Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-11 / nr. 6841

ANUL XXII, Nr. 6841 MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1963 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.D. şi al Comsiliului popular judeţean provizoriu O cerinţă primordială a comitetelor de direcţie Creşterea maturităţii politice şi profesionale * Economic si social—două laturi de nedes­f­­ârtit ale producţiei * De ce uneori nu învinge punctul de vedere cel mai înaintat D­ările de seama ale comitetelor de direc­ţie în faţa adunărilor generale ale salaria­ţilor din întreprinderi şi din organizaţiile economi­ce de stat, care au avut loc la începutul lunii august, au dovedit creşterea rapidă a maturităţii politice şi profe­sionale a noilor organe colec­tive de conducere. Aceasta trebuie pusă în legătură nu numai cu capacitatea şi spi­ritul de răspundere al mem­brilor comitetelor respective, ci şi cu capacitatea şi res­ponsabilitatea faţă de înde­plinirea sarcinilor economice trasate de partid a salariaţi­lor întreprinderilor l­are, în adunările generale, şi-au spus cu claritate cuvîntul asupra celor mai importante proble­me de producţie, adincind a­­naliza efectuată în dările de seamă şi completînd planuri­le de măsuri cu noi preve­deri. Desfăşurarea unei acti­vităţi eficiente a comitetelor de direcţie este de neconceput fără a se ţine­ seama de ob­servaţiile şi propunerile adu­nărilor generale ale salariaţi­lor, fără o legătură permanen­tă şi bine sudată cu secţiile şi atelierele productive, cu toa­tă formaţiile de lucru. In a­­cest context esenţial, respec­tarea principiului conducerii colective, a dezbaterii proble­melor activităţii Întreprinderii In comitetele de direcţie şl a luării hotărîriior In colectiv capătă o nouă dimerisiune. Nu este suficient ca In comi­tetele de direcţie o hotărîre să se ia cu majoritate de vo­turi sau In unanimitate, ci ea trebuie să exprime punctul de vedere cel mai înaintat, pre­zent permanent în documen­tele de partid, impus de­ viaţa însăşi. Astfel, comitetul de direc­ţie de la Fabrica „Ţesătura" acordă o mare atenţie ridică­rii eficienţei activităţii produc­tive, preocupîndu-se atît de aspectele tehnice, organiza­torice şi economice, cit şi de aspectele sociale ale producţi­ei. Au fost analizate reduce­rea cheltuielilor materiale a­­le producţiei, creşterea pro­ductivităţii muncii şi realiza­rea parametrilor proiectaţi la­­ noile maşini şi utilaje in­trate în funcţiune în ultima vreme etc., iar în contextul lor şi îngrijirea copiilor la creşa şi căminul fabricii, a­­sistența sanitară acordată sa­lariaţilor de către cadrele medicale ale dispensarului fabricii, îmbunătăţirea cişti­­gului unor muncitoare care e­­xecută lucrări de nivel teh­nic superior,probleme de a căror rezolvare depindea în bu­nă măsură îndeplinirea unor sarcini economice. Numai d­in înșiruirea acestor teme supu­se dezbaterii se poate vedea marea grijă a organului colec­tiv de conducere de a dirija eforturile muncitorilor, , ingi­nerilor și tehnicienilor spre îndeplinirea celor mai impor­tante sarcini economice, îm­­pletindu-le totodată cu cerin­ţele personale ale salariaţilor de a li se asigura condiţii cit mai bune de muncă şi de viaţă. Maturitatea politică şi profesională a comitetului de direcţie de la Fabrica „Ţesă­tura" a fost demonstrată şi de participarea amplă la dez­bateri a tuturor membrilor comitetului, de răspunderea cu care au analizat probleme­le puse în discuţie. A impre­sionat profund competenţa şi ascuţitul spirit de observaţie de care au dat dovadă repre­zentanţii salariaţilor, munci­toare din producţie. Anali­­zîndu-se problema trecerii la zone optime de deservire în secţia lesătorie, în vederea creşterii productivităţii mun­cii, ţinîndu-se seama de noua înzestrare tehnică cu războa­ie de ţesut moderne, munci­toarea Adriana Arnăutu a a­­rătat că măsurile preconizate vor avea succes dacă va fi luată în consideraţie şi re­partizarea diferitelor tipuri de ţesături după zonele de u­­miditate şi temperatură ale sălii de războaie. M­ăsuri organizatorice, tehnice şi economice eficiente care­­dove­desc maturitatea c­o­­­­mitetelor de direcţie au fost luate în toate între­­prji'derile.­­Există iasă-■errmti cindi aceleaşi comitete de direcţie, care In cete mai mul­te împrejurări dovedesc prin­cipialitate şi spirit de răs­pundere In adoptarea hotărî­­rilor, manifestă uneori o în­ţelegere îngustă a marilor sarcini ce le revin. Mai slnt membri ai comitetelor de di­recţie tributari unor menta­lităţi înapoiate, care îi îm­piedică să-şi spună părerea în mod deschis, independent, atunci când sunt supuse dez­baterii diferite probleme ale producţiei . Iată,, de exemplu, la o şe­dinţă a comitetului de direc­ţie de la întreprinderea „Tex- Vasile Gheorghiu (continuare in pag. a 2-a) Perspective la Uzina metalurgică Iaşi la Iaşi, în ca­drul Uzinei meta­lurgice, va lua fi­inţă în cursul anu­lui 1969 un atelier centralizat de con­­fecţii tâmplărie me­talică şi construcţii metalice. Venind în intimpinarea a­­cestui eveniment, in cadrul Uzinei a fost întocmit un studiu tehnico-eco­­t­omic pe baza că­ruia a fost elaborat proiectul de execu­ţie pentru organi­zarea unui atelier improvizat cu a­­celaşi profil. Aces­ta va constitui nu­cleul viitorului a­telier centralizat. In cadrul său vor fi pregătite cadrele necesare şi va fi pusă la punct teh­nologia pentru noua unitate. O nouta­te e si faptul că in acest atelier ex­perimental vor fi executate uimplării metalice tipizate. Aspect de la consfătuirea ca­drelor didactice ce a avut loc la Casa de cultu­ră a tineretului şi studenţilor­­ Iaşi. Foto: G. Paul La cooperativa agricolă din Dolheşti [îl [linii si lun­­i si­­mplii averii okiliissi si lilript­­allic Iii ii ■ De ce a bătut pasul pe loc cooperativa agricolă ■ La cîrma unităţii, un om necinstit ? Primarul, complice la ilegalităţi S La nevoie, se foloseau „argumente tari“ . Corupţia-mijloc de menţinere în funcţii . Ulciorul nu merge de multe ori la apă In, sudul judeţului, un­­deva la poale de pă­dure se află cele trei sate care compun co­muna Dolheşti, Brădi­­ceşti, Pietrişul şi Dol­heşti. Locuitorii acestor sate sunt cunoscuţi ca oameni harnici, cinstiţi, dornici de cind se ştiu să-şi făurească o viaţă m­ai bună. Dar, cind fie­care îşi lucra pământul de unul singur, lanţul greutăţilor era mare, greu, iar munca istovi­toare. Ca s­ăi trăiască mai bine, oamenii au ascultat cu încredere îndemnul partidului şi au intrat cu toţii în, co­operativa agricolă. Cele trei sate au format un tot, o forţă capabilă să răstoarne dealurile. Aici, în­ cooperativa agricolei, ţăranii cooperatori din Dolheşti au făcut pro­grese însemnate. Statul le-a venit în ajutor, pu­n­­­îndu-le la îndemînă mijloace mecanizate, se­minţe de sol, îngrăşă­minte chimice, credite. Anul trecut, pe ogoarele cooperativei agricole a lucrat un­ număr dublu de tractoare şi maşini agricole faţă de 1963, iar cantitatea de îngră­şăminte chimice admi­nistrată, a sporit de pes­te 6 ori. In această perioadă, producţia la hectar s-a mărit cu 500 de kg. la grîu, 300 de kg. la porumb, 450 de kg. la sfecla de zahăr, 2.100 de kg. la struguri. Incepînd din 1964 au­ fost extinse plantaţiile vitico­le, care în prezent ocupă 86 de hectare, din care 65 de hectare sunt pe rod. Alte 25 de hectare desfundate deja urmează să fie plantate în primă­­­vara care vine. Au fost dezvoltate şi fermele de vaci, de oi, de porci, de păisarii. Merită a fi subliniat faptul c­ă în 1967 s-au obţinut cu 600 de litri de lapte, in medie, pe vacă furajată mai mult ca în 1964. Dar, cine cunoaşte oa­menii din Dolheşti, ca­pacitatea şi hărnicia lor, condiţiile naturale loca­le, îşi dă imediat seama că rezultatele obţinute de cooperativa agricolă de la înfiinţarea sa şi pînă în prezent sunt de­parte de a oglindi posi­bilităţile reale. Viile şi livezile au aici cele mai­ bune condiţii de dezvol­tare. Această importan­tă ramură de producţie care aduce însemnate ve­nituri băneşti nu s-a dezvoltat în ritmul po­sibil şi dorit de majori­tatea cooperatorilor din comună. După cum a­­minteam, abia din 1964 au început să se plan­teze unele suprafeţe cu vie. Dezvoltarea albină­­ritului ar fi fost o altă sursă de venituri, după cum la fel de rentabile ar fi fost un grădinărit raţional, existenţa unei şcoli de viţe de vie, a unor ferme de animale mai puternice şi mai bine îngrijite, cîteva a­­teliere meşteşugăreşti în cadrul cărora să fie va­lorificate comorile lo­cale. Toate aceste posibi­lităţi de dezvoltare e­­c­onomică n-au fost stu­diate cu atenţie de fos­tele consilii de condu- Gh. Ghindă (continuare în pag. a 3-a) Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice Ieri, au început în întreaga ţară consfătuirile cadrelor didactice care au devenit o tradiţie preţioasă a şcolii noastre, prilejuind un valoros schimb de opinii, o trecere în revistă a rezultatelor obţinute în anul şcolar precedent şi o dezbatere amplă a sarcinilor pentru fiecare nou an şcolar pe linie instructiv-educativă. De astă dată, consfătuirile se desfăşoară în lumina unor documente deosebit de importante, care marchează o nouă etapă a drumului ascendent al şcolii româneşti, şi anume Directivele privind dezvoltarea învăţămintului în ţara noastră, aprobate de plenara Comitetului Central al partidului din aprilie 1969 şi noua Lege a învăţămintului. Publicăm mai jos relatări privind primele consfătuiri care au început ieri în judeţul Iaşi. La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Ieri dimineaţă, la Casa de cul­tură a tineretului şi studenţilor s-au deschis lucrările consfătui­rii cadrelor didactice din 44 de comune ale judeţului nostru. La consfătuire a luat parte to­varăşul Miu Dobrescu, membru supleant al C. C. al P.C.R.,prim­­secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Con­siliului popular judeţean. Au participat, de asemenea, re­prezentanţi ai Ministerului Invă­­ţămîntului, ai organelor locale de partid şi de stat, al organi­zaţiilor de masă şi obşteşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Vasile Mitrofan, inspector general al Inspectora­tului şcolar judeţean. In conti­nuare, inspectorul şcolar Eugen Vîrgolici a dat citire referatului intitulat „Sarcinile care­ revin cadrelor didactice în noul an şcolar, în lumina Directivelor a­­probate de plenara C. C. al P.C.R. din aprilie 1968 şi a Legii învăţămintului din R. S. România“. Pe marginea referatului, care a tratat in profunzime diversele laturi ale procesului instructiv­­educativ şi a subliniat noile sar­cini izvorîte din recentele docu­mente de partid şi de stat, au luat cuvîntul tovarăşii : Dumi­tru Matcaboje (Andrieşeni), Ta­mara Chiriac (Răducăneni), Va­leria Nicola (Prisăcani), Elena Strat şi Dumitru Mihăilă (Vlă­­deni), Ecaterina Mardare (Bo­­hotin), Gheorghe Anton (Borşa), Puiu Filipescu, preşedintele Con­siliului judeţean al pionierilor, inspector şcolar şef al Inspecto­ratului şcolar judeţean, Costa­­che Culincu (Răducăneni), Ion Popescu (Ţibana), Petru Grăjdea­­nu (Tansa) şi alţii. Participanţii la dezbateri au ţinut în primul rînd să-şi mani­feste întreaga adeziune la po­litica înţeleaptă a partidului, a­­precierea sinceră faţă de trans­formările înnoitoare ale şcolii preconizate de Directivele parti­dului privind dezvoltarea învă­­ţămîntului în ţara noastră şi de noua Lege a învăţămintului. Vorbitorii au împărtăşit toto-­ dată experienţa lor la catedră şi în activităţile extraşcolare, au efectuat un viu schimb de­ idei, au adus propuneri şi sugestii preţioase privind modernizarea învăţămintului şi şi-au exprimat hotărîrea de a depune întreaga lor capacitate pentru îndeplini­rea cu succes a sarcinilor tra­sate învăţămintului de către partid. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu. Desprin­­zind principalele concluzii prac­ (continuare în pag. a 2-a) La Casa sindicatelor La consfătuirea celor peste 1.300 de învăţători şi profesori din mu­nicipiul Iaşi şi comunele subur­bane, care a avut loc la Casa sin­dicatelor, au participat tovarăşii: conf. univ. dr. Aurel Loghin, se­cretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ion Manciuc, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., preşedinte al Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar municipal, reprezentanţi ai Ministerului învăţămintului, in­spectoratului şcolar judeţean, ac­tivişti ai organizaţiilor de masă obşteşti. Importanţa acestor consfătuiri, precum şi necesitatea dezbaterii sarcinilor concrete şi a căilor de realizare a lor, au fost scoase în evidenţă, în cuvîntul de des­chidere a lucrărilor, de către pro­fesorul Grigore Popovici, inspec­tor şcolar şef. Făcînd o analiză a activităţii de educare a tinerei generaţii în a­­nul şcolar trecut, prof. Virgil Iou­, Inspector şcolar şef, a scos în e­­videnţă munca plină de entuziasm a învăţătorilor şi profesorilor, re­zultatele bune obţinute în proce­sul Instructiv-educativ, precum şi sarcinile complexe care stau în faţa slujitorilor şcolii în noul an şcolar. Au luat apoi cuvîntul numeroa­se cadre didactice, abordînd as­pecte variate ale activităţii şco­lare şi extraşcolare, pregătirea pentru predarea lecţiilor (înv. Maria Căpreanu — Liceul nr. 4), modernizarea metodelor de pre­dare (prof. Inocenţiu Măcăreanu — Liceul nr. 2), formele variate ale activităţii cultural-educative în şcoli (prof. Gheorghe Emi­­nescu — Şcoala profesională de construcţii), activitatea instructiv­­educativă în liceele de speciali­tate (ing. Gheorghe Moscu­— Li­ceul industrial de chimie), acti­vitatea pionierească (Suzana Par­tin — Şcoala generală nr. 4), munca profesorilor diriginţi (prof. Elena Vornicu — Şcoala generală nr. 1), rolul învăţătorului şi mă­surile care se impun pentru pre­gătirea şi şcolarizarea elevilor de­ ­continuare în pag. a 2-a) In pagina a 4-a ■ Conferința statelor neposesoare de arme nucleare ■ Evoluția conflictului militar din Nigeria Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamenta­ră olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Sta­telor Generale, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Na­ţionale. La primire au participat E­­mil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii A­­dunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. A fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, amba­sadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră de cordialitate, au fost a­­bordate probleme privind dez­voltarea colaborării între ce­le două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei interna­ţionale actuale. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimi­neaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Ma­rii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost dis­cutate unele probleme de in­teres reciproc privind dezvol­tarea relaţiilor româno-brita­­nice, precum şi aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Cor­­neliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Lon­dra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, amba­sadorul Marii Britanii la Bucu­reşti, P. T. Hayman, subse­cretar de stat pentru aface­rile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, VV. R. Haydon, șeful departa­mentului de știri, G. S. R. Gifford, consilier, director ad­junct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Ex­terne, și P. J. Goulden, consi­lier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) Săptămîna „Vasile Alecsandri“ Comitetul jude­ţean Iaşi al U.T.C. în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă organizează săptămâna „Vasile Alecsandri" în pe­rioada 16—22 sep­tembrie. Seria de manifestări consa­crate memoriei bar­dului de la Mir­­ceşti va debuta cu un simpozion : „Viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri" ce va avea loc în aula Bibliotecii u­­niversitare „Mihai Emin­escu". In aceeaşi z­i se vor deschide expo­ziţii de cărţi, vor avea loc seri lite­rare la Iaşi şi Mir­­ceşti, recitaluri de poezie etc. Din programul zilelor următoare spicuim: întilnire cu poeţi ieşeni la Tg. Frumos, evo­cări ale vieţii şi o­­perei lui Alecsan­dri în întreprinderi şi instituţii, seri de poezie în liceele din judeţul nostru. In acest răstimp îşi vor da con­cursul şi teatrele, prezentând specta­cole adecvate. De exemplu, Teatrul Naţional, ce poartă pe frontispiciu nu­mele marelui nos­tru scriitor, va oferi spectatorilor „Chiriţa în provin­cie" şi „Spectacol Vasile Alecsandri" iar Teatrul de pă­puşi din Iaşi pre­zintă „Chiriţa la păpuşi" şi „Sânzia­na şi Pepelea". In­ ultima zi a „săptămânii Alec­sandri" va avea lor un pelerinaj la Ca­sa memorială din Mirceşti unde se va ţine şi un sim­pozion, urmat de o serbare populară dată cu concursul unor formaţii ar­tistice profesionis­te şi de amatori. Cooperativa agricolă de producţie din Al. I. Cuza: mecanizatorii fac o ultimă verificare la maşinile de recoltat cartofi. Foto : Aurian

Next