la sută — media de ţară, — o importantă su­prafaţă care depăşeşte 15.000 de hectare de pădure este in folosinţă comunală. Aces­­tea sunt sub administraţia or­ganelor locale de stat, iar din punct de vedere tehnic sunt subordonate ocoalelor silvice. Arboretele ce constituie pă­durile comunale au, în gene­re, o creştere anuală redusă la hectar, necesitînd, din a­­ceastă cauză, un volum mare de lucrări de îngrijire şi re­­facere a celor degradate şi brăcuite. Regenerarea acestor arborete se­ face prin lăstari, ele fiind tratate în crîlig sim­plu, cu exploatare periodică pe suprafeţe limitate, şi cu o perioadă de 20—30 de ani în­tre două­­ exploatări succesive. Pentru toate pădurile comu­nale sunt întocmite , amenaja­­mente, iar cu prilejul reame­­n­ajării ocoalelor silvice a­­ceste lucrări se refac, ele sin­­tetizînd din punct de vedere tehnic modul de îngrijire, re­generare şi exploatare a ar­­boretelor, stabilindu-se cota de tăiere anuală. Deşi­ volumul total al ex-­­ploatărilor a întrecut în 1967 pe cel din anul precedent, controlul asupra modului în care s-a­­ executat această o­­peraţie a lăsat, în parte, de dorit. S-au constatat unele neajunsuri şi în ceea ce pri­veşte gospodărirea masei lem­noase rezultată din exploa­tarea pădurilor. Sunt numeroa­se cazurile în care materia­lele lemnoase circulă nu pe bază de documente legale, u­­neori organe locale ale ad­ministraţiei de stat eliberînd diverse bonuri de mină pen­tru efectuarea de tăieri şi transporturi de materiale lem­noase în mod nelegal. Valoarea infracţiunilor, con­travenţiilor şi a tăierilor ne­­justificate de arbori în anul trecut atinge aproape cifra de 100.000 de lei. Dintre cau­zele care au condus la a­­ceastă situaţie trebuie subli­niate cîteva. In primul rînd, nu toate pădurile comunale au asigurată paza cu pădu­rari, iar unii dintre cei exis­tenţi sunt slab pregătiţi din punct de vedere profesional. O altă sursă a pagubelor o con­stituie­­ neîncasarea sume­lor imputate de organele sil­vice de control pădurarilor subordonaţi organelor admi­nistraţiei locale de stat, pre­cum şi neîncasarea integrală a amenzilor provenite din contravenţii silvice. Organele care răspund la gospodărirea acestor păduri nu în toate cazurile au con­trolat şi a îndrumat corespun­zător activitatea pădurilor de folosinţă comunală; de ase­menea, nu în toate locurile s-au constituit comitete de gospodărire silvică comunală, iar acolo unde există, ele nu-şi trăiesc viaţa. Ing. ION SIVU directorul Direcţiei regionale silvice Iaşi (continuare in pag. a 3-a) La ieșirea din schimb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 febru­arie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C. C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C. C. al P.C.R. La primire au partici­pat dr. Cesimir Cisar, amba­sadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, ad­junct al şefului secţiei inter­naţionale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în Româ­nia tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au par­ticipat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Ceho­slovace la Bucureşti, J. Sedi­vy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Ui­­vary, activist la secţia inter­naţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmo­sferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri a­­supra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două par­tide şi state, precum şi asu­pra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti internaţionale. Marţi după-amiază tovară­şul V. Koucky s-a înapoiat, la Praga. Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Con­stantin Dragan, Suzana Gă­­dea, Nicolae Hudiţeanu, Atha­­nase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheor­gh­e Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat pro­iectele de legi pe care ur­mează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat pro­iectul de lege pentru mo­dificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiec­tul de lege privind organiza­rea administrativă a terito­riului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Una dintre cele mai spectaculoase lucrări de moder­nizare, care se des­făşoară actualmen­te in capitala franceză in dome­niul transporturilor este, fără îndoială, gara subterană (prima de acest gen in Franţa) ca­re se construieşte sub Gara Auster­litz. Traficul intre Pa­­ris, suburbiile sale şi oraşele din îm­prejurimi (unde lo­cuieşte majoritatea salariaţilor care lucrează în între­prinderile din capi­tală), inregistrind o creştere perma­nentă, a impus construirea acestei noi gări. Intr-ade­văr, dacă in 1964 traf­icul gării Au­sterlitz cu împreju­rimile capitalei a însumat 26 milioa­ne de călători. In 1967 numărul lor a crescut la 37 mi­lioane , reprezen­­tind o zecime din totalul călătorilor pe căile ferate franceze. In ce priveşte italicul cu marile linii ale ţării, Gara Auster­litz deserveşte, mai ales în zilele de vacanţă şi de sfîrşit de săptămi­­nă, un număr ma­re de călători — pină la 75.000 pe zi. Gara subterană, situată la 8—14 metri adincime, va deservi in ex­clusivitate împre­jurimile Parisului. Ea va măsura 590 metri lungime, 40 metri lăţime fiind amplasată chiar sub marele hol al actualei construc­­tii, incit va fi foarte uşor să se racordeze viitoa­rele linii subtera­ne la cele existen­te deja. Peroanele şi liniile se întind pe o lungime de 890 m, iar galeri­ile de acces — pe 640 m. Stafia sub­terană va avea pentru fiecare di­recţie de circula­ţie cite două linii, deservite de peroa­­ne late de 9 m. Un post de comandă automat va asigu­ra dispeceratul tra­­ficului. Accesul pe pe­roanele de plecare sau sosire, cit si legătura cu me­troul care trece in imediata apropiere a gării, se va face prin culoare pre­văzute cu covoare şi scări rulante, care vor transpor­ta călătorii, tară ca aceştia să de­pună eforturi deo­sebite. Gara de la su­prafaţă va fi com­plet degajată de legăturile cu­ îm­prejurimile Parisu­lui. Ea dispune de 19 linii, din care cele opt centrale pot fi utilizate atît pentru plecări, cît şi pentru sosiri. Cele 373 itinerarii vor fi dirijate au­tomat. Toate lucrările de construire a Gării subterane sunt executate fă­ră întreruperea cir­­culaţiei la supra­faţă, la adăpostul unor ziduri fixate în pămint, in spa­tele cărora au fost săpate tranşee late de 80 cm. şi adinei de 0 m„ fără nici o armătură, prin­tr-o nouă tehnică, care foloseşte no­roaie foarte grele, aplicate pe pereţii tranşeelor împie­­dicind prăbuşirea lor. In tranşeea respectivă coboară apoi un dispozitiv metalic, prin care curge betonul, ce împinge treptat no­roiul şi o betonea­­ză. Noua Gară sub­terană Austerlitz, a cărei construire a început în 1965, va fi o gară ultra­­modernă, complet automatizată. A­­tunci cînd va in­tra în funcţiune, în martie 1969, ea va oferi călătorilor mijloace mecaniza­te de acces şi un confort exceptio­nal. G. DASCAL coresp. Agerpres la Paris REPORTAJ PE GLOB PRIN GARA SUBTERANA

Next