Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)
1968-09-11 / nr. 6841
ANUL XXII, Nr. 6841 MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1963 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.D. şi al Comsiliului popular judeţean provizoriu O cerinţă primordială a comitetelor de direcţie Creşterea maturităţii politice şi profesionale * Economic si social—două laturi de nedesfârtit ale producţiei * De ce uneori nu învinge punctul de vedere cel mai înaintat Dările de seama ale comitetelor de direcţie în faţa adunărilor generale ale salariaţilor din întreprinderi şi din organizaţiile economice de stat, care au avut loc la începutul lunii august, au dovedit creşterea rapidă a maturităţii politice şi profesionale a noilor organe colective de conducere. Aceasta trebuie pusă în legătură nu numai cu capacitatea şi spiritul de răspundere al membrilor comitetelor respective, ci şi cu capacitatea şi responsabilitatea faţă de îndeplinirea sarcinilor economice trasate de partid a salariaţilor întreprinderilor lare, în adunările generale, şi-au spus cu claritate cuvîntul asupra celor mai importante probleme de producţie, adincind analiza efectuată în dările de seamă şi completînd planurile de măsuri cu noi prevederi. Desfăşurarea unei activităţi eficiente a comitetelor de direcţie este de neconceput fără a se ţine seama de observaţiile şi propunerile adunărilor generale ale salariaţilor, fără o legătură permanentă şi bine sudată cu secţiile şi atelierele productive, cu toată formaţiile de lucru. In acest context esenţial, respectarea principiului conducerii colective, a dezbaterii problemelor activităţii Întreprinderii In comitetele de direcţie şl a luării hotărîriior In colectiv capătă o nouă dimerisiune. Nu este suficient ca In comitetele de direcţie o hotărîre să se ia cu majoritate de voturi sau In unanimitate, ci ea trebuie să exprime punctul de vedere cel mai înaintat, prezent permanent în documentele de partid, impus de viaţa însăşi. Astfel, comitetul de direcţie de la Fabrica „Ţesătura" acordă o mare atenţie ridicării eficienţei activităţii productive, preocupîndu-se atît de aspectele tehnice, organizatorice şi economice, cit şi de aspectele sociale ale producţiei. Au fost analizate reducerea cheltuielilor materiale ale producţiei, creşterea productivităţii muncii şi realizarea parametrilor proiectaţi la noile maşini şi utilaje intrate în funcţiune în ultima vreme etc., iar în contextul lor şi îngrijirea copiilor la creşa şi căminul fabricii, asistența sanitară acordată salariaţilor de către cadrele medicale ale dispensarului fabricii, îmbunătăţirea ciştigului unor muncitoare care execută lucrări de nivel tehnic superior,probleme de a căror rezolvare depindea în bună măsură îndeplinirea unor sarcini economice. Numai din înșiruirea acestor teme supuse dezbaterii se poate vedea marea grijă a organului colectiv de conducere de a dirija eforturile muncitorilor, , inginerilor și tehnicienilor spre îndeplinirea celor mai importante sarcini economice, împletindu-le totodată cu cerinţele personale ale salariaţilor de a li se asigura condiţii cit mai bune de muncă şi de viaţă. Maturitatea politică şi profesională a comitetului de direcţie de la Fabrica „Ţesătura" a fost demonstrată şi de participarea amplă la dezbateri a tuturor membrilor comitetului, de răspunderea cu care au analizat problemele puse în discuţie. A impresionat profund competenţa şi ascuţitul spirit de observaţie de care au dat dovadă reprezentanţii salariaţilor, muncitoare din producţie. Analizîndu-se problema trecerii la zone optime de deservire în secţia lesătorie, în vederea creşterii productivităţii muncii, ţinîndu-se seama de noua înzestrare tehnică cu războaie de ţesut moderne, muncitoarea Adriana Arnăutu a arătat că măsurile preconizate vor avea succes dacă va fi luată în consideraţie şi repartizarea diferitelor tipuri de ţesături după zonele de umiditate şi temperatură ale sălii de războaie. Măsuri organizatorice, tehnice şi economice eficiente caredovedesc maturitatea comitetelor de direcţie au fost luate în toate întreprji'derile.Există iasă-■errmti cindi aceleaşi comitete de direcţie, care In cete mai multe împrejurări dovedesc principialitate şi spirit de răspundere In adoptarea hotărîrilor, manifestă uneori o înţelegere îngustă a marilor sarcini ce le revin. Mai slnt membri ai comitetelor de direcţie tributari unor mentalităţi înapoiate, care îi împiedică să-şi spună părerea în mod deschis, independent, atunci când sunt supuse dezbaterii diferite probleme ale producţiei . Iată,, de exemplu, la o şedinţă a comitetului de direcţie de la întreprinderea „Tex- Vasile Gheorghiu (continuare in pag. a 2-a) Perspective la Uzina metalurgică Iaşi la Iaşi, în cadrul Uzinei metalurgice, va lua fiinţă în cursul anului 1969 un atelier centralizat de confecţii tâmplărie metalică şi construcţii metalice. Venind în intimpinarea acestui eveniment, in cadrul Uzinei a fost întocmit un studiu tehnico-ecotomic pe baza căruia a fost elaborat proiectul de execuţie pentru organizarea unui atelier improvizat cu acelaşi profil. Acesta va constitui nucleul viitorului atelier centralizat. In cadrul său vor fi pregătite cadrele necesare şi va fi pusă la punct tehnologia pentru noua unitate. O noutate e si faptul că in acest atelier experimental vor fi executate uimplării metalice tipizate. Aspect de la consfătuirea cadrelor didactice ce a avut loc la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Iaşi. Foto: G. Paul La cooperativa agricolă din Dolheşti [îl [linii si luni simplii averii okiliissi si lilriptallic Iii ii ■ De ce a bătut pasul pe loc cooperativa agricolă ■ La cîrma unităţii, un om necinstit ? Primarul, complice la ilegalităţi S La nevoie, se foloseau „argumente tari“ . Corupţia-mijloc de menţinere în funcţii . Ulciorul nu merge de multe ori la apă In, sudul judeţului, undeva la poale de pădure se află cele trei sate care compun comuna Dolheşti, Brădiceşti, Pietrişul şi Dolheşti. Locuitorii acestor sate sunt cunoscuţi ca oameni harnici, cinstiţi, dornici de cind se ştiu să-şi făurească o viaţă mai bună. Dar, cind fiecare îşi lucra pământul de unul singur, lanţul greutăţilor era mare, greu, iar munca istovitoare. Ca săi trăiască mai bine, oamenii au ascultat cu încredere îndemnul partidului şi au intrat cu toţii în, cooperativa agricolă. Cele trei sate au format un tot, o forţă capabilă să răstoarne dealurile. Aici, în cooperativa agricolei, ţăranii cooperatori din Dolheşti au făcut progrese însemnate. Statul le-a venit în ajutor, punîndu-le la îndemînă mijloace mecanizate, seminţe de sol, îngrăşăminte chimice, credite. Anul trecut, pe ogoarele cooperativei agricole a lucrat un număr dublu de tractoare şi maşini agricole faţă de 1963, iar cantitatea de îngrăşăminte chimice administrată, a sporit de peste 6 ori. In această perioadă, producţia la hectar s-a mărit cu 500 de kg. la grîu, 300 de kg. la porumb, 450 de kg. la sfecla de zahăr, 2.100 de kg. la struguri. Incepînd din 1964 au fost extinse plantaţiile viticole, care în prezent ocupă 86 de hectare, din care 65 de hectare sunt pe rod. Alte 25 de hectare desfundate deja urmează să fie plantate în primăvara care vine. Au fost dezvoltate şi fermele de vaci, de oi, de porci, de păisarii. Merită a fi subliniat faptul că în 1967 s-au obţinut cu 600 de litri de lapte, in medie, pe vacă furajată mai mult ca în 1964. Dar, cine cunoaşte oamenii din Dolheşti, capacitatea şi hărnicia lor, condiţiile naturale locale, îşi dă imediat seama că rezultatele obţinute de cooperativa agricolă de la înfiinţarea sa şi pînă în prezent sunt departe de a oglindi posibilităţile reale. Viile şi livezile au aici cele mai bune condiţii de dezvoltare. Această importantă ramură de producţie care aduce însemnate venituri băneşti nu s-a dezvoltat în ritmul posibil şi dorit de majoritatea cooperatorilor din comună. După cum aminteam, abia din 1964 au început să se planteze unele suprafeţe cu vie. Dezvoltarea albinăritului ar fi fost o altă sursă de venituri, după cum la fel de rentabile ar fi fost un grădinărit raţional, existenţa unei şcoli de viţe de vie, a unor ferme de animale mai puternice şi mai bine îngrijite, cîteva ateliere meşteşugăreşti în cadrul cărora să fie valorificate comorile locale. Toate aceste posibilităţi de dezvoltare economică n-au fost studiate cu atenţie de fostele consilii de condu- Gh. Ghindă (continuare în pag. a 3-a) Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice Ieri, au început în întreaga ţară consfătuirile cadrelor didactice care au devenit o tradiţie preţioasă a şcolii noastre, prilejuind un valoros schimb de opinii, o trecere în revistă a rezultatelor obţinute în anul şcolar precedent şi o dezbatere amplă a sarcinilor pentru fiecare nou an şcolar pe linie instructiv-educativă. De astă dată, consfătuirile se desfăşoară în lumina unor documente deosebit de importante, care marchează o nouă etapă a drumului ascendent al şcolii româneşti, şi anume Directivele privind dezvoltarea învăţămintului în ţara noastră, aprobate de plenara Comitetului Central al partidului din aprilie 1969 şi noua Lege a învăţămintului. Publicăm mai jos relatări privind primele consfătuiri care au început ieri în judeţul Iaşi. La Casa de cultură a tineretului şi studenţilor Ieri dimineaţă, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor s-au deschis lucrările consfătuirii cadrelor didactice din 44 de comune ale judeţului nostru. La consfătuire a luat parte tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al C. C. al P.C.R.,primsecretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Invăţămîntului, ai organelor locale de partid şi de stat, al organizaţiilor de masă şi obşteşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Vasile Mitrofan, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean. In continuare, inspectorul şcolar Eugen Vîrgolici a dat citire referatului intitulat „Sarcinile care revin cadrelor didactice în noul an şcolar, în lumina Directivelor aprobate de plenara C. C. al P.C.R. din aprilie 1968 şi a Legii învăţămintului din R. S. România“. Pe marginea referatului, care a tratat in profunzime diversele laturi ale procesului instructiveducativ şi a subliniat noile sarcini izvorîte din recentele documente de partid şi de stat, au luat cuvîntul tovarăşii : Dumitru Matcaboje (Andrieşeni), Tamara Chiriac (Răducăneni), Valeria Nicola (Prisăcani), Elena Strat şi Dumitru Mihăilă (Vlădeni), Ecaterina Mardare (Bohotin), Gheorghe Anton (Borşa), Puiu Filipescu, preşedintele Consiliului judeţean al pionierilor, inspector şcolar şef al Inspectoratului şcolar judeţean, Costache Culincu (Răducăneni), Ion Popescu (Ţibana), Petru Grăjdeanu (Tansa) şi alţii. Participanţii la dezbateri au ţinut în primul rînd să-şi manifeste întreaga adeziune la politica înţeleaptă a partidului, aprecierea sinceră faţă de transformările înnoitoare ale şcolii preconizate de Directivele partidului privind dezvoltarea învăţămîntului în ţara noastră şi de noua Lege a învăţămintului. Vorbitorii au împărtăşit toto- dată experienţa lor la catedră şi în activităţile extraşcolare, au efectuat un viu schimb de idei, au adus propuneri şi sugestii preţioase privind modernizarea învăţămintului şi şi-au exprimat hotărîrea de a depune întreaga lor capacitate pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate învăţămintului de către partid. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu. Desprinzind principalele concluzii prac (continuare în pag. a 2-a) La Casa sindicatelor La consfătuirea celor peste 1.300 de învăţători şi profesori din municipiul Iaşi şi comunele suburbane, care a avut loc la Casa sindicatelor, au participat tovarăşii: conf. univ. dr. Aurel Loghin, secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., Ion Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal Iaşi al P.C.R., preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, reprezentanţi ai Ministerului învăţămintului, inspectoratului şcolar judeţean, activişti ai organizaţiilor de masă obşteşti. Importanţa acestor consfătuiri, precum şi necesitatea dezbaterii sarcinilor concrete şi a căilor de realizare a lor, au fost scoase în evidenţă, în cuvîntul de deschidere a lucrărilor, de către profesorul Grigore Popovici, inspector şcolar şef. Făcînd o analiză a activităţii de educare a tinerei generaţii în anul şcolar trecut, prof. Virgil Iou, Inspector şcolar şef, a scos în evidenţă munca plină de entuziasm a învăţătorilor şi profesorilor, rezultatele bune obţinute în procesul Instructiv-educativ, precum şi sarcinile complexe care stau în faţa slujitorilor şcolii în noul an şcolar. Au luat apoi cuvîntul numeroase cadre didactice, abordînd aspecte variate ale activităţii şcolare şi extraşcolare, pregătirea pentru predarea lecţiilor (înv. Maria Căpreanu — Liceul nr. 4), modernizarea metodelor de predare (prof. Inocenţiu Măcăreanu — Liceul nr. 2), formele variate ale activităţii cultural-educative în şcoli (prof. Gheorghe Eminescu — Şcoala profesională de construcţii), activitatea instructiveducativă în liceele de specialitate (ing. Gheorghe Moscu— Liceul industrial de chimie), activitatea pionierească (Suzana Partin — Şcoala generală nr. 4), munca profesorilor diriginţi (prof. Elena Vornicu — Şcoala generală nr. 1), rolul învăţătorului şi măsurile care se impun pentru pregătirea şi şcolarizarea elevilor de continuare în pag. a 2-a) In pagina a 4-a ■ Conferința statelor neposesoare de arme nucleare ■ Evoluția conflictului militar din Nigeria Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei parlamentare olandeze Marţi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentară olandeză, condusă de G. M. Nederhorst, vicepreşedinte al celei de-a doua camere a Statelor Generale, care se află într-o vizită în ţara noastră la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au participat Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. A fost de faţă Jonkheer dr. Dirk van Eysinga, ambasadorul Olandei la Bucureşti. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au fost abordate probleme privind dezvoltarea colaborării între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, marţi dimineaţa, pe secretarul de stat pentru afacerile externe al Marii Britanii, Michael Stewart. Cu acest prilej au fost discutate unele probleme de interes reciproc privind dezvoltarea relaţiilor româno-britanice, precum şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Pungan, ambasadorul României la Londra. Oaspetele a fost însoţit de sir John Chadwick, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, P. T. Hayman, subsecretar de stat pentru afacerile externe, D. J. D. Maitland, secretar personal principal, VV. R. Haydon, șeful departamentului de știri, G. S. R. Gifford, consilier, director adjunct al departamentului Nord în Ministerul Afacerilor Externe, și P. J. Goulden, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres) Săptămîna „Vasile Alecsandri“ Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. în colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă organizează săptămâna „Vasile Alecsandri" în perioada 16—22 septembrie. Seria de manifestări consacrate memoriei bardului de la Mirceşti va debuta cu un simpozion : „Viaţa şi opera lui Vasile Alecsandri" ce va avea loc în aula Bibliotecii universitare „Mihai Eminescu". In aceeaşi zi se vor deschide expoziţii de cărţi, vor avea loc seri literare la Iaşi şi Mirceşti, recitaluri de poezie etc. Din programul zilelor următoare spicuim: întilnire cu poeţi ieşeni la Tg. Frumos, evocări ale vieţii şi operei lui Alecsandri în întreprinderi şi instituţii, seri de poezie în liceele din judeţul nostru. In acest răstimp îşi vor da concursul şi teatrele, prezentând spectacole adecvate. De exemplu, Teatrul Naţional, ce poartă pe frontispiciu numele marelui nostru scriitor, va oferi spectatorilor „Chiriţa în provincie" şi „Spectacol Vasile Alecsandri" iar Teatrul de păpuşi din Iaşi prezintă „Chiriţa la păpuşi" şi „Sânziana şi Pepelea". In ultima zi a „săptămânii Alecsandri" va avea lor un pelerinaj la Casa memorială din Mirceşti unde se va ţine şi un simpozion, urmat de o serbare populară dată cu concursul unor formaţii artistice profesioniste şi de amatori. Cooperativa agricolă de producţie din Al. I. Cuza: mecanizatorii fac o ultimă verificare la maşinile de recoltat cartofi. Foto : Aurian