Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)
1968-10-23 / nr. 6877
A-. ANDI MH. Nr. 6877 MIERCURI 23 OCTOMBRIE 1914 PACINI 30 BANI Proletari din toate ţările, unifi-va! Incorposabii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi Ieri, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi. Au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetului judeţean de partid, ai comisiei judeţene de revizie, numeroşi invitaţi, cadre de răspundere de la Consiliul popular judeţean provizoriu, de la Uniunile judeţene ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperaţiei de consum şi cooperativelor agricole de producţie, reprezentanţi ai organelor comunale de partid şi de stat, cadre didactice universitare, cercetători ştiinţifici, specialişti de la Trustul zonal I.A.S., Direcţia judeţeană de îmbunătăţiri funciare. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai U.C.E.C.O.M., Centrucoop, Consiliului Superior al Agriculturii şi al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Arficicole de Producţie. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Vasile Potop, membru al C.C. al P.C.R. Plenara a aprobat următoarea ordine de zi: — Referat privind dezvoltarea activităţii de prestări de servicii în judeţul Iaşi şi măsurile care se impun a fi luate in viitor. — Studiu privind posibilităţile de extindere a suprafeţelor irigate in unităţile agricole din judeţul Iaşi. — Aprobarea normelor de reprezentare pentru Conferinţa Judeţeană de partid. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul numeroşi participanţi. In cuvîntul său, tovarăşul Savin Niculescu, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum, s-a referit la unele realizări obţinute, de către cooperaţia de consum in sectorul prestărilor de servicii către populaţie cit şi la cauzele care au generat situaţia nesatisfăcătoare in deservirea oamenilor muncii de la sate cu serviciile solicitate. Creşterea numărului de unităţi şi diversificarea serviciilor au creat condiţii de a satisface în mai mare , măsură cerinţele de prestări ale populaţiei săteşti. Cu toate acestea, numărul de unităţi prestatoare de servicii, profilul acestora nu reuşesc să răspundă solicitărilor justificate ale populaţiei săteşti. Arătînd unele din cauzele care conduc la o asemenea stare de fapte, vorbitorul a arătat modalităţile de îmbunătăţire a acestei activităţi. In aceeaşi ordine de idei, tov. S. Iotcovici, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti, a arătat că analiza pe care plenara Comitetului judeţean de partid a făcut-o în legătură cu activitatea de deservire a populaţiei, cît şi dezbaterea publică care a precedat această analiză, constituie un sprijin şi un valoros îndreptar în munca celor 2.800 de cooperatori. Amintind despre creşterea numărului unităţilor de deservire în cooperaţia meşteşugărească, dezvoltarea bazei materiale, preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii deservirii, vorbitorul s-a oprit la unele servicii mult cerute de către populaţie, venind " în acest sens cu unele propuneri. Tov. Gh. Olaru, directorul Direcţiei de industrie locală, s-a referit la rolul şi importanţa întreprinderilor de industrie locală ca unităţi de deservire a populaţiei cu prestaţii de servicii şi colaborarea cu întreprinderile republicane pentru asigurarea cu produse de serie mică. De asemenea, a subliniat unele măsuri reieşite din sesiunea Consiliului popular judeţean provizoriu, care a avut loc în iulie a.c., măsuri menite să ducă la dezvoltarea industriei locale şi în mod special a sectorului prestator. De, aceleaşi probleme s-a ocupat, în cuvîntul său şi tov. Mihai Grigoraş, „directorul întreprinderii „Proletarul". In cuvîntul său, tov. Petru Mocanu, director al Băncii Naţionale, Sucursala judeţeană Iaşi, s-a ocupat de unele probleme referitoare la rentabilitatea unităţilor prestatoare de servicii, organizarea ştiinţifică a procesului de producţie, diversificarea serviciilor, cointeresarea meseriaşilor şi folosirea unor forme noi de popularizare a unităţilor şi a meşteşugarilor fruntaşi. Despre activitatea de deservire a populaţiei în secţiile de prestări pe două comune administrative — Tansa şi Dagîţa— a vorbit tov. Dan Spătărăscu, preşedintele cooperativei de consum ,„Unirea", Dagîţa. A fost evidenţiată iniţiativa cooperativei de a înfiinţa două secţii de cărămidărie ce au produs 70.000 cărămizi pentru diverse construcţii, cît şi „preocuparea conducerii unităţii pentru înfiinţarea de secţii cu profile noi, cum ar fi : zidari — zugravi, plăpumărie — saltele, remaiat ciorapi, reactivarea secţiilor de tinichigerie şi coafură, secţii care să ducă la îmbunătăţirea deservirii populaţiei din comunele şi satele respective. . Preocupărilemembrilor cooperativei agricole de produc ţie din Deleni-Hîrlau în direcţia dezvoltării continue a tuturor sectoarelor de producţie în funcţie de posibilităţile de care dispune cooperativa, au fost reliefate îtr cuvîntul tov. Gheorghe Bucă, preşedintele unităţii respective. Referindu-se la activităţile anexe pe care cooperativa le-a dezvoltat în ultimii ani, la veniturile ce s-au realizat, din activitatea acestora, vorbitorul a făcut apoi interesante propuneri. Propuneri, in acest sens a mai făcut si tov. Toader Miron, preşedintele Cooperativei agricole din Cozmeşti, în ceea ce priveşte studiul privind posibilităţile de extindere a suprafeţelor irigate în unităţile agricole din judeţul Iaşi, numeroşi participanţi la discuţii, printre care tovarăşii : lucian Hatmanu, directorul Direcţiei agricole judeţene, Constantin Iuraşcu, directorul Direcţiei de îmbunătăţiri funciare, Mihai Sîrbu, directorul întreprinderii agricole de stat Popricani, Mihai Tiron, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, Ion Costache, directorul Staţiunii experimentale agricole Podu Iloaiei, prof. univ. Valeriu Blidaru şi Miron Toader, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Cozmeşti, au subliniat şi au susţinut prin exemplificări necesitatea aplicării în practică a acestui studiu. Executarea lucrărilor prevăzute în studiul amintit va conduce în final la ridicarea economică a judeţului şi se va reflecta în creşterea nivelului de trai al ţărănimii, înscriindu-se astfel în contextul măsurilor de transformare şi modernizare a agriculturii ţării noastre. Tov. Cezar Nicolau, secretar general la Departamentul îmbunătăţirii funciare din Consiliul Superior al Agriculturii, a apreciat, eforturile organelor locale, a specialiştilor în elaborarea vastului şi documentatului studiu privind posibilităţile de extindere a suprafeţelor irigate in unităţile artritele din judeţulIaşi, venind totodată cu unele precizări. In încheierea discuţiilor la primele două puncte de pe ordinea de zi a lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu, prim- secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean. Subliniind importanţă dezbaterilor privind studiul posibilităţilor de extindere a suprafeţelor irigate în unităţile agricole , dezbateri care au avut un caracter de consultare, vorbitorul a reliefat acordul, deplin al plenarei ,în susţinerea acestui studiu, necesitatea găsirii unor noi soluţii pentru extinderea suprafeţelor irigate, fără a se pierde din vedere creşterea eficienţei economice a acestor lucrări, acţiunea urmînd să capete un caracter de masă. Referitor la dezvoltarea activităţii de prestări de servicii, tovarăşul Miu Dobrescu a insistat asupra măsurilor care trebuie luate , în vederea recuperării rămînerii în urmă, în acest domeniu, a anihilării discrepanţei între serviciile puse în slujba populaţiei din mediul urban şi cel rural. In această direcţie sunt încă multe de făcut mai ales că veniturile populaţiei sunt în creştere, ceea ce impune o acoperire în produse şi servicii De asemenea, trebuie aduse în circuitul economic noi resurse pentru ridicarea judeţului, vorbitorul indicînd în acest sens căile şi mijloacele să ducă la îmbunătăţirea activităţii prestărilor de servicii. Plenara a aprobat materialul cu privire la îmbunătăţirea activităţii de deservire a populaţiei. ★ In continuare, plenara a aprobat normele de reprezentare la Conferința județeană de partid, de un delegat la 80 membri de partid. NOŢIUNE MONOLITICĂ, DE NEZDRUNCINAT ANDI ANDRIEŞ Istoria anilor noştri se derulează, dacă mi-e Îngăduit s-o spun, într-o manieră concretă, palpabilă. Avem, fiecare dintre noi, sentimentul unei certitudini şi a unei participări totale, a unei răspunderi şi a unei angajări desăvîrşite. In atmosfera orelor noastre de muncă există ceva care uneşte mai presus de orice, un fluid fonic, un sistem convergent de pulsaţie a inimilor. Intr-un termen de sinteză, toate acestea se numesc partid, intr-o formulă de esenţă toate acestea se numesc capacitatea de a conduce un popor. Am meditat încă odată la aceste adevăruri când, acum cîteva zile, am avut fericirea să asist împreună cu alţi scriitori ieşeni la vizita pe care a făcut-o în bătrîna cetate , moldoveana tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat. Am văzut cum poate arăta un oraş în sărbătoare, nu adevăratul sens al cuvîntului. Numai că sărbătoarea aceasta ridica festival la dimensiunea ideii, iar uralele păstrau, dincolo de explozia lor de entuziasm, delicateţea unei mărturisiri. O mărturisire continuă şi unanimă, de încredere şi de devotament. Miinile care se întindeau să stringă mina tovarăşului Nicolae Ceauşescu — am văzut zeci de mîini care căutau strîngerea de mînă a conducătorului — plasticizau într-o imagine enormă trăinicia legăturilor care există între popor şi cei care veghează la destinele ei. Pentru oamenii de cultură din Iaşi cuvintele cu care li s-a adresat secretarul general al partidului vor rămine, fără îndoială, gravate durabil in conştiinţe. S-a dezbătut în acea adunare memorabilă problema delicată pe care o ridică perpetuarea la un înalt nivel de spiritualitate a unor glorioase tradiţii literar-artistice. Eminescu, Alecsandri, Creangă, Sadoveanu — apariţii incandescente pe firmamentul culturii româneşti şi universale, degajă din unicitatea lor potenţe care se prelungesc în timp spre creatorii de azi, din Iaşi şi din toată ţara, oferindu-le acestora obligativitatea morală de a clasiciza, la rîndul lor, prin acele vîrfuri ale artei pe care poporul nostru le naşte cu atîta dărnicie — acest prezent fantastic şi fermecător, îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat creaţiei artistice va favoriza, fără îndoială, apariţia unor opere de artă la nivelul înaltelor noastre tradiţii, corespunzînd ritmului construcţiei socialiste în ţara noastră. Scriitorii, toţi oamenii de creaţie din Iaşi se simt obligaţi să răspundă încrederii care li se acordă, să cinstească prin operele lor această măreaţă epocă în care, ca niciodată, poporul, partidul şi conducătorii săi reprezintă o noţiune monolitică, de nezdruncinat. VALOROASE PROCEDEE TEHNOLOGICE ■A" Studiile efectuate de un colectiv al Institutului de cercetări tehnologice pentru construcțiile de mașini au dus la elaborarea unui nou procedeu de lucru pentru mărirea rezistentei sapelor de foraj. Procedeul constă In incărcarea acestor utilaje petroliere cu materiale dure şi aplicarea unui tratament termic special. Creşterea durabilităţii şapelor de foraj prin aplicarea acestui noi tehnologii permite realizarea unor economii anuale de aproximativ 150 de milioane lei, calculate la nivelul întregii producţii de foraj. Ar Specialiştii Uzinei de reparaţii din Timişoara au realizat un original banc de probă pentru încercarea şi rodajul servomecanismelor de direcţie necesare echipării tractoarelor. Dotat cu un motor electric, pompe, rezervor de ulei şi utilaje de frânare, bancul de probă permite încercarea în regim de lucru a tuturor parametrilor de funcţionare şi comandă a acestor subansamble acţionate hidraulic. Uzina de reparaţii din Tmişioara a trecut la producţia de serie a bancurilor de încercat şi rodaj.Agerpres) mi A Sesiunea O.N.U. ■ „Apollo - 711 a amerizat în Atlantic ■ MEXICO ’68 In pagina a 4-a Mecanizatori, care deservesc cooperativa agricolă din Țibănești, la semănatul griului. Se dezvoltă baza energetică a ţării in cadrul programului de dezvoltare a bazei energetice şi de electrificare a ţării, anul acesta a fost pusă în funcţiune o putere instalată de 415 Mw şi anume, un grup la centrala electrică de termoficare Craiova şi altul la centrala electrică de termoficare Bucureşti Sud. In acest trimestru urmează să intre în funcţiune un grup de 200 Mw la centrala electrică de termoficare Borzeşti, un grup de 50 Mw la centrala electrică de termoficare Galaţi, precum şi instalaţii cu o putere de 24 Mw la hidrocentralele Cerbureni, Vîlsan şi cumpăniţa de pe Argeş.Agerpres) La ordinea zilei în C. A. P., încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă Stadiul lucrărilor agricole de toamnă la data de 22 octombrie în C.A.P. Ultimele zile de lucru au fost propice efectuării lucrărilor agricole de toamnă în toate cooperativele agricole de producţie. Drept urmare, pe situaţia operativă, întocmită la Direcţia agricolă judeţeană, o serie de lucrări importante marchează unele sporuri de realizare faţă de perioada precedentă, ceea ce dovedeşte că, în general, măsurile luate de organele de partid şi de stat locale, consiliile de conducere şi specialiştii din cooperativele agricole s-au dovedit a fi în multe locuri eficiente. Astfel, prin antrenarea la lucru a unui numar mai mare de cooperatori, tăiatul porumbului de pe cîmp a fost făcut în proporţie de 86 la sută faţă de plan, un număr de 34 de unităţi raportînd terminarea completă a acestei lucrări. In ce priveşte depânuşalul porumbului, procentul lucrării pe judeţ a ajuns la 34 la sută, cooperativele Bulbucani, Movileni şi Forăşti terminind 100 la sută acţiunea respectivă. La recoltatul cartofilor, unde procentul de realizare este acum de 70 la sută, au încheiat lucrarea un număr de 34 de cooperative agricole, iar la sfecla de zahăr s-a recoltat 50 la sută din suprafeţele insăminţate. Vremea favorabilă a permis ca însămînţările de grîu să fie reluate în toate cooperativele agricole. Au fost insâmînţate pină la 22 octombrie 57 la sută din suprafeţele planificate, cooperativele Ruginoasa şi Cozmeşti — Paşcani terminind această importantă acţiune. Timpul înaintat şi unele situaţii întîlnite pe teren nu ne dau dreptul însă să fim mulţumiţi, deoarece în pofida faptului că au fost date pretutindeni indicaţii pentru mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor in scopul încheierii grabnice a lucrărilor agricole de toamnă, mai există in unele cooperative deficienţe serioase care fac ca realizările pe judeţ să nu fie pe măsura posibilităţilor. Un exemplu în această privinţă îl constituie depănuşatul porumbului realizat doar de pe o suprafaţă de 23 100 hectare, deşi în mod practic plantele au fost tăiate pe o suprafaţă de 67.600 hectare. Decalajul exagerat între aceste lucrări (tăiat — depânuşat) demonstrează grăitor că nu pretutindeni consiliile de conducere au mobilizat forţa de lucru necesară. Exemple edificatoare sunt cooperativele de la Stolniceni-Prăjescu, Vinători-Paşcani, Cristeşti, Brăieşti, Heleşteni care n-au depănuşat pină acum nici măcar un kilogram de porumb Ce fac în această perioadă cooperatorii de atei? Iată întrebarea pe care o adresăm şi conducerii Uniunii judeţene a cooperativelor agricole. O anomalie o considerăm şi felul cum se realizează în unele locuri recoltarea cartofilor. Deşi pe judeţ planul este realizat în proporţie de 70 la sută, o serie de cooperative agricole cu mare pondere la acest produs şi cu angajamente ferme de contract pentru livrarea la fondul pieţii a cartofilor, necesari populaţiei de la oraşe, sunt rămase mult în urmă cu recoltarea. La Mirceşti, de exemplu, din 170 de hectare au fost recoltate doar 66 de hectare de cartofi; la Haiduceşti — din 220 de hectare au fost recoltate 155, iar la Heleşteni — din 230 de hectare numai 160. La sfecla de zahăr, în timp ce membrii cooperativelor Oţeleni, Şipote şi Chişcăreni au încheiat complet recoltatul, la alte cooperative agricole ca Plugari, Scobinţi, Victoria şi Hîrlău această lucrare nici n-a început. Situaţia provoacă uimire mai ales in cazul cooperativei Plugari, unde vecinele ei — Şipote şi Chişcăreni — au terminat, aşa după cum am arătat, sută la sută această lucrare. La insămîntările de grîu, pe judeţ au fost realizate în perioada de la 17—22 octombrie o suprafaţă de 9.614 hectare, ce echivalează cu 16 procente din plan şi o viteză de lucru pe zi de 2 403 hectare. Cu ritmul acesta ar mai fi lîcCcSSrc puTîiTU tOrfiiiiiai'nd insămînţărilor încă 11 zile bune de lucru ceea ce este cu to t continuare în pag . 2a| La brigada din satul Domniţa, a C.A.P. Ţibana, atelajele stau, în plină zi, nefolosite. Lucrarea Plan . ba. Realizat ha Cite unităţi au terminat Tăiat porumbul 78.615 67.600 86 34 Depănuşat 78.615 23.100 34 3 Recoltat cartofi 4.625 3.219 70 34 Recoltat sfeclă 6.050 3.000 50 3 InsămîntSri grîu 61.000 34.771 57 2 ... N——MJMUia Orice tinăr, student la medicină dacă ar fi întrebat pentru ce invafă va răspunde, pufin copleşit de greutatea cuvintelor sale, că se pregăteşte să salveze viața oamenilor. Adevărul acestor cuvinte i se va dezvălui insă intr-o zi sau Intr-o noapte cind va fi nevoit să stea ceasuri întregi la căpătiiul unui bolnav facind tot posibilul şi chiar imposibilul, ca să întoarcă viaţa din nou In arterele bolnavului, cind medicul va da adevăratul său examen, suma priceperilor şi calităţilor sale de medic şi de om. Despre un astfel de examen vom vorbi in rradutile care urmează. Viorica Florişteanu, o tinără de 19 ani din Cepleniţa, se îndrepta fară teamă spre Spitalul din Hîrlău. O frăminta numai un singur gind : viaţa nouă pe care o simţea pipiind sub miinile încrucişate va fi a unui băiat sau a unei fete ? Şi ce nume să-i pună ? Nici nu bănuia că timp de mai multe zile nu va şti ce se întimplă cu ea ..şi că numai devotamentul unor medici ii vor reda viaţa. Fiindcă e un lucru cert , Viorica Florişteanu este un om renăscut in adevăratul interes al cuvintului. S-a îndreptat spre sala de naşteri cu aceeaşi linişte, s-a urcat pe masa de naştere numai cu emoţiile pe care o femeie ie poate avea la prima ei naştere. Nici medicul nu prevedea nici o complicaţie. Astfel, pe la ora 14, o fetiţă de 3.300 kg. s-a născut, cetind cu glas puternic dreptul de a trăi. Mama insă şi-a pierdut curbind cunoştinţa ca urmare a unei hemoragii deosebit de, puternice. Diagnosticul era sever : ruptură uterina, de col şi vagin, in jurul mesei de operaţie S-au adunat toţi medicii Spitalului şi in curind sala de operaţie a devenit un adevărat timp de luptă. Bolnava a intrat in şoc hemoragie. Un medic urmărea continuu starea bolnavei constatind că pulsul și tensiunea erau 0 ; un altul se ocupa de reanimare, supraveghind aparatele de transfuzie ; alți doi medici făceau încercări disperate să oprească hemoragia. Intr-un timp destul de scurt bolnava a pierdut peste 2 litri de singe, și din cauza acestei pierderi masive singele nu mai coagula. In mod practic bolnava trecuse pragul vieţii şi firul destul de slab care o mai lega de viaţă se subria clipă cu clipă. A fost chemată telefonic Clinica de obstetrică şi ginecologie din Iaşi. La scurt timp, atit citii trebuie unei maşini să ajungă in cea mai mare viteză de la Iaşi la Hîrlău, dr. Gh. Lupaşcu intra in sala de naştere, apropiindu-se de bolnavă. A urmat o intervenţie chirurgicală, care insă n-a putut opri hemoragia. La miezul nopţii a fost chemat încă un medic reanimator din Iaşi, dr. Teodor Buzea. In acelaşi timp cîteva maşini aduceau in grabă, mergînd cu farurile aprinse in noapte, singe pentru transfuzii de la Iaşi şi Tg. Frumos. Imaginaţi-vă o sală de operaţii in care nu vezi decit figuri încruntate şi îngrijorate, iar pe mese numeroase flacoane de singe (in venele bolnavei s-au introdus aproximativ 5 litri de singe, 5 litri de substituenţi, iar peste 150 de fiole şi flacoane goale de întăritoare şi hemostatice etc. vorbeau de eforturile făcute in speranţa de a readuce bolnava la viaţă. Tirziu, după miezul nopţii, prin curtea spitalului se plimbau doi medici: dr. Gheorghe Lupaşcu şi Examen sub lampa scialitică dr. Traian Pănescu. — Ai o ţigară ? — Dar parcă nu fumaţi... — De obicei nu, dar acum... — Şi eu am fumat atit că nici nu mai simt gustul ţigării. De la distanţă, neindrăznind să se apropie, pe cei doi medici îi priveau ochii îngrijoraţi ai soţului şi mamei Vioricăi Florişteanu care-şi petrecuseră noaptea urmărind umbrele celor care intrau şi ieşeau grăbiţi din sala de operaţie. După aproape 16 ore, bolnava şi-a mai revenit, a deschis ochii, fără să poată recunoaşte pe cineva, fără să observe fetele obosite ale celor din jur. Părea că totul merge bine. Cei doi medici de la Iaşi au plecat, medicii spitalului din Hîrlău s-au aşezat să se odihnească puţin înainte de a începe o nouă zi de muncă, fiindcă aicică se făcea intr-adevăr ziuă şi alţi bolnavi aşteptau să fie consultaţi. Dar numai după cîteva ore şocul hemoragie a revenit şi N. Aldin (continuare în pag a 2-a) A In pag. a 2-a * Viata * culturală SPORTB „Zona“ de la Brăila cîștigată de luptătorii ieșeni