Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-17 / nr. 6846

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 SERBARE LA CETATEA MOŞNEI 7 Sperăm să nu se dovedească pripită afirmaţia potrivit căreia în mişcarea artistică de ama­tori din judeţul nostru au prins să se contureze, în ultima vre­me, nişte direcţii cu rol de ghid, direcţii care au la bază idei menite să confere unei ma­nifestări sau alteia nu numai consistenţă, dar şi, mai ales, acea unitate logică fără de care nu este posibilă o reuşită totală. Spectacolul prezentat duminică de ansamblul folclo­ric al judeţului in frumosul ca­dru natural pe care-l oferă ce­tatea dacică de la Moşna este cel mai recent şi, poate, cel mai temeinic argument în fa­voarea afirmaţiei de mai sus şi el implică, in mod automat, şi altele de acest gen. In a­­ceastă direcţie, suntem­ convinşi că factorii de răspundere de resort nu ne vor dezamăgi, în­­trucît, duminică, s-au convins o dată mai mult că in sezonul estival asemenea manifestări au cel mai mare efect asupra pu­blicului. De aceea ne-am per­mite să sugerăm ideea pre­zentării, în anii viitori, a cit mai multe astfel de spectacole şi în alte locuri. In acest fel, pe lngă alte cîştiguri certe, s-ar da posibilitatea unui cit mai mare număr de iubitori ai artei populare să cunoască ceea ce are mai vatoros judeţul nostru pe acest tărîm. Duminică, moş­nenii, care auziseră despre dan­satorii da­­g Dumbrăviţa, dar pe care nu toţi îi văzuseră pe scenă, au rămas plăcut impre­sionaţi de măiestria formaţiei. Exclamaţiile admirative demon­strau că oamenii nu se aş­teptau să vadă o echipă de dansuri atît de bine pusă la punct; faptul că li s-a dat po­sibilitatea să o vadă a produs o adevărată incintare. Realizatorul spectacolului de duminică - Comitetul judeţean pentru cultură şi artă - s-a o­­rientat foarte bine atunci cind a evitat soluţiile pretenţioase, pe care le căuta uneori altă dată, în favoarea uneia mai sim­ple, dar, prin aceasta, mai in măsură să susţină ideea de la care s-a pornit. Avînd la bază un scenariu realizat de C. Baiu şi L. Bruthal - la rîndul lui a­cesta pornind de la „Amintiri­le din copilărie” aie lui Ion Creangă - regia spectacolului (încredinţată tot celor doi au­tori ai scenariului) a reuşit să-i dea acestuia unitate, natura­leţe şi cursivitate, eliminînd în întregime stagnările, impresia de disparat, artificialul, care se strecoară lesne in asemenea o­­cazii. Dar, manifestarea de la Moş­na n-a fost o simplă serbare in aer liber. Realizatorii, avînd deja un cadru natural a cărui frumuseţe nu suportă nici un fel de comentariu, s-au străduit - şi au reuşit cu prisosinţă - să prezinte numeroşilor spec­tatori momente de incintare ar­tistică şi de exaltare patriotică, momente ce au produs în ini­ma fiecărui participant acel fior înălţător şi greu de tradus în cuvinte, dar pe care îl numim îndeobşte mindrie naţională. Şi această mindrie nu avea nevoie să fie strigată în gura mare; ea se citea pe chipurile tutu­ror participanţilor­­- artişti a­­matori şi spectatori - tinăr sau bătrîn şi acele chipuri, meta­foric vorbind, erau deschise in zîmbete largi şi sincere, ca niş­te petale de floare în rouă di­mineţilor însorite. Manifestarea a început prin­­tr-un scurt dar nimerit istoric al cetăţii dacice de la Moşna, prilej ideal de a sublinia exis­tenţa străbunilor noştri incă din cele mai vechi timpuri pe ace­le meleaguri, după care, prin intermediul unui prolog menit să facă o trecere firească spre spectacolul propriu-zis, s-a in­trat în miezul programului. A­­cesta a fost în întregime pre-­ zentat de către cunoscutele per­sonaje ale „Amintirilor din co­pilărie" - Nică, Smărăndiţa, Oşlobanu - care au adus in scenă umorul cu care marele Creangă i-a înzestrat. In legătură cu numerele din program, avem de făcut o re­marcă: deşi nu toate au avut ca atribute noutatea, ineditul, ele au fost minuţios pregătite şi s-au bucurat de o frumoasă primire, concretizată în aplauze darnice. Iar în legătură cu com­ponenţa ansamblului, cu toate că (în afara cîtorva) majori­­tatea numelor artiştilor amatori şi formaţiilor erau cunoscute, s-a văzut, totuşi, că valoarea acestora a evitat ... inevitabi­lul „am vrea să mai vedem şi pe alţii ''. Ştiind că multe for­maţii şi aertişti amatori de va­loare n-au fost cuprinşi in an­samblu, ne gindim că, poate, n-ar fi rău să se ia iniţiativa alcătuirii unor ansambluri pe centre, la care să-şi aducă con­tribuţia şi aşezămintele cultu­rale şi sindicatele. Evident, o atare iniţiativă cere eforturi, în­să efectul pe care l-ar avea le merită şi le-ar răsplăti cu pri­sosinţă. Impresionantă şi sugestivă ni s-a părut, printre altele, des­chiderea propriu-zisă a specta­colului - prolog spus cu multă căldură de actorul I. Ican, pe fondul muzical al cîntecului „Sara pe deal", pe versurile lui Mihai Eminescu - care a creat chiar de la început o atmos­feră de înălţare spirituală, o ambianţă solemnă dar intimă, în deplină concordanţă cu ca­drul natural şi cu efectul pe care se sconta­­ naşterea unor sentimente de mindrie patrio­tică faţă de trecutul, prezentul şi viitorul poporului nostru, faţă de tot ce a creat şi creează acest minunat popor. Cică, aşa cum am mai spus, în intenţia organizatorilor n-a stat doar dorinţa de a prilejui nişte cli­pe de destindere, ci, in primul rînd, ideea de a emoţiona, fo­losind în acest scop mijloace ale artei populare autentice. Iar faptul că s-a reuşit acest lucru, nu pecite decit să bucure şi să ridice şi mai sus ştacheta pre­tenţiilor. Foarte numeroşii spectatori, nu numai din Moşna (mulţi dintre ei preferind să lipsească de la nunţi), care eu urcat pînă la cetăţuia din pădurea de fag şi de carpen din preajma co­munei au făcut cunoştinţă doar cu o parte din ce are mai va­loros judeţul nostru. Au cunos­cut pe fluierară din Hirtoape, pe dansatorii din Dumbraviţa, taraful din Podu-Iloaiei, grupul vocal al Casei de cultură din Paşcani, precum şi cîţiva so­lişti vocali valoroşi - Maria Costioaie, Marusia Epure, Va­­leriu Imrea. De o frumoasă pri­mire s-au bucurat mezinii an­samblului: şcolăriţa de 11 ani Ignat Codruţa, care a cintat cu dezinvoltură şi cu talent „Trotuş m­uşor de munte" şi „Mi-am cu­sut iie cu flori", precum şi solistul la vioară Şerban Du­mitru, care a zis cu foc o horă şi o sîrbă. Mai puţin cunoscute pe plan judeţean, formaţiile de muzicuţe din Rediu şi de drimbe din Goruni au demonstrat ca rezervele de artişti amatori sunt inepuizabile. O remarcă: Mihai Ţuţurman, şeful formaţiei de drîmbe din Goruni, a evitat a­­lături de cei trei copii ai săi - două fete şi­ un băiat. Ceea ce dovedeşte că acest apreciat dar puţin cunoscut instrument popu­lar naşte o tradiţie in familie. In ansamblul folcloric au fost introduse şi formaţii de teatru popular - capra, moşnegii, pre­cum şi un dans specific - „Dansul roşiorilor cu fete" (din Gura Bidiliţei) - formaţii va­­valoroase, care au dat mani­festării o sporită notă de pito­resc. Totuşi, am avut impresia că ceva din unitatea progra­mului s-a ştirbit, deoarece tea­trul popular îşi are specificul său, datorită căruia se înca­drează mai anevoie in unita­tea unui spectacol obişnuit. Am sugera ideea înfiinţării unui ansamblu de teatru popular, ştiut fiind faptul că judeţul nos­tru dispune de o veche tradi­ţie şi de o varietate impre­sionantă în acest domeniu. În încheiere, am dori să con­semnăm ca binevenită ideea organizării la locul manifestării a unei expoziţii de ţesături şi cusături, care a cuprins unele dintre cele mai frumoase co­voare (unele vechi de peste 100 de ani), macaturi, costume naţionale, şervete etc., lucrate de gospodine din Moşna. De la muzeul din Huşi, au fost aduse şi cîteva obiecte descoperite la cetatea Moşnei. Păcat că acestea n-au fost în­făţişate publicului intr-o mică expoziţie. Vasile Filip Manifestări culturale duminicale Duminică în pădure la Moşna. Foto : Aurian Totul e bine cînd se sfîrşeşte cu bine Milic II -II mu­l­l III) Începuse bine: atmosferă destinsă de după-amiază in care toată lumea doreşte să fie bine dispusă, stadion co­chet, c­azan ca-n Hyde Park, Îngheţată ,de import“ (ce ne-am la­ce fără I.C.I.L. Ba­cău?), aplauze pentru oaspeţi, aplauze speciale pentru Ozon, urate adresate fotbaliştilor ieşeni, ovaţii destinate arbi­trului, tălăngi re­acordate in registrul entuziasmului de­plin, şi , plutind peste toni şi toate, un abur strecurat dinspre colinele din jur, par­că încărcat cu arome de stru­guri şi must. Nu, mititei n-au fost , am descoperit, insă, In tribune, la reîntilnirea ieşeni­lor cu stadionul din Copou, o tan­ară bine intenţionată, care, in pauze, ne-a readus in memorie stampele infăţi­­şind bunici cu lavalieră şi bu­nice in crinoline „preumblindu­­se" prin Copou la ceas dulce de toamnă adincă. . . Aşadar, Începuse bine: Peronescu ne-a aruncat Hori, Lupulescu şi compania ne-au trimis be­zele, iar noi, ronţăind senini seminţele de rigoare, eram cit se poate de siguri că cele două puncte vor fi la fel de simplu de agonisit precum co­bori­rea unui strugure de pe butuc. Bineînţeles că pină la urmă s-a intlmplat cam . . .in­vers — dar, dacă ne gindim bine, acestea sunt chiar farme­cele fotbalului: incertitudinea, dificilul, surpriza. E adevărat, prea mult farmec strică, dar ce să-i faci? Avem la Iaşi fot­balişti talentaţi, chemaţi un fel de fel de loturi reprezentative (.,I-am convins pe antrenori — declara un diriguitor al fotba­lului — să ne dea cite un ju­cător la lot". Iar de la Iaşi au plecat şase ( n. n.), Atena m­u-i la o zvârlitură de băţ ca Paş­canii, iar meciurile grele sus­ţinute in ultimele zile nu se putea să nu-şi spună cuvintul. Jocul cu „Jiul“ a fost ciştigat pe merit, cele două puncte au fost depuse in seiful „Politeh­nicii“, scopul atins, dar evolu­ţia ieşenilor a mulţumit doar pe ici-colo. Concret, jocul „s-a legat“ greu, suitele de pase (aplaudate la Oradea) au lip­sit, puntndu-se bază in schimb pe deschideri în adincime şi angajamente individuale. Cu­­perman a muncit mai mult ca in alte dăţi, Ştefănescu aseme­nea, Incze i-a făcut zile de tot amare lui Mihai — in vreme ce Constantinescu a­­proape a şomat. In tentativa de a coordona acţiunile ofen­sive, Ştefănescu a distribuit ades pase lungi, riscante („De ce să lupt a doua oară pen­tru mingea pe care o posed?" — spunea cindva Teaşcă), greu de utilizat, mai ales in fata unui adversar cu gabarit impresionant şi decis in inter­venţii. Eram obişnuiţi cu un alt stil de joc, bazat pe con­struire meticuloasă, pe raţiu­ne şi tehnică , il preferăm (fi­nind seama de posibilităţile echipierilor) unei maniere de atac acordind credit întimplă­­rii şi greşelilor adversarilor. Nu ştiu zău ce se intimpla dacă nu risca Mario Conlardo acea actiune individuală în­cheiată cu expedierea balonu­lui in plasă. Greu ar fi reuşit Fotbal, divizia A atacanţii „Politehnicii“ şutul decisiv cită vreme Talpai şi Georgevici şi Stoker şi Mi­hai nu te lăsau nici ră­gazul de a „cintâri“ cit de cit balonul ! Dincolo de toate acestea insă, nu putem nega faptul că, în ansamblu, echipa a cheltuit o serioasă doză de energie, luptind cu ambiţie in vederea depăşirii fazei critice de „re-acomodare“ a jucătorilor cu regimul de efort si cu exigentele meciu­rilor din divizia A. Ne-a plă­cut in special Cuperman (har­nic cum de mult n-a fost), Ştefănescu (omul-cheie de la mijlocul terenului), Gavrilă (devenit „senator de drept“ !), lanul şi Incze.­­Am regretat, cu ani in urmă, retragerea lui Avasilichioaie. Driblingurile şi „şotiile“ lui oferite cu port­ia, duminică de duminică, făceau deliciul galeriei. Incze este pe cale să reediteze acele „satis­facţii duminicale“, îmbogăţin­­du-se cu atu-urile vitezei de reacţie, ambiţiei şi, evident, vîrstei). Neaşteptat de mult a greşit in acest meci Stoicescu (ce s-o fi întimplat ?). Citeva faze : min. 2 — şut excelent peste zid (Deleanu) ; min. 8 — ratare Naidin (şut de la 9 metri, peste poartă) ; in același minut, Cuperman, scăpat singur, este făcut „sand­­wich" în careu ;• arbitrul, după un moment de cugetare pro­fundă, dictează... aur de poar­tă (?!); min. 17 — fault gro­solan al lui Mihai asupra lui -feeze (faza, din păcate, se va mai repeta); min. 20 — oca­zie ratată de Deleanu, care, după un schimb de mingi cu Gojeac, ajunge la 6 m. de poartă şi... şutează alături; min. 35 — şut Incze (peste bară) ; min. 39 — Naidin, „responsabilul cu şutul deci­siv" la „fiul" — trimite cu capul, din poziţie buni, mili­metric peste bară ; mirt. 41 — Libardi pasează in adîn­cime lui Sandu şi acesta (vina tuşieru- lui) este oprit pentru ofsaid imaginar; mi­t. 43 — cel mai frumos şut al reprizei ; autor: lupulescu. Partea a doua a jlocului În­cepe cu o ratare spectaculoa­să a lui Peronescu: bine „gă­sit“ de Libardi, extre­ma dreap­tă a „fiului“ şutează ca un începător ■, min. 50 — şut la coif al lui Incze, neţinut de Zamfir ; min.­­57 — şut al lui Lupulescu („acelaşi joc“ — ar suna o eventuală indicaţie de regie). In min. 67 se înscrie unicul gol : Contardo face o cursă pînă la linia de fund, fundaşii adverşi nu-i acordă prea mare importanţă, un drib­ling, al doilea şi şut puternic în plasă. Mai notăm o fază excelentă creată de „Politeh­nica“ (min. 71% încheiată cu un şut al lui Lupurescu şi in­credibila ratare a petroşenenilor cu trei minute înainte de li­nei . Libardi şi Toma, pe con­traatac, ajung singuri cu Con­­stantinescu în careul mic și reușesc... să se­­incomodeze reciproc, şutind uimi In celă­lalt ! începuse bine — scriam — și s-a terminat, pentru „Poli­tehnica“, oarecum onorabil. La urma urmei, faptul e bine cînd se termină cu­ bine ! De la „Jiul" — echipă în progres fată de ultimul cam­pionat — ne-a plăcut mai a­­les Libardi (coordonator de joc subtil şi lucid, foarte bun tehnician), Peronescu (ambiţios) şi Zamfir (nu i se poate re­proşa nimic). ISIe-a displăcut total Mihai, care, pentru a nu ştiu cita oară, încearcă să-şi suplinească deficienţele de teh­nică prin faultiMi­ şi obstrucţii- Cineva din tribună, cu aer de cunoscător, a apreciat inter­venţia stereotipă a lui Mihai in duelurile cu Incze drept... „deposedare prin tamponare". Bună glumă ! $r, înainte de a încheia, am dori să mai discutăm două probleme nu chiar „de amă­nunt". PRIMA: acel 11 metri reclamat de public in repriza întîi. Pentru oricine este clar că o asemenea infracţiune (Cu­perman presat ca-ntr-un teasc de struguri şi izbit in careu) petrecută undeva, la mijlocul terenului, se solda cu fault şi, poate, cu un avertisment la adresa autorilor. Iată insă că, în careu, arbitrul M. Bărbu­­lescu o trece cu vederea. De ce ? Există două regulamente, unul valabil in cimp si altul... in careu ? Faultul este fault ori unde s-ar petrece­, în a­­ceastă privință, prevederile regulamentare sunt cit se poate de clare. Pe de altă parte, nu este mai puţin adevărat faptul că arbitrii noştri (şi nu numai ai noştri) aplică „legea" in mod diferenţiat (şi greşit) lu­­înd in consideraţie o serie in-' treagă de factori extraregula­­mentari: scorul in momentul respectiv, perspectivele parti­dei, dacă era sau nu fază de gol ş.a.m.d. A DOUA, ca unul care „a combătut“ multi ani In faţa microfonului, mă bucură fap­tul că la Iaşi avem un crainic­­reporter tânăr, cu „ochi“ for­mat şi destulă experienţă: In­sei. Mă miră însă lipsa de atenţie pe care foştii mei co­legi bucureşteni o acordă trans­misiilor de la Iaşi — transmi­sii pentru care se cheltuieşte destul (circuite, maşini, tehni­cieni ş.a.m.d.). In vreme ce pe alte stadioane scorul lua pro­porţii astronomice, la Iaşi (0-0) linişte... A te alia in emisiune un minut şi 30 de secunde intr-o repriză a unui meci echilibrat mi se pare de-a dreptul caraghios. Păcat de osteneală, mai simplu ar fi să se comunice la telefon sco­rul (dacă doar asta interesea­ză) şi basta. Ce-ar fi oare da­că postul de radio Iaşi ar în­cerca să ia pe cont propriu aceste reportaje în direct, ofe­rind pe programul 11 celor In­teresaţi transmisii sportive au­tentice şi nu porţii de şapte cuvinte „printre picături" ? Mircea Radu Iacoban Mîine Politehnica Iaşi - Rulmentul Bîrlad, la rugbl Campionatul primei di­vizii la rugbi programează, mîine, întrecerile din ca­drul celei de a IV-a etape. Cu acest prilej, la Iaşi, formaţia Politehnica va pri­mi replica echipei Rulmen­tul Bîrlad. Partida se va desfăşura pe stadionul ,23 August", în­­cepând de la orele 17. Rezultatele concursului Pronosport nr. 37 F.C. Argeş — Farul­­ U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureş — Crişul — Progresul­­ Politehnica Iaşi — Jiul­­ „U” Craiova — Petrolul i Steaua — „U“ Cluj i Ceahlăul — Politehnica­­31. 1 Gloria Bîrlad — Metrom x C.F.R. Pașcani •— Electronica l Progresul Br. — Chimia Sv. 2 Politehnica Tim. — C.F.R. Tim. x Medicina Cluj — C.F.R. Cluj 2 Gaz Metan — C.F.R. Arad 1 Fond de premii lel: S68.504 La tineret-rezerve Politehnica Iaşi-Jiul Petroşeni 2-0(2-0) Tinerii jucători din a doua garnitură a Politehnicii au o­­norat aşa cum se cuvine pre­miera fotbalistică de dumini­că din Dealul Copoului , joc frumos, cursiv, cu multe si­tuaţii de gol, încheiat cu o victorie mult mai categorică decit ne-o indică scorul final de 2—0. In prima repriză In special, „mînjlr" lui Mişu Bîrzan ne-au îneîntat deseori prin acurateţea fazelor create, prin ritmul impus jocului şi prin arabescurile trasate pe pufo­sul gazon al terenului de că­tre Costea, Măciucă, An­­drioaie sau de irezistibila ex­tremă stingă, Popovici. Gazdele au pornit de la În­ceput hotărîte să-şi adjudece victoria creîndu-şi, una după alta, numeroase faze de gol la poarta Jiului. Dar, rînd pe rînd, Slăvoiu (în min. 7 a tras pe lîngă poartă), Iordache (în min. 12 a trimis, cu capul, balonul în braţele portarului), Ailoaiei (în min. 25, la un corner, a ratat intercepţia mingii chiar pe linia porţii I) şi, din nou, Iordache (in min. 29, singur în careu, în loc să şuteze, s-a apucat să-şi dri­bleze. .. umbra sa !) irosesc bune ocazii de a înscrie. Ine­vitabilul se va produce totuşi în min. 38. Slăvoiu centrea­ză şi Ailoaiei deviază, cu călcîiul, mingea în colţul por­ţii. (1—0). In ultimul minut, Andrioaie, punîndu-şi în evi­denţă calităţile de dribleur, şi-a „semănat" pe drum toţi adversarii care i-au ieşit în cale şi, în ultimă instanţă, i-a pasat balonul lui Slăvoiu ca­re, nestingherit, n-a avut ce face altceva cu el decât să-l introducă în poartă : 2-0. După pauză, dominarea ie­şenilor continuă, însă, şi sui­ta ratărilor (care a umbrit astfel jocul tinerilor fotbalişti ieşeni) este direct proporţio­nală cu aceasta, astfel că sco­rul nu mai poate fi modificat. Partida a fost arbitrată, în general bine, de către Ilie Radu (Bîrlad). Politehnica Iaşi a aliniat următoarea forma­ţie : Cizic (Atimoftoaie) — So­­fian (Hanceliuc), Lupea, Do­­brin, Costea, Măciucă, An­drioaie, Ailoaiei, Slăvoiu (Dă­­nilă), Iordache, Popovici, Gh. Vasiliu Handbal, divizia B A treia înfrîngere consecutivă Duminică, suporterii forma­ţiei feminine de handbal Po­litehnica Iaşi au asistat la o nouă înfrîngere (a treia, con­secutiv) a favoritei lor. Spre deosebire de celelalte două partide pierdute în actualul sezon, înfrângerea de dumi­nică era şi de aşteptat, dacă avem în vedere faptul că replica a fost dată de o for­maţie, Politehnica Galaţi, care în campionatul trecut a acti­vat în prima divizie de hand­bal a ţării. Dacă ţinem, în­să, cont de jocul prestat du­minică de gălăţence, atunci, ieşencele, cu un plus de efort şi cu mai multă atenţie în fazele de finalizare, ar fi putut în­cheia victorioase această par­tidă. De altfel, evoluţia sco­rului (pînă în minutul 16 s-a menţinut egal, iar apoi stu­dentele din Galaţi au condiţi cu 2, rareori cu 3 puncte di­ferenţă) demonstrează că for­maţia oaspete nu a fost cu mult superioară ieşencelor. In ultimele două minute de joc, în care ieşencele au a­­vut iniţiativa, am asistat chiar la cîteva faze deosebit de rapide, soldate cu goluri. De aceea, credem că e justifica­tă afirmaţia că ieşencele au pierdut numai datorită expe­rienţei mai bogate a colege­lor lor din Galaţi. Scor final: 11 — 13 (4 — 7). Aşteptări în etapele vii­toare să consemnăm şi vic­toriile cu care Politehnica Iaşi ne-a obişnuit în anul trecut. Satisfăcător arbitrajul lu­! Mircea Nichiforiuc din Rădă,­uţi. Andrei Bratu La Bucureşti, Agronomia Iaşi a fost învinsă cu scorul de 22—19 de către Voința. Celelalte rezultate: U. T. Arad - A.S.A. Tg. Mureş 2-1; Crişul - Progresul 1-1; Universitatea Craiova - Pe­trolul 5-1; Dinamo Bacău - Dinamo Bucureşti 1-0; F.C. Argeş — Farul 3-2; Steaua - Universitatea Cluj 5-3 ; Rapid - Vagonul 2-1. Clasamentul diviziei A 1. Universitatea Craiova 6 3 2 1 13- 9”8 2. U.T. Arad 6 3 1 2 10- 6=7 4. Universitatea Cluj 6 3 12 14-11=7 5 3 11 5- 5=7 8. Dinamo Bucureşti 5 3 0 2 8- 4=6 9. A.S.A. Tg. Mureş 5 2 1 2 8- 5=5 12. Dinamo Bacău 6 2 1 3 6-11=5 16. Crişul 6 0 3 3 3- 9=3 Etapa viitoare (22 septem­brie): Dinamo Bacău - Cri­şul Oradea; Universitatea Cluj - F.C. Argeş; Progre­sul - Petrolul; Farul - Rapid; Jiul - U.T. Arad; A. S. A. Tg. Mureş - Steaua; Vago­nul - Universitatea Craio­va ; Dinamo Bucureşti - Politehnica Iași. 3. Steaua 10. Vagonul 11. Petrolul 6 4 0 2 8- 5=8 6 3 1 2 7- 6=7 6 3 1 2 8- 7=7 6 2 1 3 9-12=5 6 2 1 3 4- 8=5 6 1 2 3 5- 5=4 5 2 0 3 8-10=4 6 1 2 3 3- 6=4 5.-6. Progresul 5.-6. Farul 13. Jiul 14. F.C. Arges 15. Rapid 7. Politehnica lași Jocul Politehnica Iaşi- A.S.A. Tg. Mureş a fost din nou ami­nat Partida restantă din eta­pa a V-a a campionatului diviziei naţionale A de fot­bal, dintre Politehnica Iaşi şi A.S.A. Tg. Mureş, nu se va mai disputa mîine (18 septembrie) aşa cum fusese iniţial anunţat, ci la o dată care urmează să o stabi­lească de acum înainte fe­derația de specialitate, de comun acord cu cele două echipe. Fotbal, divizia B C. F. R. Paşcani - Electronica Bucureşti 3-0 (0-0) începutul partidei nu între­vedea o victorie la trei go­luri diferenţă a feroviarilor, pentru că aceştia abordaseră şi acest joc cu o timiditate inexplicabilă. Oaspeţii, cu a­­mintirea a două meciuri ega­le realizate la Paşcani, şi-au luat măsuri de precauţie în apărare, au căutat să tempe­reze jocul la mijlocul terenu­lui, sperînd că în acest fel vor realiza şi cel de al trei­lea meci nul la Paşcani. Tac­tica bucureştenilor a rezistat doar 45 de minute, timp în care şi echipa gazdă le-a u­­şurat realizarea scopurilor lor, angrenîndu-se în jocul lent de uzură al oaspeţilor. După pauză, însă, aspectul meciului se schimbă total. Feroviarii, aducîndu-şi se pa­re aminte de acel 2—9­­ din primăvară, de la Bucureşti, declanşează o ofensivă gene­rală, luînd literalmente cu asalt poarta Electronicii. Ca urmare, păşcănenii reuşesc ca numai In opt minute să în­scrie trei goluri. Dar iată fa­zele din care păşcănenii au marcat: în minutul 60, mijlo­caşul Drăgan, care şi-a făcut o frumoasă reintrare după o lungă absenţă, datorată unei accidentări suferite In timpul pregătirilor pentru campionat, a executat o lovitură liberă de la 30 m. lateral, în careul de 16 m­. advers. Se produce învălmăşeală în faţa porţii, iar Ciupa, prezent pe fază, introduce cu capul mingea In plasă deschizînd scorul. (1-0). încurajaţi de acest gol, fero­viarii se menţin în atac şi în minutul 66 ridică scorul la 2—0 prin tînăra extremă stin­gă Suciu, care a şutat dintr-un unghi dificil pe lîngă portarul Bunica, care îi ieşise în în­­tîmpinare. Cel de-al treilea gol a fost marcat de Hriţcu, în minutul 68, cu un şut prin surprindere de la aproxima­tiv 25 m.­­ , Arbitrul Pop Gavrilă (Bra­şov) a condus foarte bine (a fost un joc care spre mulţumirea tu­turor s-a desfăşurat într-o perfectă sportivitate) urmă­toarele formaţii : Cristescu — Rusu, Rîşniţă, Mag, Blejuşcă, Fatu, Hriţcu, Bejan, (Drăgan, ram­. 53), Ciupa, Rozorea, Dascălu (Suciu, min. 53) — C.P.R. Paşcani, Bunica — Pe­­trică, Şerban, Enache, (Mari­­nescu, min. 70), Sekely, Pe­­trascu, Rotaru, Zamfire­scu, Dobrescu, E. Dumitru, I. Con­stantin (Gheorgheaţă, min. 82) — Electronica Obor. C­anea P.S. Jocul fusese programat, iniţial, la ora 16.30. Dar nu ştim din ce motive conduce­­rea asociaţiei C.F.R. Paşcani a cerut Federaţiei să se dispu­te la ora 12.30. Această modificare s-a dovedit a fi, Irtsd, total neinspirată, ea dă­­unînd în primul rînd jucăto­rilor, care datorită căldurii nu au putut da randamentul i­ontat­ Apoi, această oră nu e accesibilă nici spectato­rilor și lucrul acesta s-a văzut clar în tribune, numărul Incu­rilor goale fiind foarte mare. C. E. fl !! ­ MTI Radio Iaşi Programul de seară (17 sep­tembrie): 16.00 Buletin de ştiri; 16.05 Moment muzical ; 16.15 Pe teme economice; 16.30 Muzică uşoară româ­nească; 16.45 Teatru la mi­crofon: „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Hasdeu ; 18.15 Muzică populară românească; 18.30 Radiojurnal şi buletin meteo­rologic; 18.40 Recital de mu­zică uşoară; 18.59 închiderea emisiunii. Programul de dimineaţă (18 septembrie); 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Formaţii de mu­zică uşoară; 6.00 Cronica a­­grară1; 6.05 Cântece şi jocuri populare româneşti; Piese muzicale executate de fan­fară; „Ritm şi voie bună“ — muzică uşoară; 7.10 Vă in­vităm să notaţi în agenda dv.­ 7.29 închiderea emisiu­nii. Televiziune 17.30 Pentru copil: Ecranul cu păpuşi: „Dănilă Prepe­leac” — adaptare după po­vestea lui Ion Creangă; 18.00 TV pentru specialiştii din in­dustrie; 18.30 Curs de limba engleză (continuarea ciclului 1); 19.00 Tinereţea noastră. Emisiune literară pentru ti­neret,­ 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Buletinul meteo­rologic. Publicitate; 20.00 Mari călători: „Răsplata îndrăzne­lii“; 20.30 Transfocator — e­­diţie specială; 21.00 Film ar­tistic: „Contele Bobby, spai­ma vestului sălbatic“; 22.30 Panoramic; 22.45 Divertisment muzical; 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Tarzan, omul maimuţă“ — producţie a stu­diourilor din S.U.A. — la­ o­­rele: 9; 11 ; 13; 15; 17; 19; 21 şi la TEATRUL DE VARA, la orele: 19.30. REPUBLICA : „O fată ciudată“ — producţie a studiourilor R.D. Germaire — la orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. GRADINA „RIPA GAL­BENĂ“: „El Dorado”, la fi­rele: 19.30. ARTA: „Un do­lar găurit”, la orele: 9; 11 şi „Valea" — producţie a stu­diourilor maghiare — la ore­le: 15; 17; 19; 21. NICOLINA: „Zile de vară” — producţie a studioului cinematografic Bucureşti — la orele: 16 ; 18; 20. PAŞCANI! „Obsesia”. HIRLAU: „Dimineţi de iar­nă”. TG. FRUMOS: „R.O.”, PODU­ ILOAIEI: „Haiducii". Teatrul Naţional prezintă, astăzi, la ora 20, „Opinia publică“ de Aurel Baranga. Seria de bilete 120. Teatrul de păpuşi Un colectiv de actori pre­zintă, la căminul cultural din Mirceşti, spectacolul „Sînzia­­na şi Pepelea” de Vasile A­­lecsandri. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Astăzi, la ora 20, are loc o audiţie muzicală „George E­­nescu”. Curier O.N.T. Agenţia judeţeană Iaşi a O.N.T. oferă amatorilor locuri pentru odihnă cu­­ preţuri re­duse, pentru perioada 17-­30 septembrie a.c., la staţiunile Mamaia, Eforie-sud, Eforie­­nord şi Mangalia. Cazarea se face în hotelurile Internaţio­nale. Preţul unei pensiuni complete pe zi este de 30 de lei de persoană. Posesorii de bilete O.N.T. beneficiază de reducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Se ob­ţine, la cerere, şi servicii parţiale (cazare sau masă). Informaţii suplimentare se pot primi la sediul Agenţiei din Piaţa Unirii nr. 12, tele­fon 5236. Timpul probabil Vreme relativ frimoasă şi călduroasă cu cerul variabil, senin mai mult noaptea şi dimineaţa. Im­ourările se vor extinde mai ales în cursul după-amiezii, cînd local se vor crea condiţii de ploaie. Vînt slab la potrivit predo­­minînd din sectorul nordic şi prezentînd unele intensi­ficări temporare. Temperatu­ra aerului uşor variabilă, mi­nimele vor oscila între 4 şi 10 grade, iar maximele între 23 şi 27 grade.

Next