Flacăra Iaşului, august 1968 (Anul 24, nr. 6806-6832)
1968-08-04 / nr. 6809
ANUL XXIÎ, Nr. 6809 DUMINICĂ 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 38 BANI Proletari din toate tarile, unifi-va! Horn Iusului Organ al Comitetului judeţean laşi al P C. O. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu în secţia filatură pieptănată a Fabricii „Ţesătura" Profluctivitatea muncii In continuă creştere Creşterea continuă a productivităţii muncii capătă o însemnătate deosebită, ea fiind calea principală de reducere a preţului de cost şi ridicarea continuă a nivelului de trai. Redăm mai jos o parte din discuţiile purtate pe această temă cu ing. Marinei Hermeziu şi Silvia Haimovici, economistă a secţiei filatura pieptănată de la Fabrica „Ţesătura". - Secţia noastră este tînără - ne spunea tov. ing. Hermeziu. Dovadă e faptul că nu s-au executat încă toate probele de recepţie, iar atingerea parametrilor proiectaţi e prevăzută pentru trimestrul III al anului în curs. Dispunem de o clădire ultramodernă şi dotare tehnică la nivelul celei mondiale. Avem, aşadar, condiţii foarte bune de producţie şi ca urmare realizări pozitive. Producţia semestrului I 1968 este cu 23 la sută mai mare decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Prevederile de plan au fost depăşite cu 10 tone fire pieptănate. - Ce loc acordă colectivul secţiei dv. problemei productivităţii muncii între problemele multiple şi complexe ce vă stau in faţă ? E o problemă căreia i se dă atenţie nu numai în secţia noastră ci şi în celelalte secţii ale fabricii. De altfel, ea va fi obiectul discuţiilor în şedinţa comitetului de direcţie al fabricii pe luna august. Cit despre noi, am urmărit să valorificăm posibilităţile specifice secţiei noastre de a mări productivitatea pe calea organizării procesului de muncă şi a locurilor de muncă. Rezultatul? S-a ajuns să se lucreze la cele mai mari zone de deservire din ţară. Sunt deservite în prezent de cite o singură persoană 2 laminoare înainte de pieptănat, 2 pieptănătoare, 3 laminoare după pieptănat, 2 fluiere, iar la maşinile de filat cu inele se lucrează la 6, 8 şi 12 părţi de maşină. Bineînţeles că la început lucra cite un om la fiecare maşină. - Ce acţiuni au făcut posibile asemenea performanţe ? - Au fost făcute studii minuţioase - a intervenit tovarăşa Haimovici , ce au vizat găsirea unor formule optime de organizare a procesului de muncă şi obţinerea unei economii maxime de mişcări din partea muncitoarelor. S-a studiat fiecare operaţie, grupă de mişcări şi mişcare, cu scopul de a fi depistate şi înlăturate mişcările inutile şi de a fi raţionalizate cele strict necesare. Am constatat, de exemplu, că pentru a putea fi deservite 12 părţi de maşină de filat cu inele, muncitoarele trebuie să urmeze un anumit marşrat, un anumit traseu. Unele operaţii ce nu necesitau o calificare superioară au fost trecute de la muncitoarele ce deserveau maşinile în seama altor muncitoare. S-a dat atenţie sporită supravegherii atente a maşinilor de către maiştri şi ajutori de maiştri şi respectării stricte a graficelor de revizie. Paralel s-a desfăşurat o muncă sistematică de instruire a personalului în vederea realizării practice a rezultatelor obţinute prin studii. Treptat, experienţa şi-a spus cuvîntul. Toate aceste măsuri au avut ca rezultat creşterea cantităţii de fire pe salariat şi deci crreşterea productivităţii muncii. Aţi valorificat şi alte posibilităţi de creştere a productivităţii muncii ? - Da, desigur. Mă gîndesc mai întîi la măsurile luate pentru a ne încadra în normele de consum specific la materialele auxiliare. In faza de rodaj şi a probelor tehnologice şi apoi în perioada cînd nu aveam o experienţă suficientă, consumurile erau depăşite, lucru ce influenţa negativ asupra productivităţii. In prezent, evidenţa la zi a materialelor consumate ne permite să luăm la momentul oportun măsuri în acest sens, fiindcă cunoaştem orice tendinţă de depăşire. Astfel am reuşit să ne încadrăm în normele de consum. O altă preocupare a noastră este reducerea continuă a deşeurilor şi mai ales a retururilor. In problema retururilor situaţia se prezintă analog ca în cea a consumurilor specifice. Noi procedăm la cîntărirea lor după fiecare fază de fabricaţie, la sfirşitul fiecărui schimb şi ţinem o evidenţă precisă pe faze de fabricaţie., Gh. Mihalache fconfimiare in pag. a 3-a) Planul la export la INTERIORUL depăşit ZIARULUI , cu 2.000.000 in viaţa de lei culturală Colectivul de muncă de leiPROFIL ,,Mobila* Iaşi a fl La Comitetul reuşit sa depăşească, la sfir _____________ situl celor şapte luni ale anului, planul la export cu UlaSCNCaC 2.000.000 de lei, în condiţiile realteSrlc unor economii su- Qg Pitftiuplimentare la preţul de cost ______\ .... ,de peste 350.000 de lei şi be- Poceani neficii peste plan de 500.000 IdSCdtll de lei. Totodată, pentru a fi cut Dmnnl în stalii mal competitivi pe piaţa ItBCCpIlvl iQtw externă, s-au introdus în ” fabricație, numai pînă în fafa ffiS prezent, un număr de 6 lud UC sortimente cu calități su- , w perioare, destinate în majoritate exportului, printre wuultH!S*M care amintim: pupitru sco- ; Iar, mese sufragerie, me- §J uBIBBIhBiB sute de salon, garnituri de * » mobilă „Cristin", garnituri inAntinîm* de bucătărie „Polar“ etc. CRIST CulOr Noi spaţii şcolare In viitorul an şcolar, care va începe la 15 septembrie, mii de copii vor învăţa în clădiri noi. In Bucureşti şi în ţară, spaţiul şcolar va creşte — în perioada 1968—1969 — cu aproape 2.600 de sălii de clasă pentru învăţămîntul de cultură generală, şi 410 săili de clasă pentru învăţămîntul profesional, tehnic şi de specialitate. Noile şcoli şi licee, a căror construcţie se apropie de sfîrşit, sînt realizate după proiecte tip, cuprinzînd şi încăperi pentru laboratoare, biblioteci, depozite de cărţi şi materiale didactice etc. Dacă, pe multe din şantierele de construcţie noile şcoli îşi desfac acum haina de schele, în judeţele Hunedoara, Buzău, Prahova, Maramureş, Teleorman, Bihor, lucrările sunt rămase în urmă. Direcţia tehnică de construcţii şi investiţii din Ministerul Invăţămîntului solicită consiliilor populare respective să ia de urgenţă măsurile necesare intensificării ritmului lor de execuţie, pentru a asigura deschiderea în bune condiţiuni a anului şcolar. (Agerpres) I BFB LigV1CA CENTRALĂ UNIVERSITARA / „M. EMINESCU“ IAȘI Cum preţuiesc unii timpul bun de lucru In cîmp Prima zi bunăde lucru de după ploi a fost 2 august. In unele unităţi, s-a pornit din plin la recuperarea timpului pierdut, in altele neglijenţele au şi început „să scoată capul". Despre ce e vorba, veţi vedea în rîndurile ce urmează. S-auzi şi să nu crezi In jurul satului Topile din. comuna Valea Seacă erau concentrate toate combinele, fiindcă aici mai era de secerat griul de pe circa 100 de hectare. Deci, o suprafaţă destul de mare. Avind în vedere timpul înaintat pentru o asemenea lucrare, nici nu ne aşteptam ca în miezul zilei să găsim la umbră de codru verde combine în reparaţii. U'.m cu pinionul, alta cu pinza. Si cînd te gîndeşti că pentru astfel de reparaţii au existat atitea zile in care nu s-a putut lucra in cîmp, nici nu ştii cum să califici starea de lucruri existentă. rAici, la cooperativa agricolă din Valea Seacă mai există şi griu in clăi pe circa 30 de hectare. De fiecare dată după ploaie, clăile erau desfăcute ca să se usuce şi apoi din nou refăcute. Dacă erau strinse in stoguri mari, batozele ar fi putut treiera fără întrerupere şi încheia această lucrare. Lipsa unei bune organizări a muncii la această unitate este dovedită şi de un alt aspect. De cînd s-a început recoltatul şi pină acum au fost arate doar 90 de hectare, din care 35 de hectare de mirişte de orz. Şi din aceste 90 de hectare au fost insăminţate cu cea de a doua cultură doar 3 hectare. S-auzi şi să nu crezi ! Aşa se prezintă lucrurile in condiţiile cînd parcul de furaje este aproape gol. La lucru, dar nu cu toate forţele... Din cite am fost informaţi (apoi am avut ocazia să vedem), la cooperativa agricolă din Lunca — Paşcani mai era de strins griul din Ian de pe circa 160 de hectare. Toate combinele erau in funcţiune şi pe feţele mecanizatorilor şi cooperatorilor ce le deserveau se vedea preocuparea pentru recuperarea timpului pierdut. O parte din combine lucrau pe o tarla de lungă gară, alta pe o tarla din spatele depoului. Pontatorul Gheorghe Nichifor ne spunea că în ritmul acesta combinele n-au treabă mai multă de trei zile. In urma combinelor, două piese de balotat stringeau paiele, iar un agregat semăna culturi duble. Numai că nu toate forțele brigăzii de tractoare erau folosite. La sediul acesteia de la Lunca se aflau 4 tractoare. Două nu lucrau, fiindcă nu aveau tractorişti, unul stătea, fiindcă nu venise Vasile Vărvăroiu de acasă, iar cel de al patrulea avea tractoristul inconvalescenţă... după o bătaie care s-a soldat cu folosirea cuţitului. Amintim conducerii I.M.A. Paşcani că aceste tractoare au fost făcute să lucreze, nu să stea, că unitatea este rămasă in urmă cu arăturile. Numai plugul badelui... Deși cu suficiente zile înainte de începerea ploilor griul era bine copt, totuși la cooperativa agricolă din Stolniceni—Prăjescu nu se prea dădea zor cu recoltatul. Aşa se face că vremea „s-a stricat", iar o însemnată suprafaţă cu griu a rămas, nestrinsă. Dar, se pare că ploile tot simut bune la ceva, căci, vizitind vineri lanurile unităţii, am văzut că se lucra de zor la recoltatul celor 150 de hectare care mai rămăseseră nesecerate. Pe tarlaua Oveşniţa, am stat de vorbă cu mai mulţi săteni, printre care se alia şi delegatul de batoză Maria Ghindei. Aici, se recoltau ultimele prăjini. „Dacă toate com- Gh- Ghindă V. Filip (continuare in pag. a 3-a) Bani „agonisiţi" prin înşelăciune Recentele măsuri privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit se bucură de aprecierea unanimă a opiniei publice. Ele reflectă spiritul de echitate al orînduirii noastre, reafirmă principiul ei de bază: ,,De la fiecare după posibilităţile sale, fiecăruia după munca sa". Primo tempo A fost lucrător la T.A.P.L., responsabilul unei unităţi. Părea un om cinstit. Mulţi erau acei care îl apreciau pe Constantin Parascan pentru conştiinciozitatea în serviciu. În şedinţele de producţie ale T.A.P.L. numele lui figura printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă. Dar iată că, într-o zi, în unitatea pe care o conducea, ca urmare a unor sesizări, organele de control constată că halbele cu bere au „gulerul" prea mare. Este chemat responsabilul şi tocmai în momentul cînd organul de control îi prezintă „corpul delict", respectivele halbe cu bere, Constantin Parascan se împiedică și în cădere varsă berea. — Vă rog să mă iertați. E podeaua alunecoasă ! In realitate, însă, „căderea" lui Constantin Parascan a fost premeditată. Corpul delict găsit de către organele de control trebuia numaidecît să dispară. Şi , a dispărut. Numai că organele de control au procedat la o anchetă amănunţită în unitatea condusă de Constantin Parascan. Urmarea ? Justiţia a dispus pentru el o pedeapsă privativă de libertate de 6 luni de zile. — Vai, spuneau unii, e ne- P- Agachi (continuare In pag. a 3-a) ! Moderna policlinică ieşeană din Piaţa Gh. Dimitrov. Foto : D. ROTARU corespondent In pagina a 4-a ■ Armata a preluat puterea la Brazzaville 9 Criza politică din Bolivia ■ Problema nigeriană 4 Cu prilejul Zilei marinei Solemnitatea înmînării unor ordine şi medalii Cu prilejul Zilei marinei sîmbătă dimineaţa, în sala de festivităţi a Comandamentului Marinei Militare din Mangalia, a avut loc solemnitatea înminării unor ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România conferite de Consiliul de Stat. Pentru contribuţia adusă la întărirea capacităţii de apărare a patriei, un număr de 15 ofiţeri şi subofiţeri au fost distinşi cu Ordinul Steaua Republicii clasa a IV-a şi clasa a V-a, iar 58 ofiţeri, subofiţeri şi maiştri cu Medalia Virtutea ostăşească clasa I şi clasa a II-a. In numele Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, cei distinşi au fost felicitaţi călduros de general-colonel Ion Ioniţă,, ministrul forţelor armate, care a înmînat decoraţiile. Au răspuns căpitan de rangul I Mihai Aron, căpitan de rangul III Ion Raicu, şi colonel Teodor Bariu, care au mulţumit pentru înaltele distincţii acordate. La solemnitate au luat parte general-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, secretar al Consiliului Politic Superior, viceamiralul Grigore Marteş, comandantul Marinei Militare, şi alţi ofiţeri superiori. (Agerpres) Succese ale flotei maritime comerciale CONSTANŢA — Echipajele de pe navele flotei maritime comerciale întîmpină Ziua Marinei cu însemnate succese în muncă. Astfel, pe primele şapte luni au fost transportate, peste plan, mai mult de 270.000 tone mărfuri şi s-au realizat aproape 7 milioane lei valută peste prevederi. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la indicatorul venituri, în valută, se înregistrează o creştere ce depăşeşte suma de 31 milioane lei. (Agerpres) Pentru prima dată în ţară TIRGOVIŞTE — La Fieni a fost obţinut un nou lot de ciment, utilizabil în industria prefabricatelor din beton armat şi pe şantiere, la obţinerea betoanelor monolite. Fabricat pentru prima dată, în ţară, el are o rezistenţă de peste 400 kg. pe centimetru pătrat ce face priză la orice temperatură. Datorită acestor calităţi, el contribuie la reducerea considerabilă a timpului de construcţie a blocurilor de locuinţe şi a construcţiilor industriale. (Agerpres) " COTIDIENE Despre inerţie Se întimplă uneori ca banala şi aparent inofensiva inerţie să contribuie — asemenea picăturilor firave care înfiripă solidele stalactite — la stabilirea unor reputaţii. Iar reputaţia... cronică poate ajunge să se învecineze cu tradiţia, rezultînd (nu rareori) situaţii în care accidentalul se substituie esenţialului ■— şi invers. Inerţia, în anumite domenii, mi se pare cu alit mai nocivă cu cit ne-am obişnuit mai mult s-o tolerăm, acordindu-i chiar drept de cetăţenie în virtutea unei comodităţi ostenite şi blajine. Dar, înainte de a trece mai departe, subsemnatul ar dori să facă o precizare : consider că este normal ca aşa-numitele „probleme cetăţeneşti“ să intereseze pe fiecare locuitor al unei urbe şi că in acest domeniu sinceritatea maximă (pornită din intenţii constructive) se cuvine stimulată şi cultivată. A utiliza jumătăţi de măsură înseamnă, la urma urmei, a-ţi dura propria căciulă : mai devreme sau mai tîrziu, tot va trebui să se ia în discuţie cutare aspect, ajuns, în timp, la limita dintre îngrijorător şi nepermis. Iată, de pildă, situaţia Iaşului :in cele patru colţuri ale României, oricine iţi va vorbi cu stimă şi preţuire adincă despre oraşul lui Eminescu, oraşul primului teatru, al primei universităţi, despre Iaşul , in care s-au construit, in două decenii, citmn două secole. O discuţie de acest gen va cuprinde insă, în mod obligatoriu, şi o propoziţiune care începe cu clar: „Dar laşul dv. mi s-a părut insuficient pus la punct în ceea ce priveşte deservirea". (Ştiu că rîndurile de mai sus s-ar putea să supere pe unul sau pe altul, dar cită vreme in acest articol nu mi-am propus să fac poezie, ci să spun citorva lucruri pe nume, n-am încotro!) Aşadar, din pricina inerţiei care domneşte in anumite domenii a Je vieţii oraşului, renumele laşului este, pe undeva, „cariat". O tradiţie impresionantă a impus valori şi a aşternut patină respectabilă asupra unor edificii scumpe tuturor : laşul s-a impus exact acolo unde a fost mai trudnic şi a necesitat o investiţie uriaşă de efort intelectual, inteligenţă şi putere de muncă. Iar in alte compartimente, infinit mai simple, aceleaşi „probleme" (n-am găsiţi alt termen !) continuă să vieze , bineînţeles, în virtutea inerţiei. O simţi , plutind ici-colo ca un abur inefabil şi parcă-l aud pe cutărică imistindu-se : „doar nu moare nimeni". Adevărat, nimeni n-a răposat din pricina unor mărunte neglijenţe, dar ele corodează un prestigiu la înfiriparea căruia dumnealui, cutărică, n-a contribuit nici cu negru sub unghie. De aici un pic, de dincolo un pic, şi iată că i se formează turistului venit la Iaşi o impresie în care accidentalul se substituie esenţialului „ adevărat........nu moare nimeni" pentru motivul că nu găseşte pantofi bărbăteşti nr. 40— 41 ori pentru că a fost servit neatent, neglijent, morocănos.Acum citeva zile, am solicitat la marochinăria de pe strada Lăpușneanu un anume obiect aflat in vitrină. Vînzătoarea — cit pe ce să arunce cu raftul după mine — m-a incunoştințat ■ „vitrina se desface peste trei zile, vino matale atunci". Peste M. R. Jacoban (continuare in pag. a 2-a)