Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)

1969-07-31 / nr. 7116

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 '* Comitetele de direcţie din întreprinderi dezbat cifrele de plan pe 1970 Eforturi sporite pentru creşterea productivităţii muncii .­ Ceea ce mi se pare foarte important de reţinut din pre­vederile planului pe 1970, ară­ta in cuvintul său ing. Adrian Stircea, şeful secţiei confecţii, este creşterea productivităţii muncii cu 9,5 la sută faţă de anul curent. Este o creştere in­­sem­nată, mai ales dacă n­e gra­­dim ,că în anul viitor jumătate din producţia fabricii va fi des­­te­nată exportului. După cum se ştie, unele comenzi pentru ex­­port cer o manoperă sporită la operaţia de ambalaj, ceea ce determină în unele cazuri scă­derea productivităţii muncii. Sunt comenzi pentru care trebuie să folosim, la un agregat, doi oa­meni pentru ambalaj, iar gh­ele la care trebuie să folosim 5 oameni. Cum putem asigura to­tuşi creşterea productivităţii muncii ? La această întrebare şi-au propus să răspundă majoritatea participanţilor la discuţii, ana­­lizind diverse aspecte organi­­ificorie­ şi tehnice ale produc­ţiei. Atît inginerul Adrian Stircea cit şi inginerii Atila Balici, şeful secţiei tricotat, Arina Beider, adjunct al şefului serviciului teh­nic, Ovidiu Garză, şeful servi­­ciului C-T-C., Pan Pumitriu, ad­junct al şefului secţiei finisaj, şi alţii au insistat asupra spe­cializării pe tipuri de produse a muncitorilor, ridicarea eglifla­cării, estigenţ, la recepţionarea materiei prime şi a materiale­lor auxiliare, cunoaşterii din timp a comenzilor în vederea pregătirii mai temeinice a pro­ducţiei.­­ Specializarea pe tipuri de produse, spunea ing. CMdin Oarză, asigură nu numai creş­terea productivităţii muncii, ci şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. de altfel, colectivul fabricii Fabrica de tricotaje „Moldova“ s-a convins de avantajul spe­cializării prin rezultatele ob­ţi­­nute la unele agregate din secţia confecţii. - Va trebui să organizăm şi echipe specializate pentru re­pararea şi întreţinerea diferite­lor tipuri de maşină, spunea ing. A­,la Dalie.­­­ Creşterea productivităţii muncii, a fost de părere ing. Pan­tomitriu, depinde şi de modul cum vor funcţiona une­le utilaje cu care este dotată fabrica în momentul de faţă. Constat însă că unele din a­­cestea, livrate de „Unirea" Cluj, prezintă defecte, pe aceea con­sider că trebuie să cerem uzinei constructoare să remedieze ime­diat defectele semnalate. În paricul dezbaterilor, s-a a­­rătat că necunoaşterea structu­rii sortimentelor constituie o di­ficultate în ceea ce priveşte realizarea productivităţii muncii în 1979. Dar structura mtimen­­telor nu a fost cunoscută nici pînă acum pe întregul an, ci temesstrist, după cum se închei® contractele. Pe aici concluzia că trebuie depuse eforturi mai mari pentru perfecţionarea organiză­rii producţiei, pentru folosirea mai judicioasă a capacităţii maşinilor, a forţei de muncă. Numai în prim­ul semestru al anului acesta s-au înregistrat 9.000 de ore întrerupere din producţie pentru reparaţii ac­cidentale, ceea ce arată că la întreţinere© maşinilor mai sunt deficienţe, iar intervenţiile nu se bucură întotdeauna ide .ope­rativitate. Planul de măsuri prezentat de ing. şef Gh. Şerban, detailat şi precis, a întrunit aprecieri a­­nanime, el ur­rcînd să mai fi© completat pe parcurs. Dintr-un caglcul sumar, numai prin apli­carea măsurilor anunţate în şedinţa lărgită a comitetului de direcţie se va putea asigura creşterea productivităţii muncii în 1970 cu peste 7 la sută, ceea ce înseamnă o apropiere sen­sibilă de cifra planificată. In lunile care urmează vor trebui întreprinse alte investigaţii pen­tru descoperirea de noi rezerve interne. Fără îndoială că şi forul tutelar are datoria să spri­jine fabrica în repartizarea u­­nor sortimente a căror structură să-i permită realizarea unei pro­ductivități ridicate, fără a se di­minua prin aceasta îndatoririle cadrelor tehnice de aici. Reali­zările de pînă acum dovedesc că la Fabrica de tricotaje „Mol­dova“ există un colectiv harnic și priceput care, sub conduce­rea comitetului de partid, de­pune multă pasiune în îndepli­nirea sarcinilor de producţie. Dovada cea mai concludentă este faptul că, în întîmpinarea Congresului al X-lea al parti­dului şi a celei de-a 25-a ani­versări a eliberării patriei, a fost realizată o producţie su­plimentară de 14 milioane de lei. V. GHEORGHIU Zi de odihni in Poiana Brasov. Foto I &gerprea Un nou concurs de admitere în învăţămîntul superior Ministerul Invgranitatului co­munică : La concursul de admitere în învăţămîntul superior, din iulie 1969, s-a prezentat un număr mare de tineri pregătiţi corespunzător, absolvenţi a 12 clase, care au ocupat marea majoritate a locurilor prevă­zute. Pentru facultăţile şi secţiile la care au aoai rămas locuri neocupate, se organizează un nou curs de admitere, după cum urmează : — La învăţăijilatul univer­sitar, artistic, pedagogic, teh­nic (ingineri), agricol şi eco­nomic, in perioada 5—15 sep­tembrie 1960 ; —, La învăţămîntul de sub­­ingineri, în perioada 13—25 septembrie 1969, Concursul se va organiza la următoarele instituţii de învăţămînt superior : Universităţile din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoa­ra ; Institutele politehnice din Bucureşti, Braşov, Cluj, Ga­laţi, Iaşi şi Timişoara, Insti­tutul de construcţii Bucu­reşti, Institutul de petrol, gaze şi geologie Bucureşti, Institu­tul de petrol Ploieşti, Institu­tul de mine Petroşani, Insti­tutul de subingineri Baia Mare şi Institutul de subin­­gineri Piteşti (concursul se va susţine în cadrul Institu­tului politehnic Bucureşti), institutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timi­şoara, Academia de studii e­­conomice Bucureşti, Institute­le pedagogice de 3 ani din Bacău, Bucureşti, Baia Mare, Braşov, Cluj, Conştiinţa, Ga­laţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ti­mişoara, Tg. Mureş şi Sucea­va, Conservatoarele „Ciprian Porui­bescu" din Bucureşti, „Th. Dims“ din Cluj, „George Enescu" din Iaşi, Institutul de artă teatrală şi cinematogra­fică „I. L. Osiagiale“ din Bu­cureşti. Facultăţile şi secţiile la care se va susţine concursul de admitere sunt indicate la comunicatul detaliat publicat în ziarul „Scînteia Tineretului“ de astăzi 31 iulie. Relaţii suplimentare se pot obţine şi la institutele de în­­văţămmt superior menţionate mai sus. Lucrări în Editura „Meridiane“ In cinstea Congresului par­tidului şi aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei, E­­ditura „Meridiane“ tipăreşte o serie de lucrări care vor prezenta, documentat, marile înfăptuiri din diferitele sectoa­re ale activităţii în România socialistă. Editate în liigbi de largă circulaţie, aceste lu­crări vor fi difuzate peste hâişve. „r­omânia — 23 August 1944 — 23 August 1969", de Hie Bţirearu, iafăţişează sintetic realizările poporului nostru în ultimul pătrar de veac. „Con­strucţiile la România" de V. Cristescu şi L. Adler, ,,Dezvol­tarea intensivă şi multilatera­lă a agriculturii la România" de O. Parpala, „Sănătatea pu­blică în România"­ de Tri. Ifaa şi D. Enăchescu, „Sindicatele în România" de I. Cutaţ, „România în comerţul intern­­raţional" de T. Cristureanu, vor vedea, de asemenea, lu­mină tiparului. NOTE Succese pe cont propriu de le Beciu a sosit la judeţul nostru o invitaţie pentru participare­­prin re­prezentanţi, evident­ la un concurs — „Festivalul Slă­­nicului“ — deschis artişti­lor amatori din mai multe judeţe. Unii tovarăşi de la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă (tot prin re­prezentanţi) au găsit că nu se poate da curs invitaţiei. Totuşi, s-a găsit o ieşire­­ unei propuneri venite de la Casa de cultură din Paş­cani, s-a răspuns — „dacă se găseşte cineva care să meargă pe cont propriu, nu are decit s-o facă , noi nu ne amestecăm". Un artist amator talen­tat şi entuziast s-a găsit: Veronica Maxim (bibliote­cară la Biblioteca orăşe­nească Paşcani), care se afirmase ca solistă de mu­zică uşoară, dar care iu­beşte cel puţin la fel de mult cântecul popular (pro­bă la care trebuia să con­cureze). Cei în drept . . . nu s-au amestecat, iar Ve­ronica Maxim s-a dus pe cont propriu la concurs, făcînd ca, în acest fel, Ia­şul să fie totuşi prezent la întrecere. Duminică, 27 iulie, „Fes­tivalul Slănicului“ şi-a de­semnat cîştigătorii. Pe pri­mul loc la proba „solist de muzică populară“ s-a situat Veronica Maxim, care s-a dus să reprezinte pe cont propriu Iaşul. Acum, o frumoasă cupă pe care scrie „Festivalul Slănicului 1969“ se află în posesia talenta­tei artiste amatoare din Paşcani. Iar pe diploma în­mânată câştigătoarei scrie : locul I — Veronica Maxim, judeţul Iaşi. Aşa stau lucrurile. Noi ne întrebăm: persoanele de resort din Comitetul pen­tru cultură şi artă ştiu de acest succes al judeţului nostru ? Dacă nu au aflat, îl informăm noi (deşi eram obişnuiţi ca informaţiile să aibă cursul invers). Şi încă ceva : expresia „pe cont propriu" este valabilă în genere, sau numai pentru cazul relatat ? Nu de alta, d­ar nu înţelegem pe ce cont se lansează asemenea „spri­jin" inimoşilor artişti ama­tori din judeţ ... V. FILIP 2.400 ore de muncă patriotică Cei aproape 800 de tineri ce muncesc în cadrul Uzinei mecanice Paşcani stnt hotă­­rîţi să intîîmpine cu noi suc­cese în muncă apropiatul Congres al partidului şi ani­versarea unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Astfel, pînă in prezent au efectuat peste 2.400­­ore de muncă patriotică, executînd o gamă largă de lucrări în diferite secţii ale uzinei. A­­mintim printre acestea: re­pararea unor vagoane la sec­ţia I şi a II-a, confecţionarea de boghiuri peste „ sarcinile stabilite la secţia de bo­ghiuri, precum şi bobinarea unor electromotoare în ca­drul partidei electricienilor. De remarcat că toate aces­te lucrări s-au executat cu materialele economisite în ca­drul fiecărei secții. C. DUDUMAN — coresp. ANUNȚ Conform ordinului Con­siliului Superior al Agri­culturii nr. 847/1969 pre­țurile ferme stabilite prin H.C.M. nr. 508/1969 pen­tru ardei gras si vinete, pentru perioada 16-—20 iulie 1969, se vor aplica pina la 4 august 1969 in­clusiv. JOC­URI Fotbal (şi în vacanţă) ORIZONTAL: 1. Pupe talpă şi to­tuşi ... nu faultea­ză! — „Centrul înaintaş va muri în zori"!; 2. Su­porter — Face legătura între compartimente (fig.) — Teren cu apă; 3. Corp de algă — Loveşte ba­lonul doar cu un picior; 4. Mare — Oraş din antichitate Acid al ... vieţii ; 1i. Ghenr­­ghe Ion (fotbalist la A. S. Cu­­gir) — Unsprezece metri (din unghiul finalizării ) - De la!; fi. Traiectorie a ia „foglia se­ca" (mase.) —­ Denivelări ! 7. Cum se marcă pe la noi ... — însoţeşte o fentă bună — SaUl 8. Acţiune repetată . • . •— ... una şi jumătate (cil ţine un meri) (pi.)» 9. Epi (a­­nagr.) — Carte de joc; 10. Vulcan în Europa — Pelé, da exemplu, Sg spectacolul fot­­balistic. VERTICAL: 1. Clasă fotba­listicii y. Nelipsită la un co­ordonator de joci 3- Unitate de timp pentru ,,, antrenamen­te Un fundaşi 4. Metru cub Fotbalist din noua genera­ţie la brazilienii fi. Fruct ho­meriani fi. La genunchi ... . . , cute 11 ?, Aşa cum stat cele 2 părţi ale terenului (sing.); 8. Prototip pentru o ec­hipă cunoscută — Nu e v or­­b* efe „iacfttui elveţian" ! 9, la regiune — înnegrit d® soar* — Din carte !| îf), Abis!) 11 Talpă; 12. Le trezesc meciu­rile „lestrinilor“ (sing.). Cuvinte rar® : Ursa, Ang. V. RUGINĂ 4 f 6 7 * 9 46 14 Tribun al aspiraţiilor de libertate După 120 de ani ,de le moar­tea lui Aiexand­ru Petöfi, m­­ţWMlesimţ# imurile sale, f*Sf»W®r şi umanist ce ni l-a transmis ce •up nobil testament artistic, ne apar la M de vfi­­şi de im­presionante. Ne impresionea­ză şi pe noi, ,cei de astăzi, g,es,tul totalei dăruiri a poe­tului în fa.eamătul revoluţio­nar al anilor pe care i-a trăit m* ,şi un fast, din nenprocire, numai 26! Ne impresionează, la fel, tăria convingerilor, identificarea aproape deplină caz, aş putea spune, unic în literatura mondială — a lirismului cu evenimentele co­mune menite să schimbe cursul istoriei. Tocmai de aici, din forţa cu­­cere poe­tul îşi afirmă dragostea de popor şi de natură decurge valoarea creaţiei sale. Natura fizică e văzută ca o prelun­gire a celei umane — deci peisajul, pădurea, munţii în­cadrează­­firesc mulţimile ce­lor simpli cara năzuiesc spre lumină şi libertate. Structural, Pe­töfi era un roman- emmmmmm­tic vizionar, In genul lui Bă­­ues­cu, un generos ale cărui trăiri erau polarizate afa­ra acelui for in­tim, subiectiv, ce o fascinează pînă la a-i absorbi pe mulţi alţii. A­­ceastă absorbire, această re­vărsare numai înăuntru secă­­tuieşte filonul poetic. Petöfi trăia cu ochii deschişi numai în afară sau — mai bine zis — identitatea subiect-obiect se realiza în funcţie de ma­rile virtuţi, de marile năzuin­ţe şi de marea energie a luptătorului pentru libertate, „îmi trebuie libertatea şi dra­gostea ---pentru dragoste îmi dau viaţa — Şi, pentru liber­tate, dragostea". Aşa scria poetul, aşa vedea el parcă intr-o ierarhie a valorilor, cele trei eterne surse ale marii poezii dedicate umani­tăţii. Nu există nici un fel de incompatibilitate — lucrul e ştiut — între poezie şi ac­­ţiune-luptă, între poezie şi ideea înlănţuirii unor silnicii, mai ales, în cazul lui Petőfi, a secularelor nedreptăţi şi umiliri din Ungaria feudală,, în secolul trecut. Dimpotrivă. Poezia a stat şi stă totdeau­na în slujba marilor idealuri şi a marilor cuceriri ale po-­ poarelor, ale umanităţii, atîta timp cit ideea călăuzitoare, ideea politică îşi are rădăci­nile in istorie şi îşi află ar­gumentele în sentimentul înalt al patriotismului, al demnităţii poporului, in in­­­dignarea vie faţă de opri­mare. Marea poezie revoluţionară îşi are istoria ei şi reţinerile puriştilor derivă, la măsura în care ele au fost exprima­te, dintr-o confuzie. Nu jus­teţea argumentelor, a poziţiei adoptate hotărăşte valoarea poeziei, ci forţa cu care ele sunt trăite, expresia afirmării lor artistice. Cu Petöfi, s-a petrecut — fireşte, ţinând seama de ceea ce constituie originalitatea fiecăruia — cam ceea ce a­­vea să se petreacă la noi cu Goga, la sensul contopirii li­rismului cu viaţa ritualică, mi­­lenară,­­obiectivă deci, a co­munitâţii. Ritmurile vieţii satelor, ja­lea, cin­tecul, suferinţa, obida, speranţa, clocotul revărsat al mnintei faţă de puternicii vre­mii întregesc o monografie afectivă a iobagimii din care se ies trăirile poetului. Petőfi a cunoscut la adîn­­cime viaţa de pe meleagurile pustei maghiare ca şi pe a­­celea din Transilvania, unde a luptat şi a scăzut, în 1849, la Albeşti lîngă Sighişoara. El nu a mai avut astfel nefe­ricirea de a mai supravieţui represiunii, la noaptea cea lungă a suferinţelor, după ce războiul pentru libertate fu­sese înăbuşit. Viaţa aceasta, pe care poetul a trăit-o clo­cotitor în datele ei cele mai diverse şi mai semnificative, a constituit izvorul creaţiei sale artistice. O viaţă scurtă, trăită însă la înaltele tempe­raturi ale sentimentului de contopire cu destinele po­porului. In prima parte a acestei nefericite existenţe îl aflăm pe tînărul Sándor şcolar, sol­dat, student, actor, traducător, mergînd din loc în loc, în­cercat de lipsuri şi suferinţe, la capătul acestei perioade el întîlneşte, totuşi, gloria, datorită ecoului pe care-l stîr­­nesc poemele sale cu totul a­­parte ca sursă de inspiraţie şi ca duritate a expresiei, în contextul literar al epocii. În cea de-a doua perioadă, din 1847 pînă în 1849, poetul, materialmente şi moralmente fericit, mai ales după ce se căsătorise, se aruncă la con­vulsiile revoluţiei ce avea să zguduie statul feudal, îşi pă­răseşte căminul, renunţă la bucuriile egoiste ale vieţii ei, militiad pentru independenţa patriei sale şi — totodată — pentru republica universală, ridicînd sabia se aruncă cu bărbăţie în sângeroasele bă­tălii care îi vor aduce moar­tea. Iată de ce, viaţa eroică a poetului nu poate fi despăr­­ţită de opera se. Intr-insa a­­flfim­ un veritabil roman is­toric al vieţii artistice şi populare din Ungaria. Şi mai aflăm istoria poetică, intimă, s-ar putea spune, a luptelor democratice de la jumătatea secolului al 19-lea. Intr-un cuvînt, poetul şi eroul, omul şi opera, republicanul şi re­publica vizetă, întrevăzută, sînt una, formează un tot. De aici — originalitatea­­con­cepţiei sale de artist şi parti­cularităţile specifice ale ex­presiei literare pe care a fău­rit-o. „Urmaşii pot spune des­pre mine­­— afirma Petöfi cu o exemplară lepădare de sine, adică de orgoliu egolatru — că n-am fost un poet stră­lucit, dar nu vor putea afirma că n-am fost un om cu o mo­rală severă, adică un repu­blican. Căci republica nu are ca lozincă principală : „Jos regii", ci „curățenie morală". Baza republicii nu este co­roana sfărîmată, ci caracterul ,incompatibil, onestitatea de nezdruncinat". Precum odini­oară Byron, poetul e un vi­zionar şi un om de acţiune, îmbinînd, însă, pînă la conto­pire ambele aspecte : „Nu-i casă de palome poezia Pentru înzorzonaţii guralivi, Aleşii pe sprinceană din saloane ; Mai mult e poezia! E-o clădire Deschisă ori şi cui vrea să se roage, Cu un cuvînt: un templu-n cere-i slobod Să intri în opinci şi chiar desculţ". (Poezia) In alt poem, In­sistă asupra ace­leiaşi idei a poe­­ziei-manifest me­nită să îmbărbă­teze : „E poet acela care-şi înalţă stru­na, Mană dînd mulţi­­mii — a inimii cîntare Biet poporul ! zarea-i înnora­­tă-ntr-una Şi-arar zăreşte­ un ciob de cer cu soare". Am afirmat mai înainte că Petőfi avea o structură ro­mantică, şi — de altfel — nutrea o mare admiraţie pen­tru romantici ca Byron, Shel­ley, din care a şi tradus, dar prin intransigenţa sa morală a depăşit vizionarismul aces­tora. El este poetul revolu­ţiei maghiare, este poet na­ţional prin excelenţă, dar , neadmiţînd compromisul, cre­­zînd într-o justiţie absolută, ca şi Bălcescu, el devine poe­tul celor mai înalte şi per­manente aspiraţii ale umani­tăţii. "Poetul care se vrea „de fulger spintecat / Sau smuls din rădăcini de viforul turbat / Stîncă din piscuri prăvălită" — prin forţa ver­bului şi prin absolutul ideii de libertate pe care o întru­chipează — a depăşit poziţi­ile revoluţionerului-democrat, vizînd republica universală. Cîntul său se adresează, de aceea, poporului care l-a ză­mislit, dar în aceeaşi măsură, şi prin aceasta şi mai mult, constituie o chemare către întreaga umanitate pe care o vrea eliberată de orice pre­judecată, de orice umbră ce ar putea ofensa omul. Vi­itorul este proiectat pe un fundal de glorie a omenirii întregi, neravrăjbite : „Cind neamurile-ncătuşate Sfărimîndu-şi lanţurile vor porni-In­viaţe Cu roşii feţe şi cu roşii steaguri sfinte Pe steaguri scrise-avînd aste cuvinte Libertate lumii !". N. BARBU 120 de ani de la moartea lui Petőfi Sándor S­PORT Crochiu Liniştea gazonului Pauza pare neverosimil de lungă şi sta­dionul goneşte, prin tăcerea sa, pe oricine se apropie de el. Am fost ieri în dealul Copoului şi liniştea aceasta plată, desăvîr­­şită a gazonului cochet şi a tribunelor puş­tii ni s-a părut aproape nefirească. Mai sînt doar două săptămini şi ceva pînă la gongul de începere a campionatului, se consumă o mie una de combustibili fotba­listici şi, totuşi, porţile în faţa cărora Con­­stantinescu ridica galeria în picioare te intîmpina stinghere şi timide. Deleanu şi Ştefânescu nu vor mai alerga cu răsufla­rea întretăiată pentru culorile lui „Poli" ; acum ei fac cuceritoare declaraţii de curtoazie şi de gratitudine pentru Iaşii care i-au consacrat. Elevii lui Iustin Şerban (ca­re ş-a prelungit, totuşi, contractul) respiră aerul tare al munţilor, la Cimpulung, acolo unde pregătirea e mai lesnicioasă şi emo­ţiile­­ mai îndepărtate, acolo unde Si­­mionaş, deşi reuşit la examenul de admi­tere la facultate, nu are, încă, agrementul lui Dinamo Bacău pentru transfer, 30.000 de „microbişti" ard de nerăbdare să a­­siste la meciul cheie al primei etape, cu Rapidul lui Dan, „Poli* famine, probabil, singura echipa care nu s-a lansat în prea multe Intllniri de verificare, «nici situaţia unui Alecu sau Pali nu « definitiv rezol­vată In angrenajul unsprezecelui ieşean, şi totuşi stadionul e calm, de­ un calm im­perturbabil şi aproape dispreţuitor în faţa dramalelelor fotbalistice. Mai sînt doar două săptămini şi cava pînă la întîlnirea cu graţiosul Viorel Stoi­­ceschi cu vulcanicul lanul şi, desigur, cu maratonistul Lupulescu (despre care un ziar de specialitate, in goana după sen­zaţional lipsit de specialitate, proorocea fuga la Rapid), încep deja calculele hirtiei, specialiştii avansează idei care se vor dovedi, fireşte, fertile, iar nai stăm şi ne întrebăm cum poate fi atît de impasibil şi d° plin de sine gazonul, un simplu şi elegant gazon, care n-a fost pus la punct decit da citeva ori ... AI. CERBU „Cupa tineretului de la sate“ şi-a desemnat campionii judeţeni Pe stadionul din Paşcani a avut loc etapa judeţeană a „Cupei tineretului de la sate”. Organizată de către Comitetul judeţean,U.T.C. în co­laborare cu U.J.C.A.P. şi C.J.E.F.S. Iaşi, a­­ceau­l manifestare sportivă s-a bucurat de succes. La între­ceri au participat peste 700 de tineri din 35 de­­comune. Ciştigătorii locurilor­­ la atletism, ciclism şi trînte s-au califi­cat pentru etapa fi­nală, care se va ţi­ne între 16 şi 20 august la Bucureşi­, iar echipele de fot­bal, oină (Bacău), handbal şi volei (Paşcani) câştigătoare au primit dreptul de a participa la »ta­pe­« de zonă care vor avea loc între 3 şi 5 august. UtS-i pe campio­nii judeţeni: Atletism, categ. 14 — 19 ani lele: 100 m,: Adela Durbaca (Pri­­săcani) I 500 m, : Ta­tiana Diaconu (Mos­na): lungime: Jolan­da Arianta (Gropni­­ţa)1 înălţime: Clara Chelaru (Gropniţa) i greutate : Maria Tă­­bolcea (Gropniţa) i stafeta : 4X100 m. : Frisăcani (A. Durba­ca, C. Mustaţă, E. Buruiană, M. Girut) hilied : 100 m­. : A. Rusu (Valea Seacă),­ 300 m. : C. Trofimov ( Focuri) 1 lungime - P. Burlacu (Gropniţa); înălfime : St. Panaite (Lespezi) ( greutate: D. Axinis (Ruginoa­sa); ştafeta 4X100 m.: Mogoşeşti-Siret (Za­­haria, Bîtcă, Vîrcă, Dumitriu) ; categoria peste 10 ani, fete: 100 m. : Valeria Ro­man (Voineşti); 800 m.: Magdalena Ciu­­botaru (Schitu Duca); înălţime : Nisa Mo­­ravschi (Voineşti); greutate : Magdalena Ciubotaru (Schitu Du­ca) ; băieţi: 100 m. : P. Argeanu (Prisă­­ceni) ; 800 m. : Th. Găluşcă (Trifeşti); 3.000 m. : V. Roşu (Şcheia); lungime : P. Argeanu (Prisă­­cini); înălţime: N. Ciobanu (Vlădeni) ; greutate : P. Ştefâni­­ţă (Aroneanu); şta­feta 4X100 m.: Va­lea Seacă (Ancuţa, Panaite, Pleşcan, Ru­sul. Volei, fete : 1. Focuri ; 2. Horleşti; 3. Gropniţa , băieţi : 1. Belceşti; 2. Podu- Iloaiei ; 3. Trifeşti. Handbal, fete : 1. Gropniţa ; 2. Rugi­­noasa ; 3. Vlădeni, băieţi: 1. Vlădeni ; 2. Ţutora ; 3. Focuri. Oină : 1. Gropniţa ; 2. Prisăcani ; 3. Da­­giţa. Fotbal : 1. Lespezi ; 2. Valea Seacă ; S. Ruginoasa. frunte (in ordinea categoriilor): C. Ro­man (Prisacani); F. Harbuz (Tg. Frumos); C. Mustață (Prisă­­■cani) ; D. Marian (Prisăcani); Gh. Ga­­fita (Prisăcani). Ciclism, tete : Ani­­sosia Burlacu (Grop­­nitra­­ hffi&fl­­ P Mu);­ ore Radio Iaşi Ediţia de prim (31 iulie) : 12.00—14.00 Revista presei; Me­lodii de pretutindeni; Sport; Mari interpreţi de operă; Bu­lette de ştiri; varietăţi mu­zicale; Noutăţi editoriale; Cântă orchestre da muzică populară. Programul de seară: 16.09 Bulette da ştiri; 16.16 Pagini din monografia muzicală a Moldovei; 16.80 Satul româ­nesc contemporan; 16.69 Mu­zică uşoară; 17.00 O oră cu tinereţea; 18.00 Un măreţ e­­veniment în viaţa partidului şi poporului nostru: Congre­sul al X-lea al P.C.R.; 18.10 Cîntece patriotice; 18.15 Jocuri populare româneşti; 18.30 Ra­diojurnal şi buletin meteoro­logic; 18.45 Muzică uşoară. Programul de dimineaţă (1 august); 6.80 Buletin de ştiri; 6.40 Cîntece populare româ­neşti; 6.00 Cronica agrară; 6.10 Cîntece populare româneşti; 6.30 Selecţiuni din operete ; 6.50 Muzică uşoară; 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 10.00 Limba engleză (relu­are); 10.25 Limba germană (reluare); 10.50 Ce aţi dori să revedeţi ! Filmul artistic „Cea mai lungă noapte" — o producţie a studiourilor bulgare; 17.30 Buletin de ştiri; 17.35 Lumea copiilor: „Un joc neobişnuit“; 18.00 Film serial : „Marek pistru­iatul“; 18.25 Itinerar european (încheierea ciclului); 18.40 Interpreţi îndrăgiţi ai cân­tecului moldovenesc : Ni­­coleta Vasilovici şi Ale­xandru Dumbravă; 18.55 Cro­nica Ideilor. Socialismul şi revoluţia tehnico-ştiinţifică ; 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic; 20.00 Film T.V. Destine contem­porane : „O Istorie, o evo­luţie, un om“; 20.20 Avan­premieră; 20.30 Zilele drama­turgiei româneşti. Seară de teatru T.V. „Ziariştii" de Al. Mirodan; 21.50 Cint­ forma­ţia Ştefan Berindei; 22.05 Te­lejurnalul de noapte­, 22.15 întîlnirea de atletism : Eu­ropa — America. Cinematografe VICTORIA­. „Comisarul X și banda „Trei cîini verzi", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18 50; 21. REPUBLICA: „Adio, Grin­go", orele 9; 11.10; 14.45 ; 16.55; 19.05; 21.15 ȘI LA GRADINA „RIPA GALBENĂ", ora 20.30 ARTA: „Roata vie­ţii", orele: 8.45; 11; 14.45 şi „Ziaristul", or­ele: 17; 20.15. GRADINA .POMUL VERDE", „Roata vieţii", ora 20.15. TA­­TARASI: „In umbra coltu­lui", orele: 16; 18; 20. NICO­­LINA: „împuşcătura", orele : 16; 18; 20. PAŞCANI: „Crimă în stil personal". TG. FRU­MOS : „Pianele mecanice". HIRLAU: .Cind voi fi mort și livid". FODU­ ILOAIEI : „Apoi s-a născut legenda". Grădina botanică Grădina botanică a Univer­sităţii „Al. I. Cuza", situată în str. Dumbrava Roşie nr. 7 — 9 (în imediată apr­opiere a Parcului expoziţiei) poate fi vizitată Intre orele 8—12 şi 16-20. Telefoane utile 14308 — Magazinul .Unica cu autoservire (Piaţa Unirii) — serviciul de comenzi la domi­ciliu; 14532 — Staţia taxime­tre; 12020 — şi 14199 — De­ranjamente electrice; 11990 — Comenzi butelii aragaz; 13673 — Agenţia de voiaj C. F. R. (str. Lăpuşneanu); 15239 — A­­­­genţia TAROM; 11533 — Po­liclinica specială (str. Karl Marx); 11499 — şi 06 — Staţia salvarea (str. V. Alecsandri). Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr.­­31 din 30 iulie 1989 au fost extrase următoarele nu­mere : Extragerea I 44 42 16 6 28 39. Fond de pr­emii 376.929 lei. Extragerea a II-a 41 24 36 23 35 17 29. Fond de premii 309.026 lei. Timpul probabil Vremea se va ameliora trep­tat. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor mai semnala ploi temporare. Izo­lat sub formă de a­verse. Sunt slab, la potrivit, predo­­minind din sectorul estic. Temperatura aerului uşor va­riabilă; minimele vor fi cu­prinse între 14 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 20 grade.

Next