Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)
1968-09-18 / nr. 6847
ANII XXIV. Nr. 6847 MEDCUDI 18 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Proletari din toate ţările, unifi-vă! Menni IUSBIUÎ Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu CALITATEA PRODUCŢIEI ionii laboratorului mii esto la nivelul cerinţei manuale? Azi, în condiţiile în care ştiinţa a devenit o forţă de producţie nemijlocită, iar producţia cere soluţionarea unui volum sporit şi tot mai complex de probleme, nu poate fi vorba de o activitate eficientă a întreprinderilor industriale fără prezenţa tot mai activă a laboratorului uzinal. Avînd ca scop în primul rînd deservirea producţiei din unitatea respectivă, contribuţia sa se întruchipează în creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei. Pe această temă am întreprins o anchetă în cadrul Uzinei metalurgice Iaşi. Inginerul VALENTIN PÂNZARU, şeful serviciului de cercetări şi prelucrări mecanice din uzină, a ţinut să ne facă o scurtă prezentare asupra activităţii serviciului pe care îl conduce. „ Serviciul nostru posedă o serie de laboratoare pentru încercări fizico-mecanice, analize chimice, analize metalografice, spectroscopie etc. Prin eforturile uzinei şi datorită sprijinului primit din partea Ministerului Metalurgiei şi Direcţiei tehnice, acesta dispune de o dotare materială la cel mai înalt nivel. Dispune, de asemenea, de un colectiv de cercetători bine pregătit, care cupr nişte temeinic problemele legate de producţia Uzinei. Averm, deci, toate condiţiile pentru a desfăşura o activitate fructuoasă. Noi deservim în primul rînd producţia uzinei. Circa 60 la sută din activitatea noastră este dedicată diferitelor lucrări pentru producţie,analize şi încercări pe materii prime, materiale auxiliare şi produse finite. Pe lîngă aceasta abordăm o serie de probleme de cercetare în cadrul planului de stat, planului departamentului şi a celui propriu. — Diversificarea producţiei, necesitatea întocmirii unor tehnologii şi procedee noi de fabricaţie, exigenţele beneficiarilor faţă de calitatea producţiei — a spus inginerul şef VASILE BRĂNIŞTEANU — au ridicat în faţa colectivului întreprinderii noastre probleme complexe . In rezolvarea lor cu succes, în reducerea rebuturilor şi a ţevilor declasate, în economiile importante realizate de uzină se regăsesc şi eforturile colectivului de cercetări al laboratorului. — Ţin să aduc cîteva fapte concrete — a intervenit inginerul EUGEN OPREA, şeful secţiei ţevi sudate. La un moment dat s-a pus problema înlocuirii zincului rafinat, folosit la zincarea ţevilor (costisitor şi greu de procurat) cu zinc distilat. La rezolvarea ei, laboratorul a avut un rol esenţial, la fel ca în cazul trecerii de la zincarea umedă a ţevilor la cea uscată. Colectivul de cercetări în frunte cu inginerul Leon Stănescu, care s-a ocupat în mod special de aceste probleme, a dat dovadă de operativitate şi promptitudine la cerinţele producţiei. Analizele şi încercările efectuate în laborator ne sunt de un deosebit folos în producţie, ele semnalîndu-ne orice deranjament apărut în fluxul tehnologic, noi puţind lua măsurile de remediere. — Laboratorul din uzina noastră— ne-a relatat inginerul ANTON HORVATH, de la Serviciul producţiei — are un mare rol în asigurarea calităţii produselor exportate. Aceasta nu numai prin stabilirea parametrilor optimi de sudare a ţevilor, a reţetei optime de zincare, prin exigenţa ce o manifestă în analizele asupra calităţii produselor, dar vine de multe , ori cu soluţii originale în rezolvarea unor probleme. Doresc sa amintesc un singur fapt. Primeam uneori reclamaţii de la beneficiarii externi în ceea ce priveşte protejarea ţevilor contra intemperiilor pe timpul transportului. Pentru a înlătura acest inconvenient, colectivul laboratorului a întocmit o reţetă de lacricativ. Aplicarea lui a dat rezultate foarte bune şi am primit aprecieri pozitive de la beneficiari. — Ce consideraţi că este necesar pentru ca activitatea laboratorului să dea un viitor rezultate şi mai bune ? — In cadrul uzinei noastre — a spus tovarăşul Brănişteanu — cred că există rezerve importante de reducere a rebuturilor şi a ţevilor declasate. O contribuţie importantă în această direcţie o va adu- Gh. Mihalache (continuare in pag. a 2-a) a is" ÍRA. Noi blocuri de locuinţe în cartierul Tătăraşi (blocurile VI şi V2 cu cite 50 de apartamente). Foto : G. Paul Fier vechi pentru oţelăriile patriei In acţiunea de colectare a fierului vechi, în municipiul Iaşi s-au realizat succese însemnate. Sub îndrumarea Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., tinerii din întreprinderile şi instituţiile oraşului au colectat, numai în acest an, o cantitate de 830 de tone de fier vechi. S-au evidenţiat în această acţiune tineri de la Uzina metalurgică, I.U.T. şi I.R.A. 4. Treieră floarea-soarelui In aceste zile, forţele cooperativei agricole din Costuleni sunt îndreptate spre executarea diferitelor lucrări de sezon. Recoltatul culturilor figurează pe primul plan. Floarea-soarelui, de exemplu, de pe cele 150 de hectare a fost recoltată, iar acum, cooperatorii o treieră. Această lucrare se face cu două batoze. După cum am fost informaţi de inginerul Marius Lisnic, pînă acum a fost treierată recolta de pe aproape 100 de hectare. Din ciutură intercalată Cooperatorii din Mirceşti au însăminţat—prin porumb—fasole. Cu toată seceta din prima parte a verii s-a reuşit să se obţină o producţie de circa 10.000 de kg. de fasole. E un venit in plus pe care-l realizează cooperativa agricolă de pe cele 300 hectare cultivate cu porumb. In vizită de documentare ştiinţifică De curînd, a sosit la Iaşi prof. Wilhelm Holmquist (Stockholm) care a participat recent la Colocviul internaţional de la Mamaia cu tema: „Sursele arheologice ale civilizaţiei europene". Distinsul oaspete vizitează Institutul de istorie şi arheologie al Filialei Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România şi Muzeul de istorie a Moldovei în scopul documentării asupra problemelor de artă a comunei primitive. Pasiunea tinerilor pentru profesia aleasă . Performanţele, rezultat al pasiunii Q Drumul către idealul de viaţă cere dăruire ff| Dacă-ţi iubeşti profesia, trebuie să-i descoperi tainele §§| Tinereţea trebuie împletită cu fapte autentice de viaţă Partidul şi statul nostru acordă o înaltă preţuire rolului jucat de tineri în asigurarea progresului ţării, în înflorirea naţiunii noastre socialiste. In noile condiţii create, s-a făcut din plin simţită prezenţa activă a tineretului în cele mai diverse sectoare ale activităţii economice şi culturale, rolul şi prestigiul acestuia crescînd în anii României socialiste. Producţia materială şi, în general, tot ceea ce „produce" iscusinţa nemărginită a omului nu poate fi, însă, înţeleasă numai ca „fruct" al calificării, a specializării, oricît de superioară ar fi ea. Pe lîngă o temeinică specializare în profesie, de o mare însemnătate practică este şi pasiunea pentru profesie. Dacă există pasiune, atingerea măiestriei în profesie nu este o problemă, ci o consecinţă firească a flăcării ce, indiscutabil, modelează atitudinea faţă de profesie, face ca munca noastră să fie plină de bucurii şi de împliniri. La discuţia pe care am purtat:-''. zilele acestea, cu mai mulţi tineri din unele întrer'nderi ieşene, am căutat să aflăm care este părerea acestora despre profesie şi dacă un anostea pentru aceasta poate constitui un stimulent in ewhatea de producţie. 'Mai înii cu Fonnu! medic r *ta,/IAN HUIANU, care ne declară în acest sens . E drept că sunt variate temeiurile realizării în viaţă a unor „performanţe" ce pot să satisfacă visurile unui tînăr ce doreşte el însuşi să se „realizeze". Printre aceste temeiuri, elanul, hotărîrea şi perseverenţa sînt cele mai de seamă resurse ce-l pot ajuta spre a-şi educa pasiunea pentru o profesie sau alta. La răspîntia unor drumuri, tinerii au datoria să se analizeze, şi să studieze profesia pentru care vor opta, căreia i se vor dărui cu tot sufletul. In ceea ce mă privește, pasiunea pentru medicină m-a furat încă din copilărie cînd, internat într-un spital, imobilizat din cauza unei fracturi a piciorului, m-am îndrăgostit de această meserie. Tuturor le-am mărturisit apoi, ani de-a rîndul, hotărîrea mea de a deveni medic şi, chiar în ciuda unor uşoare deziluzii, am devenit. Anul acesta am luat secundariatul printre primii. Tot din pasiune pentru profesie, voi munci, indiferent unde voi fi repartizat. Discuţia cu interlocutorul nostru este destul de plăcută şi mai aflăm că tânărul medic are şi alte pasiuni. Este interpret de muzică uşoară. Nu un oarecare. Chiar anul acesta, ne-a reprezentat oraşul la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia. Din modestie, poate, medicul Huianu nu ne dezvăluie o altă pasiune a sa: fotbalul. Dar cine nu şi-l aminteşte pe fotbalistul Huianu de la „Medicina", care ridica tribunele in picioare cu puterea şi precizia şutului său? „Deşi eram stăpînit de diverse pasiuni, găseam suficient timp să mi le satisfac în egală măsură. In 6 ani de studii nu am avut decît 12 absenţe, ne mărturiseşte cu mîndrie interlocutorul nostru, şi în acest timp am fost un student conştiincios, interpret de muzică uşoară şi destui sunt acei Ioan Sachelarie (continuare în pag. a 2-a) 1 In pagina a 4-a , la apropierea bazei „Rockpile” Un întreg batalion american decimat de patrioţii sud-vietnamezi „Ziua recoltei“ In prima duminică a lunii octombrie se va sărbători şi în acest an „Ziua recoltei", prilej de trecere în revistă a roadelor hărniciei ţărănimii noastre cooperatiste. Pieţele din Capitală ca şi cele din întreaga ţară vor oferi numeroase surprize. Comerţul de legume-fructe, in colaborare cu uniunile judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, au luat măsuri pentru asigurarea unui fond deosebit de marfă, care, între 6 şi 13 octombrie ,va fi pus la dispoziţia populaţiei prin numeroasele standuriexpoziţii cu vînzare în pieţe. In piaţa Obor se prevede organizarea a peste 60 de puncte speciale de vînzare aprovizionate cu produse de calitate superioară, furnizate de toate judeţele ţării. (Agerpres) O interesantă consfătuire a constructorilor ieșeni După cum ne informează tovarăşul Const. Cosma, inginer şef adjunct la Trustul local de construcţii, Grupul nr. 1 de şantiere din oraşul Iaşi a organizat recent un interesant schimb de experienţă cu celelalte grupuri de şantiere ale trustului in legătură cu buna gospodărire a mijloacelor materiale şi respectarea normelor de tehnica securităiţii muncii şi paza contra incendiilor. In cadrul schimbului de experienţă, tov. ing. N. Ionescu, directorul Grupului nr. 1, a făcut o expunere, după care a urmat vizitarea unor şantiere din Socola şi Tătăraşi. In încheiere, a avut loc o discuţie la care au luat parte muncitori, maiştri şi ingineri de pe şantiere; ei au făcut observaţii şi propuneri pentru evitarea risipei de materiale şi a pericolului de accidentare şi de incendiul. Noi tipuri de mobilă întreprinderea de produse finite din lemn din Constanta a prezentat la contractare noi tipuri de mobilă, cu caracteristici superioare. Printre acestea se află dormitorul „Palas“ compus din 9 piese, garnitura de hol „Afrodita" cu canapea extensibilă, două fotolii rotative şi măsuţă executate din lemn în combinaţie cu metal, care au o linie modernă, sunt rezistente şi pot fi uşor manevrate. Colocviu international In amfiteatrul „Spiru Haret" al Facultăţii de matematică-mecanică din Bucureşti, au început marţi dimineaţa lucrările Colocviului internaţional de geometrie algebrică şi topologie algebrică, organizat de Academia Republicii Socialiste România. Alături de numeroşi specialişti români, la această reuniune, sunt prezenţi matematicieni de prestigiu din Anglia, Franţa, Republica Federală a Germaniei, Iugoslavia, Olanda, Polonia şi Statele Unite. Dialog despre macromolecule şi chimie Am fost recent, şi i-am revizitat — cu ocazia Conferinţei republicane de chimie macromoleculară care începe, azi, s septembrie, la Iaşi — pe foarte mulţi dintre chimiştii ieşeni care lucrează, unii de decenii la rând, alţii ceva mai dincoace, la Institutul academic de chimie macromoleculară „Petru Polii, la Institutul politehnic „Gh. Asachi“ și la străvechea Universitate „Al. I. Cuza‘, situate pe colina Copoului. Cu această ocazie, i-am revăzut pe-o seamă de profesori și cercetători exercitind aci, în universul lor specific, populat de eprubete, retorte şi de aparataje ultramoderne şi îndeplinind, cu cuvenită rigoare şi competenţă, în faţa microscopului electronic sau a spectofotometrului cu infraroşii, actul uman al creaţiei lor de strictă specialitate, atenţi la vibraţia imperceptibilă a diagramelor, la clipitul pupilelor electrice colorate în roşu, verde sau galben, fiecare împrumutând parcă, agregatelor sau reacţiilor chimice declanşate, ceva din însăşi trepidaţia şi temperatura sa fizică şi sufletească spre a izbîndi în obţinerea unor importante produse sintetice superioare, mai economice, mai uşoare şi mai comode pentru sporirea avuţiei noastre naţionale, pentru viaţa şi fericirea noastră a tuturora. Evident, nu ne-am prezentat interlocutorilor noştri ca un specialist în polimerizare ori fibre poliesterice şi nici ca un cunoscător In sectorul macromolecular, deşi, vorba lui Voltaire, mai fiecare dintre noi, dubind, din mileniu, pie lon Istrafi lea animală pentru încălţăminte, schimtoind lemnul în cenuşă şi luminarea in flacără, practicăm, fără ca numaidecît să ne dăm seama, procese chimice elementare. Asta spre a nu mai adăugi şi a spune şi despre faptul că, printr-un anume concurs de împrejurări, am fost şi noi cîndva, o vreme, student la Facultatea de chimie industrială — prilej cu care am cunoscut, în căminele de pe strada Sărărie sau de la „Bristol“, la cursuri şi seminarii, pe nu puţini dintre inginerii şi profesorii de azi care activează, împreună cu numeroşi alţii asemeni, în aria universitară ieşeană ce constituie nu numai o zonă geografică şi intelectuală a oraşului Iaşi, ci şi o superbă şi prestigioasă înălţime ştiinţifică a ţării. Din pricini ca acestea —şi poate şi fiindcă îl cunoaştem mai bine şi de mai destui ani pe prof. univ. Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei din Iaşi a Academiei şi rector al Institutului politehnic, încă de pe cînd acesta se înfăţişa odinioară ca un foarte plin de sîrguinţă student, devenit, treptat apoi, un inimos şi ireproşabil magister aflat actualmente în toată puterea vredniciei maturităţii sale şi fiind dotat, ca cetăţean şi ca om de ştiinţă, cu o vie spiritualitate şi, îndeosebi, cu talentul întru devoţiunea pentru înfăptuirea lucrurilor mari, ca şi cu pasiunea pentru cele cutezătoare şi frumoase), — din astfel de motive, repetăm, că, în ce ne priveşte, nu garantăm că vorbim despre chimiştii ieşeni cu întreaga noastră imparţialitate. Ne mîngîiem, în schimb, cu paradoxul care spune că, de fapt, obiectivitatea nu e, foarte adesea, altceva decît cealaltă faţă a subiectivităţii noastre. In plus, am mai menţiona că, în definitiv, sufletul nostru nu e totuşi oglinda indiferentă care se limitează doar să reflecte, ştiut fiind că, de regulă, certitudinea nepărtinirii n-o dă decît lipsa de pasiune , ori noi, personal, nu numai că am ţine să discutăm despre chimie cu ardentă şi sinceră pasiune, ci chiar ne facem o datorie şi o fală din aceasta. De altminteri, cu multitudinea valenţelor şi descoperirilor ei miraculoase de azi, chimia şi, în genere, celelalte discipline de studii care au dobîndit un tot mai pronunţat caracter de ştiinţe de contact, se află, în mod imperios necesar, în bune raporturi de perfectă reciprocitate cu fizica, cu matematica, cu biologia şi, explicabil, şi cu temele majore ale literaturii beletristice, un mare poet ca Paul Valery exclamînd, la timpul său, şi afirmind că, graţie chimiei, „miracolul este azi o marfă curentă de vînzare în orice prăvălie'*, cum mărfuri curente sînt sau cată a fi azi atîtea minunate produse industriale sintetice ca celuloza, mătasea, cauciucul şi celelalte care deseori depăşesc creaţiile naturii. Neîndoios lucru, macromoleculele nu vorbesc, dar inventariate, cercetate cu de-amănuntul şi încadrate în clase aparte, ele sunt puse la treabă de către chimiştii inventivi şi aşa se face că mereu asistăm la cele mai spectaculoase inovaţii şi invenţii cîte, — precum glumea în chip serios conf. ing. I. Hîncu, secretar ştiinţific al Comisiei judeţene de coordonare a cercetării ştiinţifice, — cîte au început, de-un timp încoace, să nailonizeze lumea şi s-o facă să se bucure de miraculoasele plăsmuiri ce ies din retortele fermecate ale (continuare în pag. a 3-a) Un obiect zburător necunoscut a fost observat şi fotografiat la Cluj Redactorii agenţiei „Agerpres, Ludovic Roman şi Gh. Brătescu, relatează : Un grup de excursionişti din Cluj a observat, deasupra unei păduri din apropierea oraşului, un obiect zburător care-şi schimba cu rapiditate poziţia şi direcţia de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă cu un diametru de circa 10 m şi emitea o lumină de culoare albă. Timp de cîteva minute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a îndepărtat cu repeziciune de pămînt. El a putut fi fotografiat de tînărul Emil Barnea, de la Direcţia de sistematizare şi arhitectură din Cluj. Imaginile obţinute sunt de o deosebită claritate. Fotografiile, după cum a remarcat inginerul electronist Florin Gheorghiţă, de la C.S.A.P.C. Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenomen, indică o similitudine între obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă în ziua de 3 august 1965 la Santa Ana din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesizări asemănătoare și din partea altor martori oculari în diferite rînduri. Nu este pentru prima oară cînd sînt văzute în România asemenea obiecte, care au stîrnit interesul întregii lumi. (continuare în pag. a 3-a) La cules de mere în livezile fermei de la Strunga. 0NOUA INHAft ECONOMICA In această vară, In mad cu Secţia a Ill-a de mobilă curbată a Fabricii de mobilă — aliată In plină producţie de mai mulţi ani — a început să se contureze o nouă unitate economică : Atelierul de timplărie al cooperativei „Mobilă şi tapiţerie" Iaşi. Proiectată de către specialiştii de la D.S.A.P.C. Iaşi, noua unitate va cuprinde o suprafaţă de 11.920 m.p. din care construcţii 3.296 m.p., drumuri şi platforme betonate 2.130 m.p., iar spatiile verzi 6.494 m.p. In afară de blocul administrativ prevăzut cu trei nivele, uscătorul de cherestea, punctul termic, postul trafo, magazie lacuri, cabină poartă, şopron pentru adăpostirea cherestelei etc., o modernă hală de fabricaţie f a cărei suprafaţă construită va fi de peste 2.500 m.p.) va adăposti toate secţiile ce vor concura direct la procesul tehnologic : secţia de croit, secţiile de maşini, secţia de finisaj, secţia de asamblare şi montaj, constituind astfel corpul principal al întreprinderii. Aici vor fi instalate şi montate utilaje de mare productivitate, moderne, in cea mai mare parte produse in tara noastră. Printre procedeele noi de fabricaţie, se va folosi finisarea mobilierului prin pulverizare cu nitrolac. De asemenea, vor fi folosite agregate pentru furniruirea şi şlefuirea canturilor. Soluţiile de proiectare adoptate, precum şi nivelul tehnic al utilajului cu care va fi dotată întreprinderea, vor permite realizarea unui grad ridicat de mecanizare. Incepînd cu primirea materiei prime, continuînd cu prelucrarea, finisarea şi expedierea produselor in depozite, operaţiile vor fi mecanizate, lucru ce va asigura obţinerea unei productivităţi sporite a muncii. Tehnica nouă îşi spune aici cuvintul şi prin faptul că pentru evitarea accidentelor accesul intre încăperile sectoarelor unde se lucrează cu produse inflamabile şi hala de fabricaţie se va face prin încăperi tampon. Aceeaşi preocupare au dovedit-o proiectanţii şi pentru crearea unor condiţii optime de muncă colectivului. In acest scop hala de fabricaţie a fost prevăzută cu o instalaţie de transport pneumatic a prafului produs de procesul tehnologic, iar în sectoarele cu mediul viciat va funcţiona o vastă reţea de instalaţii de ventilaţie şi aerisire care va împrospăta in permanentă aerul. Concepută ca o întreprindere modernă, in stare să satisfacă cerinţele populaţiei din judeţul nostru, noua unitate economică va avea o capacitate anuală de 1.400 de garnituri convenţionale. I. Baciu