Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)
1968-09-17 / nr. 6846
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 SERBARE LA CETATEA MOŞNEI 7 Sperăm să nu se dovedească pripită afirmaţia potrivit căreia în mişcarea artistică de amatori din judeţul nostru au prins să se contureze, în ultima vreme, nişte direcţii cu rol de ghid, direcţii care au la bază idei menite să confere unei manifestări sau alteia nu numai consistenţă, dar şi, mai ales, acea unitate logică fără de care nu este posibilă o reuşită totală. Spectacolul prezentat duminică de ansamblul folcloric al judeţului in frumosul cadru natural pe care-l oferă cetatea dacică de la Moşna este cel mai recent şi, poate, cel mai temeinic argument în favoarea afirmaţiei de mai sus şi el implică, in mod automat, şi altele de acest gen. In această direcţie, suntem convinşi că factorii de răspundere de resort nu ne vor dezamăgi, întrucît, duminică, s-au convins o dată mai mult că in sezonul estival asemenea manifestări au cel mai mare efect asupra publicului. De aceea ne-am permite să sugerăm ideea prezentării, în anii viitori, a cit mai multe astfel de spectacole şi în alte locuri. In acest fel, pe lngă alte cîştiguri certe, s-ar da posibilitatea unui cit mai mare număr de iubitori ai artei populare să cunoască ceea ce are mai vatoros judeţul nostru pe acest tărîm. Duminică, moşnenii, care auziseră despre dansatorii dag Dumbrăviţa, dar pe care nu toţi îi văzuseră pe scenă, au rămas plăcut impresionaţi de măiestria formaţiei. Exclamaţiile admirative demonstrau că oamenii nu se aşteptau să vadă o echipă de dansuri atît de bine pusă la punct; faptul că li s-a dat posibilitatea să o vadă a produs o adevărată incintare. Realizatorul spectacolului de duminică - Comitetul judeţean pentru cultură şi artă - s-a orientat foarte bine atunci cind a evitat soluţiile pretenţioase, pe care le căuta uneori altă dată, în favoarea uneia mai simple, dar, prin aceasta, mai in măsură să susţină ideea de la care s-a pornit. Avînd la bază un scenariu realizat de C. Baiu şi L. Bruthal - la rîndul lui acesta pornind de la „Amintirile din copilărie” aie lui Ion Creangă - regia spectacolului (încredinţată tot celor doi autori ai scenariului) a reuşit să-i dea acestuia unitate, naturaleţe şi cursivitate, eliminînd în întregime stagnările, impresia de disparat, artificialul, care se strecoară lesne in asemenea ocazii. Dar, manifestarea de la Moşna n-a fost o simplă serbare in aer liber. Realizatorii, avînd deja un cadru natural a cărui frumuseţe nu suportă nici un fel de comentariu, s-au străduit - şi au reuşit cu prisosinţă - să prezinte numeroşilor spectatori momente de incintare artistică şi de exaltare patriotică, momente ce au produs în inima fiecărui participant acel fior înălţător şi greu de tradus în cuvinte, dar pe care îl numim îndeobşte mindrie naţională. Şi această mindrie nu avea nevoie să fie strigată în gura mare; ea se citea pe chipurile tuturor participanţilor- artişti amatori şi spectatori - tinăr sau bătrîn şi acele chipuri, metaforic vorbind, erau deschise in zîmbete largi şi sincere, ca nişte petale de floare în rouă dimineţilor însorite. Manifestarea a început printr-un scurt dar nimerit istoric al cetăţii dacice de la Moşna, prilej ideal de a sublinia existenţa străbunilor noştri incă din cele mai vechi timpuri pe acele meleaguri, după care, prin intermediul unui prolog menit să facă o trecere firească spre spectacolul propriu-zis, s-a intrat în miezul programului. Acesta a fost în întregime pre- zentat de către cunoscutele personaje ale „Amintirilor din copilărie" - Nică, Smărăndiţa, Oşlobanu - care au adus in scenă umorul cu care marele Creangă i-a înzestrat. In legătură cu numerele din program, avem de făcut o remarcă: deşi nu toate au avut ca atribute noutatea, ineditul, ele au fost minuţios pregătite şi s-au bucurat de o frumoasă primire, concretizată în aplauze darnice. Iar în legătură cu componenţa ansamblului, cu toate că (în afara cîtorva) majoritatea numelor artiştilor amatori şi formaţiilor erau cunoscute, s-a văzut, totuşi, că valoarea acestora a evitat ... inevitabilul „am vrea să mai vedem şi pe alţii ''. Ştiind că multe formaţii şi aertişti amatori de valoare n-au fost cuprinşi in ansamblu, ne gindim că, poate, n-ar fi rău să se ia iniţiativa alcătuirii unor ansambluri pe centre, la care să-şi aducă contribuţia şi aşezămintele culturale şi sindicatele. Evident, o atare iniţiativă cere eforturi, însă efectul pe care l-ar avea le merită şi le-ar răsplăti cu prisosinţă. Impresionantă şi sugestivă ni s-a părut, printre altele, deschiderea propriu-zisă a spectacolului - prolog spus cu multă căldură de actorul I. Ican, pe fondul muzical al cîntecului „Sara pe deal", pe versurile lui Mihai Eminescu - care a creat chiar de la început o atmosferă de înălţare spirituală, o ambianţă solemnă dar intimă, în deplină concordanţă cu cadrul natural şi cu efectul pe care se sconta naşterea unor sentimente de mindrie patriotică faţă de trecutul, prezentul şi viitorul poporului nostru, faţă de tot ce a creat şi creează acest minunat popor. Cică, aşa cum am mai spus, în intenţia organizatorilor n-a stat doar dorinţa de a prilejui nişte clipe de destindere, ci, in primul rînd, ideea de a emoţiona, folosind în acest scop mijloace ale artei populare autentice. Iar faptul că s-a reuşit acest lucru, nu pecite decit să bucure şi să ridice şi mai sus ştacheta pretenţiilor. Foarte numeroşii spectatori, nu numai din Moşna (mulţi dintre ei preferind să lipsească de la nunţi), care eu urcat pînă la cetăţuia din pădurea de fag şi de carpen din preajma comunei au făcut cunoştinţă doar cu o parte din ce are mai valoros judeţul nostru. Au cunoscut pe fluierară din Hirtoape, pe dansatorii din Dumbraviţa, taraful din Podu-Iloaiei, grupul vocal al Casei de cultură din Paşcani, precum şi cîţiva solişti vocali valoroşi - Maria Costioaie, Marusia Epure, Valeriu Imrea. De o frumoasă primire s-au bucurat mezinii ansamblului: şcolăriţa de 11 ani Ignat Codruţa, care a cintat cu dezinvoltură şi cu talent „Trotuş muşor de munte" şi „Mi-am cusut iie cu flori", precum şi solistul la vioară Şerban Dumitru, care a zis cu foc o horă şi o sîrbă. Mai puţin cunoscute pe plan judeţean, formaţiile de muzicuţe din Rediu şi de drimbe din Goruni au demonstrat ca rezervele de artişti amatori sunt inepuizabile. O remarcă: Mihai Ţuţurman, şeful formaţiei de drîmbe din Goruni, a evitat alături de cei trei copii ai săi - două fete şi un băiat. Ceea ce dovedeşte că acest apreciat dar puţin cunoscut instrument popular naşte o tradiţie in familie. In ansamblul folcloric au fost introduse şi formaţii de teatru popular - capra, moşnegii, precum şi un dans specific - „Dansul roşiorilor cu fete" (din Gura Bidiliţei) - formaţii vavaloroase, care au dat manifestării o sporită notă de pitoresc. Totuşi, am avut impresia că ceva din unitatea programului s-a ştirbit, deoarece teatrul popular îşi are specificul său, datorită căruia se încadrează mai anevoie in unitatea unui spectacol obişnuit. Am sugera ideea înfiinţării unui ansamblu de teatru popular, ştiut fiind faptul că judeţul nostru dispune de o veche tradiţie şi de o varietate impresionantă în acest domeniu. În încheiere, am dori să consemnăm ca binevenită ideea organizării la locul manifestării a unei expoziţii de ţesături şi cusături, care a cuprins unele dintre cele mai frumoase covoare (unele vechi de peste 100 de ani), macaturi, costume naţionale, şervete etc., lucrate de gospodine din Moşna. De la muzeul din Huşi, au fost aduse şi cîteva obiecte descoperite la cetatea Moşnei. Păcat că acestea n-au fost înfăţişate publicului intr-o mică expoziţie. Vasile Filip Manifestări culturale duminicale Duminică în pădure la Moşna. Foto : Aurian Totul e bine cînd se sfîrşeşte cu bine Milic II -II mull III) Începuse bine: atmosferă destinsă de după-amiază in care toată lumea doreşte să fie bine dispusă, stadion cochet, cazan ca-n Hyde Park, Îngheţată ,de import“ (ce ne-am lace fără I.C.I.L. Bacău?), aplauze pentru oaspeţi, aplauze speciale pentru Ozon, urate adresate fotbaliştilor ieşeni, ovaţii destinate arbitrului, tălăngi reacordate in registrul entuziasmului deplin, şi , plutind peste toni şi toate, un abur strecurat dinspre colinele din jur, parcă încărcat cu arome de struguri şi must. Nu, mititei n-au fost , am descoperit, insă, In tribune, la reîntilnirea ieşenilor cu stadionul din Copou, o tanară bine intenţionată, care, in pauze, ne-a readus in memorie stampele infăţişind bunici cu lavalieră şi bunice in crinoline „preumblinduse" prin Copou la ceas dulce de toamnă adincă. . . Aşadar, Începuse bine: Peronescu ne-a aruncat Hori, Lupulescu şi compania ne-au trimis bezele, iar noi, ronţăind senini seminţele de rigoare, eram cit se poate de siguri că cele două puncte vor fi la fel de simplu de agonisit precum coborirea unui strugure de pe butuc. Bineînţeles că pină la urmă s-a intlmplat cam . . .invers — dar, dacă ne gindim bine, acestea sunt chiar farmecele fotbalului: incertitudinea, dificilul, surpriza. E adevărat, prea mult farmec strică, dar ce să-i faci? Avem la Iaşi fotbalişti talentaţi, chemaţi un fel de fel de loturi reprezentative (.,I-am convins pe antrenori — declara un diriguitor al fotbalului — să ne dea cite un jucător la lot". Iar de la Iaşi au plecat şase ( n. n.), Atena mu-i la o zvârlitură de băţ ca Paşcanii, iar meciurile grele susţinute in ultimele zile nu se putea să nu-şi spună cuvintul. Jocul cu „Jiul“ a fost ciştigat pe merit, cele două puncte au fost depuse in seiful „Politehnicii“, scopul atins, dar evoluţia ieşenilor a mulţumit doar pe ici-colo. Concret, jocul „s-a legat“ greu, suitele de pase (aplaudate la Oradea) au lipsit, puntndu-se bază in schimb pe deschideri în adincime şi angajamente individuale. Cuperman a muncit mai mult ca in alte dăţi, Ştefănescu asemenea, Incze i-a făcut zile de tot amare lui Mihai — in vreme ce Constantinescu aproape a şomat. In tentativa de a coordona acţiunile ofensive, Ştefănescu a distribuit ades pase lungi, riscante („De ce să lupt a doua oară pentru mingea pe care o posed?" — spunea cindva Teaşcă), greu de utilizat, mai ales in fata unui adversar cu gabarit impresionant şi decis in intervenţii. Eram obişnuiţi cu un alt stil de joc, bazat pe construire meticuloasă, pe raţiune şi tehnică , il preferăm (finind seama de posibilităţile echipierilor) unei maniere de atac acordind credit întimplării şi greşelilor adversarilor. Nu ştiu zău ce se intimpla dacă nu risca Mario Conlardo acea actiune individuală încheiată cu expedierea balonului in plasă. Greu ar fi reuşit Fotbal, divizia A atacanţii „Politehnicii“ şutul decisiv cită vreme Talpai şi Georgevici şi Stoker şi Mihai nu te lăsau nici răgazul de a „cintâri“ cit de cit balonul ! Dincolo de toate acestea insă, nu putem nega faptul că, în ansamblu, echipa a cheltuit o serioasă doză de energie, luptind cu ambiţie in vederea depăşirii fazei critice de „re-acomodare“ a jucătorilor cu regimul de efort si cu exigentele meciurilor din divizia A. Ne-a plăcut in special Cuperman (harnic cum de mult n-a fost), Ştefănescu (omul-cheie de la mijlocul terenului), Gavrilă (devenit „senator de drept“ !), lanul şi Incze.Am regretat, cu ani in urmă, retragerea lui Avasilichioaie. Driblingurile şi „şotiile“ lui oferite cu portia, duminică de duminică, făceau deliciul galeriei. Incze este pe cale să reediteze acele „satisfacţii duminicale“, îmbogăţindu-se cu atu-urile vitezei de reacţie, ambiţiei şi, evident, vîrstei). Neaşteptat de mult a greşit in acest meci Stoicescu (ce s-o fi întimplat ?). Citeva faze : min. 2 — şut excelent peste zid (Deleanu) ; min. 8 — ratare Naidin (şut de la 9 metri, peste poartă) ; in același minut, Cuperman, scăpat singur, este făcut „sandwich" în careu ;• arbitrul, după un moment de cugetare profundă, dictează... aur de poartă (?!); min. 17 — fault grosolan al lui Mihai asupra lui -feeze (faza, din păcate, se va mai repeta); min. 20 — ocazie ratată de Deleanu, care, după un schimb de mingi cu Gojeac, ajunge la 6 m. de poartă şi... şutează alături; min. 35 — şut Incze (peste bară) ; min. 39 — Naidin, „responsabilul cu şutul decisiv" la „fiul" — trimite cu capul, din poziţie buni, milimetric peste bară ; mirt. 41 — Libardi pasează in adîncime lui Sandu şi acesta (vina tuşieru- lui) este oprit pentru ofsaid imaginar; mit. 43 — cel mai frumos şut al reprizei ; autor: lupulescu. Partea a doua a jlocului Începe cu o ratare spectaculoasă a lui Peronescu: bine „găsit“ de Libardi, extrema dreaptă a „fiului“ şutează ca un începător ■, min. 50 — şut la coif al lui Incze, neţinut de Zamfir ; min.57 — şut al lui Lupulescu („acelaşi joc“ — ar suna o eventuală indicaţie de regie). In min. 67 se înscrie unicul gol : Contardo face o cursă pînă la linia de fund, fundaşii adverşi nu-i acordă prea mare importanţă, un dribling, al doilea şi şut puternic în plasă. Mai notăm o fază excelentă creată de „Politehnica“ (min. 71% încheiată cu un şut al lui Lupurescu şi incredibila ratare a petroşenenilor cu trei minute înainte de linei . Libardi şi Toma, pe contraatac, ajung singuri cu Constantinescu în careul mic și reușesc... să seincomodeze reciproc, şutind uimi In celălalt ! începuse bine — scriam — și s-a terminat, pentru „Politehnica“, oarecum onorabil. La urma urmei, faptul e bine cînd se termină cu bine ! De la „Jiul" — echipă în progres fată de ultimul campionat — ne-a plăcut mai ales Libardi (coordonator de joc subtil şi lucid, foarte bun tehnician), Peronescu (ambiţios) şi Zamfir (nu i se poate reproşa nimic). ISIe-a displăcut total Mihai, care, pentru a nu ştiu cita oară, încearcă să-şi suplinească deficienţele de tehnică prin faultiMi şi obstrucţii- Cineva din tribună, cu aer de cunoscător, a apreciat intervenţia stereotipă a lui Mihai in duelurile cu Incze drept... „deposedare prin tamponare". Bună glumă ! $r, înainte de a încheia, am dori să mai discutăm două probleme nu chiar „de amănunt". PRIMA: acel 11 metri reclamat de public in repriza întîi. Pentru oricine este clar că o asemenea infracţiune (Cuperman presat ca-ntr-un teasc de struguri şi izbit in careu) petrecută undeva, la mijlocul terenului, se solda cu fault şi, poate, cu un avertisment la adresa autorilor. Iată insă că, în careu, arbitrul M. Bărbulescu o trece cu vederea. De ce ? Există două regulamente, unul valabil in cimp si altul... in careu ? Faultul este fault ori unde s-ar petrece, în această privință, prevederile regulamentare sunt cit se poate de clare. Pe de altă parte, nu este mai puţin adevărat faptul că arbitrii noştri (şi nu numai ai noştri) aplică „legea" in mod diferenţiat (şi greşit) luînd in consideraţie o serie in-' treagă de factori extraregulamentari: scorul in momentul respectiv, perspectivele partidei, dacă era sau nu fază de gol ş.a.m.d. A DOUA, ca unul care „a combătut“ multi ani In faţa microfonului, mă bucură faptul că la Iaşi avem un crainicreporter tânăr, cu „ochi“ format şi destulă experienţă: Insei. Mă miră însă lipsa de atenţie pe care foştii mei colegi bucureşteni o acordă transmisiilor de la Iaşi — transmisii pentru care se cheltuieşte destul (circuite, maşini, tehnicieni ş.a.m.d.). In vreme ce pe alte stadioane scorul lua proporţii astronomice, la Iaşi (0-0) linişte... A te alia in emisiune un minut şi 30 de secunde intr-o repriză a unui meci echilibrat mi se pare de-a dreptul caraghios. Păcat de osteneală, mai simplu ar fi să se comunice la telefon scorul (dacă doar asta interesează) şi basta. Ce-ar fi oare dacă postul de radio Iaşi ar încerca să ia pe cont propriu aceste reportaje în direct, oferind pe programul 11 celor Interesaţi transmisii sportive autentice şi nu porţii de şapte cuvinte „printre picături" ? Mircea Radu Iacoban Mîine Politehnica Iaşi - Rulmentul Bîrlad, la rugbl Campionatul primei divizii la rugbi programează, mîine, întrecerile din cadrul celei de a IV-a etape. Cu acest prilej, la Iaşi, formaţia Politehnica va primi replica echipei Rulmentul Bîrlad. Partida se va desfăşura pe stadionul ,23 August", începând de la orele 17. Rezultatele concursului Pronosport nr. 37 F.C. Argeş — Farul U.T.A. — A.S.A. Tg. Mureş — Crişul — Progresul Politehnica Iaşi — Jiul „U” Craiova — Petrolul i Steaua — „U“ Cluj i Ceahlăul — Politehnica31. 1 Gloria Bîrlad — Metrom x C.F.R. Pașcani •— Electronica l Progresul Br. — Chimia Sv. 2 Politehnica Tim. — C.F.R. Tim. x Medicina Cluj — C.F.R. Cluj 2 Gaz Metan — C.F.R. Arad 1 Fond de premii lel: S68.504 La tineret-rezerve Politehnica Iaşi-Jiul Petroşeni 2-0(2-0) Tinerii jucători din a doua garnitură a Politehnicii au onorat aşa cum se cuvine premiera fotbalistică de duminică din Dealul Copoului , joc frumos, cursiv, cu multe situaţii de gol, încheiat cu o victorie mult mai categorică decit ne-o indică scorul final de 2—0. In prima repriză In special, „mînjlr" lui Mişu Bîrzan ne-au îneîntat deseori prin acurateţea fazelor create, prin ritmul impus jocului şi prin arabescurile trasate pe pufosul gazon al terenului de către Costea, Măciucă, Andrioaie sau de irezistibila extremă stingă, Popovici. Gazdele au pornit de la Început hotărîte să-şi adjudece victoria creîndu-şi, una după alta, numeroase faze de gol la poarta Jiului. Dar, rînd pe rînd, Slăvoiu (în min. 7 a tras pe lîngă poartă), Iordache (în min. 12 a trimis, cu capul, balonul în braţele portarului), Ailoaiei (în min. 25, la un corner, a ratat intercepţia mingii chiar pe linia porţii I) şi, din nou, Iordache (in min. 29, singur în careu, în loc să şuteze, s-a apucat să-şi dribleze. .. umbra sa !) irosesc bune ocazii de a înscrie. Inevitabilul se va produce totuşi în min. 38. Slăvoiu centrează şi Ailoaiei deviază, cu călcîiul, mingea în colţul porţii. (1—0). In ultimul minut, Andrioaie, punîndu-şi în evidenţă calităţile de dribleur, şi-a „semănat" pe drum toţi adversarii care i-au ieşit în cale şi, în ultimă instanţă, i-a pasat balonul lui Slăvoiu care, nestingherit, n-a avut ce face altceva cu el decât să-l introducă în poartă : 2-0. După pauză, dominarea ieşenilor continuă, însă, şi suita ratărilor (care a umbrit astfel jocul tinerilor fotbalişti ieşeni) este direct proporţională cu aceasta, astfel că scorul nu mai poate fi modificat. Partida a fost arbitrată, în general bine, de către Ilie Radu (Bîrlad). Politehnica Iaşi a aliniat următoarea formaţie : Cizic (Atimoftoaie) — Sofian (Hanceliuc), Lupea, Dobrin, Costea, Măciucă, Andrioaie, Ailoaiei, Slăvoiu (Dănilă), Iordache, Popovici, Gh. Vasiliu Handbal, divizia B A treia înfrîngere consecutivă Duminică, suporterii formaţiei feminine de handbal Politehnica Iaşi au asistat la o nouă înfrîngere (a treia, consecutiv) a favoritei lor. Spre deosebire de celelalte două partide pierdute în actualul sezon, înfrângerea de duminică era şi de aşteptat, dacă avem în vedere faptul că replica a fost dată de o formaţie, Politehnica Galaţi, care în campionatul trecut a activat în prima divizie de handbal a ţării. Dacă ţinem, însă, cont de jocul prestat duminică de gălăţence, atunci, ieşencele, cu un plus de efort şi cu mai multă atenţie în fazele de finalizare, ar fi putut încheia victorioase această partidă. De altfel, evoluţia scorului (pînă în minutul 16 s-a menţinut egal, iar apoi studentele din Galaţi au condiţi cu 2, rareori cu 3 puncte diferenţă) demonstrează că formaţia oaspete nu a fost cu mult superioară ieşencelor. In ultimele două minute de joc, în care ieşencele au avut iniţiativa, am asistat chiar la cîteva faze deosebit de rapide, soldate cu goluri. De aceea, credem că e justificată afirmaţia că ieşencele au pierdut numai datorită experienţei mai bogate a colegelor lor din Galaţi. Scor final: 11 — 13 (4 — 7). Aşteptări în etapele viitoare să consemnăm şi victoriile cu care Politehnica Iaşi ne-a obişnuit în anul trecut. Satisfăcător arbitrajul lu! Mircea Nichiforiuc din Rădă,uţi. Andrei Bratu La Bucureşti, Agronomia Iaşi a fost învinsă cu scorul de 22—19 de către Voința. Celelalte rezultate: U. T. Arad - A.S.A. Tg. Mureş 2-1; Crişul - Progresul 1-1; Universitatea Craiova - Petrolul 5-1; Dinamo Bacău - Dinamo Bucureşti 1-0; F.C. Argeş — Farul 3-2; Steaua - Universitatea Cluj 5-3 ; Rapid - Vagonul 2-1. Clasamentul diviziei A 1. Universitatea Craiova 6 3 2 1 13- 9”8 2. U.T. Arad 6 3 1 2 10- 6=7 4. Universitatea Cluj 6 3 12 14-11=7 5 3 11 5- 5=7 8. Dinamo Bucureşti 5 3 0 2 8- 4=6 9. A.S.A. Tg. Mureş 5 2 1 2 8- 5=5 12. Dinamo Bacău 6 2 1 3 6-11=5 16. Crişul 6 0 3 3 3- 9=3 Etapa viitoare (22 septembrie): Dinamo Bacău - Crişul Oradea; Universitatea Cluj - F.C. Argeş; Progresul - Petrolul; Farul - Rapid; Jiul - U.T. Arad; A. S. A. Tg. Mureş - Steaua; Vagonul - Universitatea Craiova ; Dinamo Bucureşti - Politehnica Iași. 3. Steaua 10. Vagonul 11. Petrolul 6 4 0 2 8- 5=8 6 3 1 2 7- 6=7 6 3 1 2 8- 7=7 6 2 1 3 9-12=5 6 2 1 3 4- 8=5 6 1 2 3 5- 5=4 5 2 0 3 8-10=4 6 1 2 3 3- 6=4 5.-6. Progresul 5.-6. Farul 13. Jiul 14. F.C. Arges 15. Rapid 7. Politehnica lași Jocul Politehnica Iaşi- A.S.A. Tg. Mureş a fost din nou aminat Partida restantă din etapa a V-a a campionatului diviziei naţionale A de fotbal, dintre Politehnica Iaşi şi A.S.A. Tg. Mureş, nu se va mai disputa mîine (18 septembrie) aşa cum fusese iniţial anunţat, ci la o dată care urmează să o stabilească de acum înainte federația de specialitate, de comun acord cu cele două echipe. Fotbal, divizia B C. F. R. Paşcani - Electronica Bucureşti 3-0 (0-0) începutul partidei nu întrevedea o victorie la trei goluri diferenţă a feroviarilor, pentru că aceştia abordaseră şi acest joc cu o timiditate inexplicabilă. Oaspeţii, cu amintirea a două meciuri egale realizate la Paşcani, şi-au luat măsuri de precauţie în apărare, au căutat să tempereze jocul la mijlocul terenului, sperînd că în acest fel vor realiza şi cel de al treilea meci nul la Paşcani. Tactica bucureştenilor a rezistat doar 45 de minute, timp în care şi echipa gazdă le-a uşurat realizarea scopurilor lor, angrenîndu-se în jocul lent de uzură al oaspeţilor. După pauză, însă, aspectul meciului se schimbă total. Feroviarii, aducîndu-şi se pare aminte de acel 2—9 din primăvară, de la Bucureşti, declanşează o ofensivă generală, luînd literalmente cu asalt poarta Electronicii. Ca urmare, păşcănenii reuşesc ca numai In opt minute să înscrie trei goluri. Dar iată fazele din care păşcănenii au marcat: în minutul 60, mijlocaşul Drăgan, care şi-a făcut o frumoasă reintrare după o lungă absenţă, datorată unei accidentări suferite In timpul pregătirilor pentru campionat, a executat o lovitură liberă de la 30 m. lateral, în careul de 16 m. advers. Se produce învălmăşeală în faţa porţii, iar Ciupa, prezent pe fază, introduce cu capul mingea In plasă deschizînd scorul. (1-0). încurajaţi de acest gol, feroviarii se menţin în atac şi în minutul 66 ridică scorul la 2—0 prin tînăra extremă stingă Suciu, care a şutat dintr-un unghi dificil pe lîngă portarul Bunica, care îi ieşise în întîmpinare. Cel de-al treilea gol a fost marcat de Hriţcu, în minutul 68, cu un şut prin surprindere de la aproximativ 25 m. , Arbitrul Pop Gavrilă (Braşov) a condus foarte bine (a fost un joc care spre mulţumirea tuturor s-a desfăşurat într-o perfectă sportivitate) următoarele formaţii : Cristescu — Rusu, Rîşniţă, Mag, Blejuşcă, Fatu, Hriţcu, Bejan, (Drăgan, ram. 53), Ciupa, Rozorea, Dascălu (Suciu, min. 53) — C.P.R. Paşcani, Bunica — Petrică, Şerban, Enache, (Marinescu, min. 70), Sekely, Petrascu, Rotaru, Zamfirescu, Dobrescu, E. Dumitru, I. Constantin (Gheorgheaţă, min. 82) — Electronica Obor. Canea P.S. Jocul fusese programat, iniţial, la ora 16.30. Dar nu ştim din ce motive conducerea asociaţiei C.F.R. Paşcani a cerut Federaţiei să se dispute la ora 12.30. Această modificare s-a dovedit a fi, Irtsd, total neinspirată, ea dăunînd în primul rînd jucătorilor, care datorită căldurii nu au putut da randamentul iontat Apoi, această oră nu e accesibilă nici spectatorilor și lucrul acesta s-a văzut clar în tribune, numărul Incurilor goale fiind foarte mare. C. E. fl !! MTI Radio Iaşi Programul de seară (17 septembrie): 16.00 Buletin de ştiri; 16.05 Moment muzical ; 16.15 Pe teme economice; 16.30 Muzică uşoară românească; 16.45 Teatru la microfon: „Răzvan şi Vidra“ de B. P. Hasdeu ; 18.15 Muzică populară românească; 18.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 18.40 Recital de muzică uşoară; 18.59 închiderea emisiunii. Programul de dimineaţă (18 septembrie); 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Formaţii de muzică uşoară; 6.00 Cronica agrară1; 6.05 Cântece şi jocuri populare româneşti; Piese muzicale executate de fanfară; „Ritm şi voie bună“ — muzică uşoară; 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. 7.29 închiderea emisiunii. Televiziune 17.30 Pentru copil: Ecranul cu păpuşi: „Dănilă Prepeleac” — adaptare după povestea lui Ion Creangă; 18.00 TV pentru specialiştii din industrie; 18.30 Curs de limba engleză (continuarea ciclului 1); 19.00 Tinereţea noastră. Emisiune literară pentru tineret, 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate; 20.00 Mari călători: „Răsplata îndrăznelii“; 20.30 Transfocator — ediţie specială; 21.00 Film artistic: „Contele Bobby, spaima vestului sălbatic“; 22.30 Panoramic; 22.45 Divertisment muzical; 23.00 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Tarzan, omul maimuţă“ — producţie a studiourilor din S.U.A. — la orele: 9; 11 ; 13; 15; 17; 19; 21 şi la TEATRUL DE VARA, la orele: 19.30. REPUBLICA : „O fată ciudată“ — producţie a studiourilor R.D. Germaire — la orele: 9; 11; 15; 17; 19; 21. GRADINA „RIPA GALBENĂ“: „El Dorado”, la firele: 19.30. ARTA: „Un dolar găurit”, la orele: 9; 11 şi „Valea" — producţie a studiourilor maghiare — la orele: 15; 17; 19; 21. NICOLINA: „Zile de vară” — producţie a studioului cinematografic Bucureşti — la orele: 16 ; 18; 20. PAŞCANI! „Obsesia”. HIRLAU: „Dimineţi de iarnă”. TG. FRUMOS: „R.O.”, PODU ILOAIEI: „Haiducii". Teatrul Naţional prezintă, astăzi, la ora 20, „Opinia publică“ de Aurel Baranga. Seria de bilete 120. Teatrul de păpuşi Un colectiv de actori prezintă, la căminul cultural din Mirceşti, spectacolul „Sînziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Astăzi, la ora 20, are loc o audiţie muzicală „George Enescu”. Curier O.N.T. Agenţia judeţeană Iaşi a O.N.T. oferă amatorilor locuri pentru odihnă cu preţuri reduse, pentru perioada 17-30 septembrie a.c., la staţiunile Mamaia, Eforie-sud, Eforienord şi Mangalia. Cazarea se face în hotelurile Internaţionale. Preţul unei pensiuni complete pe zi este de 30 de lei de persoană. Posesorii de bilete O.N.T. beneficiază de reducere de 50 la sută la transportul pe C.F.R. Se obţine, la cerere, şi servicii parţiale (cazare sau masă). Informaţii suplimentare se pot primi la sediul Agenţiei din Piaţa Unirii nr. 12, telefon 5236. Timpul probabil Vreme relativ frimoasă şi călduroasă cu cerul variabil, senin mai mult noaptea şi dimineaţa. Imourările se vor extinde mai ales în cursul după-amiezii, cînd local se vor crea condiţii de ploaie. Vînt slab la potrivit predominînd din sectorul nordic şi prezentînd unele intensificări temporare. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor oscila între 4 şi 10 grade, iar maximele între 23 şi 27 grade.