Flacăra Iaşului, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6858-6884)

1968-10-23 / nr. 6877

­A-. ANDI MH. Nr. 6877 MIERCURI 23 OCTOMBRIE 19­1­4 PACINI 30 BANI Proletari din toate ţările, unifi-va! Incorp­­osabii Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean provizoriu Plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi Ieri, a avut loc plenara Comitetului judeţean de partid Iaşi. Au participat membri şi membri supleanţi ai Comitetu­lui judeţean de partid, ai co­misiei judeţene de revizie, numeroşi invitaţi, cadre de răspundere de la Consiliul popular judeţean provizoriu, de la Uniunile judeţene ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperaţiei de consum şi coo­perativelor agricole de pro­ducţie, reprezentanţi ai orga­nelor comunale de partid şi de stat, cadre didactice uni­versitare, cercetători ştiinţifici, specialişti de la Trustul zonal I.A.S., Direcţia judeţeană de îmbunătăţiri funciare. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai U.C.E.C.O.M., Centrucoop, Consiliului Supe­rior al Agriculturii şi al Uniu­nii Naţionale a Cooperativelor Arficicole de Producţie. La lucrările plenarei a luat parte tovarăşul Vasile P­otop, membru al C.C. al P.C.R. Plenara a aprobat următoa­rea ordine de zi: — Referat privind dezvol­tarea activităţii de prestări de servicii în judeţul Iaşi şi mă­surile care­ se impun a fi lu­ate in viitor. — Studiu privind posibili­tăţile de extindere a supra­feţelor irigate in unităţile a­­gricole din judeţul Iaşi. — Aprobarea normelor de reprezentare pentru Conferinţa Judeţeană de partid. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul numeroşi participanţi. In cuvîntul său, tovarăşul Savin Niculescu, preşedintele Uniunii judeţene a cooperati­velor de consum, s-a referit la unele realizări obţinute, de că­tre cooperaţia de consum in sectorul prestărilor de servicii către populaţie cit şi la cau­zele care au generat situaţia nesatisfăcătoare in deservirea oamenilor muncii de la sate cu serviciile solicitate. Creş­terea numărului de unităţi şi diversificarea serviciilor au creat condiţii de a satisface în mai mare , măsură cerinţele de prestări ale populaţiei să­teşti. Cu toate acestea, nu­mărul de unităţi prestatoare de servicii, profilul acestora nu reuşesc să răspundă soli­citărilor justificate ale popu­laţiei săteşti. Arătînd unele din cauzele care conduc la o asemenea stare de fapte, vor­bitorul a arătat modalităţile de îmbunătăţire a acestei ac­tivităţi. In aceeaşi ordine de idei, tov. S. Iotcovici, preşedintele Uniunii judeţene a coopera­tivelor meşteşugăreşti, a ară­tat că analiza pe care ple­nara Comitetului judeţean de partid a făcut-o în legătură cu activitatea de deservire a populaţiei, cît şi dezbaterea publică care a precedat­ a­­ceastă analiză, constituie un sprijin şi un valoros îndrep­tar în munca celor 2.800 de cooperatori. Amintind despre creşterea numărului unităţi­lor de deservire în cooperaţia meşteşugărească, dezvoltarea bazei materiale, preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii deservirii, vorbitorul s-a oprit la unele servicii mult cerute de către populaţie, venind " în acest sens cu unele propu­neri. Tov. Gh. Olaru, directorul Direcţiei de industrie locală, s-a referit la­­ rolul şi impor­tanţa întreprinderilor de in­dustrie locală ca unităţi de deservire a populaţiei cu pres­taţii de servicii şi colabora­rea cu întreprinderile republicane pentru asigurarea cu produse de serie mică. De asemenea, a subliniat unele măsuri re­ieşite din sesiunea Consiliu­lui popular judeţean provizo­riu­, care­ a avut loc în iulie a.c., măsuri menite să ducă la dezvoltarea industriei lo­cale şi în mod special a sec­torului prestator. De, aceleaşi probleme s-a ocupat, în cu­vîntul său şi tov. Mihai Gri­­goraş, „directorul întreprinde­rii „Proletarul". In cuvîntul său, tov. Petru Mocanu, director al Băncii Naţionale, Sucursala judeţea­nă Iaşi, s-a ocupat de unele probleme referitoare la renta­bilitatea unităţilor prestatoare de servicii, organizarea ştiin­ţifică a procesului de produc­ţie, diversificarea serviciilor, cointeresarea meseriaşilor şi folosirea unor forme noi de popularizare a unităţilor şi a meşteşugarilor fruntaşi. Despre activitatea de deser­vire a populaţiei în secţiile de prestări pe două comune administrative — Tansa şi Da­­gîţa­­— a vorbit tov. Dan Spă­­tărăscu, preşedintele coopera­tivei de consum ,„Unirea", Da­­gîţa. A fost evidenţiată ini­ţiativa cooperativei de a în­fiinţa două secţii de cărămi­­dărie ce au produs 70.000 că­rămizi pentru diverse con­strucţii, cît şi „preocuparea con­ducerii unităţii pentru înfiin­ţarea de secţii cu profile noi, cum ar fi : zidari —­­ zu­gravi, plăpumărie — saltele, remaiat ciorapi, reactivarea secţiilor de tinichigerie şi coafură, secţii care să ducă la îmbunătăţirea deservirii populaţiei din comunele şi­ sa­tele respective. . Preocupările­­membrilor coo­perativei agricole de produc­­­ ţie din Deleni-Hîrlau în direc­ţia dezvoltării continue a tu­turor sectoarelor de­ produc­ţie în funcţie de posibilită­ţile de care dispune coopera­tiva, au fost reliefate îtr cu­vîntul tov. Gheorghe Bucă, preşedintele unităţii respecti­ve. Referindu-se la activităţile anexe pe care cooperativa le-a dezvoltat în ultimii ani, la veniturile ce s-au realizat, din activitatea acestora, vor­bitorul a făcut apoi intere­sante propuneri. Propuneri, in acest sens a mai făcut si tov. Toader Miron, preşedintele Cooperativei agricole din Coz­­m­eşti, în ceea ce priveşte studiul privind posibilităţile de extin­dere a suprafeţelor irigate în unităţile agricole din judeţul Iaşi, numeroşi participanţi la discuţii, printre care tovară­şii : lucian Hatmanu, direc­torul Direcţiei agricole jude­ţene, Constantin Iuraşcu, di­rectorul Direcţiei de îmbună­tăţiri funciare, Mihai Sîrbu, directorul întreprinderii agri­cole de stat Popricani, Mihai Tiron, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor a­­gricole de producţie, Ion Costache, directorul Staţiunii experimentale agricole Podu­ Iloaiei, prof. univ. Valeriu Blidaru şi Miron Toader, pre­şedintele cooperativei agrico­le de producţie din Cozmeşti, au subliniat şi au susţinut prin exemplificări necesitatea apli­cării în practică a acestui stu­diu. Executarea lucrărilor pre­văzute în studiul amintit va conduce în final la ridicarea economică a judeţului şi se va reflecta în creşterea nive­lului de trai al ţărănimii, în­­scriindu-se astfel în contextul măsurilor de transformare şi modernizare a agriculturii ţă­rii noastre. Tov. Cezar Nicolau, secre­tar general la Departamentul îmbunătăţiri­i funciare din Con­siliul Superior al Agriculturii, a apreciat, eforturile organelor locale, a specialiştilor în ela­borarea vastului şi documen­tatului studiu privind posibili­tăţile de extindere a suprafe­ţelor irigate in unităţile artri­tele din judeţul­­Iaşi, venind totodată cu unele precizări. In încheierea discuţiilor la primele două puncte de pe or­dinea de zi a lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul tovarăşul Miu­ Dobrescu, prim- secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popu­lar judeţean. Subliniind impor­tanţă dezbaterilor privind stu­diul posibilităţilor de extinde­re a suprafeţelor irigate în uni­tăţile agricole , dezbateri ca­re au avut un caracter de consultare, vorbitorul a relie­fat acordul, deplin al plenarei ,în susţinerea acestui studiu, necesitatea găsirii unor noi soluţii pentru extinderea su­prafeţelor irigate, fără a se pierde­­ din vedere creşterea eficienţei­ economice a acestor lucrări, acţiunea urmînd să capete­ un caracter de masă. Referitor la dezvoltarea ac­tivităţii de prestări de servi­cii, tovarăşul Miu Dobrescu a insistat asupra măsurilor ca­re trebuie luate , în vederea recuperării rămînerii în urmă, în acest domeniu, a anihilării discrepanţei între serviciile puse în slujba populaţiei din mediul urban şi cel rural. In această direcţie sunt­ încă mul­te de făcut mai ales că veni­turile populaţiei sunt în creş­tere, ceea ce impune o acope­rire în produse şi servicii De asemenea, trebuie aduse în circuitul economic noi resur­se pentru ridicarea judeţului, vorbitorul indicînd în acest sens căile şi mijloacele să­­ ducă la îmbunătăţirea ac­tivităţii prestărilor de servi­cii. Plenara a aprobat materialul cu privire la îmbunătăţirea activităţii de deservire a populaţiei. ★ In continuare, plenara a aprobat normele de reprezen­tare la Conferința județeană de partid, de un delegat la 80 membri de partid. NOŢIUNE MONOLITICĂ, DE NEZDRUNCINAT ANDI ANDRIEŞ Istoria anilor noştri se derulează, dacă mi-e Îngăduit s-o spun, într-o manieră concretă, palpabilă. Avem, fie­care dintre noi, sentimentul unei certitudini şi a unei par­ticipări totale, a unei răspunderi şi a unei angajări de­­săvîrşite. In atmosfera orelor noastre de muncă există ceva care uneşte mai presus de orice, un fluid fonic, un sistem convergent de pulsaţie a inimilor. Intr-un termen de sinteză, toate acestea se numesc partid, intr-o formulă de esenţă toate acestea se numesc capacitatea de a con­duce un popor. Am meditat încă odată la aceste adevăruri când, acum cîteva zile, am avut fericirea să asist împreună cu alţi scriitori ieşeni la vizita pe care a făcut-o în bătrîna cetate , moldoveana tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în fruntea unei delegaţii de partid şi de stat. Am văzut cum poate arăta un oraş în sărbătoare, nu adevăratul sens al cuvîntului. Numai că sărbătoarea aceasta ridica festival la dimensiunea ideii, iar uralele păstrau, dincolo de explozia lor de entuziasm, delicateţea unei mărturisiri. O mărturisire continuă şi unanimă, de încredere şi de devotament. Miinile care se întindeau să stringă mina tovarăşului Nicolae Ceauşescu — am văzut zeci de mîini care căutau strîngerea de mînă a conducă­torului — plasticizau într-o imagine enormă trăinicia­ le­găturilor care există între popor şi cei care veghează la destinele ei. Pentru oamenii de cultură din Iaşi cuvintele cu care li s-a adresat secretarul general al partidului vor rămine, fără îndoială, gravate durabil in conştiinţe. S-a dezbătut în acea adunare memorabilă problema delicată pe care o ridică perpetuarea la un înalt nivel de spiritualitate a unor glorioase tradiţii literar-artistice. Eminescu, Alecsandri, Creangă, Sadoveanu — apariţii in­candescente pe firmamentul culturii româneşti şi univer­sale, degajă din unicitatea lor potenţe care se prelungesc în timp spre creatorii de azi, din Iaşi şi din toată ţara, oferindu-le acestora obligativitatea morală de a clasiciza, la rîndul lor, prin acele vîrfuri ale artei pe care poporul nostru le naşte cu atîta dărnicie — acest prezent fantastic şi fermecător, îndemnul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat crea­ţiei artistice va favoriza, fără îndoială, apariţia unor opere de artă la nivelul înaltelor noastre tradiţii, corespunzînd ritmului construcţiei socialiste în ţara noastră. Scriitorii, toţi oamenii de creaţie din Iaşi se simt obli­gaţi să răspundă încrederii care li se acordă, să cinstească prin operele lor această măreaţă epocă în care, ca nici­odată, poporul, partidul şi conducătorii săi reprezintă o noţiune monolitică, de nezdruncinat. VALOROASE PROCEDEE TEHNOLOGICE ■A" Studiile efectuate de un co­lectiv al Institutului de cerce­­tări tehnologice pentru con­strucțiile de mașini au dus la elaborarea unui nou procedeu de lucru pentru mărirea re­zistentei sapelor de foraj. Pro­cedeul constă In incărcarea a­­cestor utilaje petroliere cu materiale dure şi aplicarea u­­nui tratament termic special. Creşterea durabilităţii şapelor de foraj prin aplicarea acestui noi tehnologii permite reali­zarea unor economii anuale de aproximativ 150 de milioane lei, calculate la nivelul între­gii producţii de foraj. Ar Specialiştii Uzinei de repa­raţii din Timişoara au realizat un original banc de probă pentru încercarea şi rodajul servomecanismelor de direc­ţie necesare echipării trac­toarelor. Dotat cu un motor e­­lectric, pompe, rezervor de ulei şi utilaje de frânare, ban­cul de probă permite încer­carea în regim de lucru a tu­turor parametrilor de func­ţionare şi comandă a acestor subansamble acţionate hidrau­lic. Uzina de reparaţii din Tmişioara a trecut la produc­ţia de serie a bancurilor de încercat şi rodaj.­­Agerpres) m­i A Sesiunea O.N.U. ■ „Apollo - 711 a amerizat în Atlantic ■ MEXICO ’68 In pagina a 4-a Mecanizatori, care deservesc cooperativa agricolă din Țibănești, la semăna­tul griului. Se dezvoltă baza energetică a ţării in cadrul programului de dezvoltare a bazei e­­nergetice şi de electrifica­re a ţării, anul acesta a fost pusă în funcţiune o putere instalată de 415 Mw şi anume, un grup la centrala electrică de termoficare Craiova şi altul la centrala electrică de termoficare Bucureşti Sud. In acest trimestru urmează să intre în func­ţiune un grup de 200 Mw la centrala electrică de termoficare Borzeşti, un grup de 50 Mw la centrala electrică de termoficare Galaţi, precum şi instalaţii cu o putere de 24 Mw la hidrocentralele Cerbureni, Vîlsan şi cumpăniţa de pe Argeş.­­Agerpres) La ordinea zilei în C. A. P., încheierea grabnică a tuturor lucrărilor agricole de toamnă Stadiul lucrărilor agricole de toamnă la data de 22 octombrie în C.A.P. U­ltimele zile de lucru au fost propice efectuă­rii lucrărilor agricole de toamnă în toate co­operativele agricole de producţie. Drept urmare, pe situaţia operativă, întocmită la Direcţia agricolă judeţeană, o serie de lucrări importante marchează unele sporuri de realizare faţă de perioada precedentă, ceea ce dovedeş­te că, în general, măsurile luate de organele de partid şi de stat locale, consiliile de conducere şi specialiştii din cooperativele agricole s-au dovedit a fi în multe locuri eficiente. Astfel, prin antre­narea la lucru a unui numar mai mare de cooperatori, tă­iatul porumbului de pe cîmp a fost făcut în proporţie de 86 la sută faţă de plan, un număr de 34 de unităţi ra­­portînd terminarea completă a acestei lucrări. In ce priveşte depânuşalul porumbului, procentul lucrării pe judeţ a ajuns la 34 la sută, cooperativele Bulbucani, Movileni şi Forăşti terminind 100 la sută acţiunea respecti­vă. La recoltatul cartofilor, un­de procentul de realizare este acum de 70 la sută, au încheiat lucrarea un număr de 34 de cooperative agricole, iar la sfecla de zahăr s-a re­coltat 50 la sută din supra­feţele insăminţate. Vremea favorabilă a per­mis ca însămînţările de grîu să fie reluate în toate coope­rativele agricole. Au fost in­­sâmînţate pină la 22 octom­brie 57 la sută din suprafe­ţele planificate, cooperativele Ruginoasa şi Cozmeşti — Paşcani terminind această im­portantă acţiune. Timpul înaintat şi unele si­tuaţii întîlnite pe teren nu ne dau dreptul însă să fim mulţumiţi, deoarece în pofi­da faptului că au fost date pretutindeni indicaţii pentru mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor in scopul înche­ierii grabnice a lucrărilor a­­gricole de toamnă, mai exis­tă in unele cooperative defi­cienţe serioase care fac ca realizările pe judeţ să nu fie pe măsura posibilităţilor. Un exemplu în această privinţă îl constituie depănuşatul porumbului realizat doar de pe o suprafaţă de 23 100 hec­tare, deşi în mod practic plan­tele au fost tăiate pe o suprafa­ţă de 67.600 hectare. Decalajul exagerat între aceste lucrări (tăiat — depânuşat) demon­strează grăitor că nu pretu­tindeni consiliile de condu­cere au mobilizat forţa de lu­cru necesară. Exemple edifi­catoare sunt cooperativele de la Stolniceni-Prăjescu, Vină­­tori-Paşcani, Cristeşti, Bră­­ieşti, Heleşteni care n-au de­­pănuşat pină acum nici mă­car un kilogram de porumb Ce fac în această perioadă cooperatorii de atei? Iată în­trebarea pe care o adresăm şi conducerii Uniunii judeţe­ne a cooperativelor agricole. O anomalie o considerăm şi felul cum se realizează în unele locuri recoltarea carto­filor. Deşi pe judeţ planul este realizat în proporţie de 70 la sută, o serie de cooperative agricole cu mare pondere la acest produs şi cu angaja­mente ferme de contract pen­tru liv­rarea la fondul pieţii a cartofilor, necesari popu­­laţiei de la oraşe, sunt ră­mase mult în urmă cu recol­tarea. La Mirceşti, de exem­plu, din 170 de hectare au fost recoltate doar 66 de hec­tare de cartofi; la Haiduceşti — din 220 de hectare au fost recoltate 155, iar la Heleşteni — din 230 de hectare nu­mai 160. La sfecla de zahăr, în timp ce membrii cooperativelor Oţeleni, Şipote şi Chişcăreni au încheiat complet recolta­tul, la alte cooperative agri­cole ca Plugari, Scobinţi, Vic­toria şi Hîrlău această lu­crare nici n-a început. Situa­ţia provoacă uimire mai ales in cazul cooperativei Plugari, unde vecinele ei — Şipote şi Chişcăreni — au terminat, aşa după cum am arătat, sută la sută această lucrare. La insămîntările de grîu, pe judeţ au fost realizate în pe­rioada de la 17—22 octombrie o suprafaţă de 9.614 hectare, ce echivalează cu 16 procen­te din plan şi o viteză de lucru pe zi de 2 403 hectare. Cu ritmul acesta ar mai fi lîcCcSSrc puTîiTU tOrfiiiiiai'nd in­­sămînţărilor încă 11 zile bune de lucru ceea ce este cu to­­ t continuare în pag . 2­a| La brigada din satul Domniţa, a C.A.P. Ţi­­bana, atelajele stau, în plină zi, nefolosite. Lucrarea Plan . ba. Realizat ha Cite unităţi au terminat Tăiat porumbul 78.615 67.600 86 34 Depănuşat 78.615­­ 23.100 34 3 Recoltat cartofi 4.625 3.219 70 34 Recoltat sfeclă 6.050 3.000 50 3 InsămîntSri grîu 61.000 34.771 57 2 ... N­——MJMUia O­rice tinăr, student la medici­nă dacă ar fi întrebat pen­tru ce invafă va răspunde, pufin copleşit de greutatea cuvintelor sale, că se pregă­teşte să salveze viața oamenilor. Adevărul acestor cuvinte i se va dezvălui insă intr-o zi sau Intr-o noapte cind va fi nevoit să stea ceasuri întregi la căpătiiul unui bol­nav fac­ind tot posibilul şi chiar im­posibilul, ca să întoarcă viaţa din nou In arterele bolnavului, cind medicul va da adevăratul său exa­men, suma priceperilor şi calităţilor sale de medic şi de om. Despre un astfel de examen vom vorbi in rra­­dutile care urmează. Viorica Florişteanu, o tinără de 19 ani din Cepleniţa, se îndrepta fa­ră teamă spre Spitalul din Hîrlău. O frăminta numai un singur gind : via­ţa nouă pe care o simţea pi­piind sub miinile încrucişate va fi a unui băiat sau a unei fete ? Şi ce nume să-i pună ? Nici nu bănuia că timp de mai multe zile nu va şti ce se întimplă cu ea ..şi că numai devota­mentul unor medici ii vor reda via­ţa. Fiindcă e un lucru cert , Viorica Florişteanu este un om renăscut in adevăratul interes al cuvintului. S-a îndreptat spre sala de naşteri cu aceeaşi linişte, s-a urcat pe ma­­sa de naştere numai cu emoţiile pe care o femeie ie poate avea la pri­ma ei naştere. Nici medicul nu pre­vedea nici o complicaţie. Astfel, pe la ora 14, o fetiţă de 3.300 kg. s-a născut, cetind cu glas puternic dreptul de a trăi. Mama insă şi-a pierdut cu­­rbind cunoştinţa ca urmare a unei he­moragii deosebit de, puternice. Diag­nosticul era sever : ruptură uterina, de col şi vagin, in jurul mesei de operaţie S-au adunat toţi medicii Spitalului şi in curind sala de ope­raţie a devenit un adevărat ti­mp de luptă. Bolnava a intrat in şoc he­moragie. Un medic urmărea continuu starea bolnavei constatind că pulsul și tensiunea erau 0 ; un altul se ocupa de reanimare, supraveghind aparatele de transfuzie ; alți doi me­dici făceau încercări disperate să oprească hemoragia. Intr-un timp destul de scurt bolnava a pierdut peste 2 litri de singe, și din cauza acestei pierderi masive singele nu mai coagula. In mod practic bolnava trecuse pragul vieţii şi firul destul de slab care o mai lega de viaţă se subria clipă cu clipă. A fost che­mată telefonic Clinica de obstetrică şi ginecologie din Iaşi. La scurt timp, atit cit­ii trebuie unei maşini să ajungă in cea mai mare viteză de la Iaşi la Hîrlău, dr. Gh. Lupaşcu intra in sala de naştere, apropiindu-se de bolnavă. A urmat o intervenţie chirurgicală, care insă n-a putut opri hemoragia. La miezul nopţii a fost chemat încă un medic reanimator din Iaşi, dr. Teodor Buzea. In acelaşi timp cîteva maşini aduceau in grabă, mergînd cu farurile aprinse in noapte, singe pentru transfuzii de la Iaşi şi Tg. Frumos. Imaginaţi-vă o sală de operaţii in care nu vezi decit figuri încrun­tate şi îngrijorate, iar pe mese nu­meroase flacoane de singe (in ve­nele bolnavei s-au introdus aproxi­mativ 5 litri de singe, 5 litri de substituenţi, iar peste 150 de fiole şi flacoane goale de întăritoare şi hemostatice etc. vorbeau de efortu­rile făcute in speranţa de a readuce bolnava la viaţă­. Tirziu, după miezul nopţii, prin curtea spitalului se plimbau doi medici: dr. Gheorghe Lupaşcu şi Examen sub lampa scialitică dr. Traian Pănescu. — Ai o ţigară ? — Dar parcă nu fumaţi... — De obicei nu, dar acum... — Şi eu am fumat atit că nici nu mai simt gustul ţigării. De la distanţă, neindrăznind să se apropie, pe cei doi medici îi pri­veau ochii îngrijoraţi ai soţului şi mamei Vioricăi Florişteanu care-şi petrecuseră noaptea urmărind um­brele celor care intrau şi ieşeau gră­biţi din sala de operaţie. După aproape 16 ore, bolnava şi-a mai revenit, a deschis ochii, fără să poată recunoaşte pe cineva, fără să observe fetele obosite ale celor din jur. Părea că totul merge bine. Cei doi medici de la Iaşi au plecat, me­dicii spitalului din Hîrlău s-au aşe­zat să se odihnească puţin înainte de a începe o nouă zi de muncă, fiindcă aicică se făcea intr-adevăr ziuă şi alţi bolnavi aşteptau să fie consultaţi. Dar numai după cîteva ore şocul hemoragie a revenit şi N. Aldin (continuare în pag a 2-a) A In pag. a 2-a * Viata * culturală SPORTB „Zona“ de la Brăila cîștigată de luptătorii ieșeni

Next