Flacăra Iaşului, iulie 1969 (Anul 25, nr. 7090-7116)
1969-07-31 / nr. 7116
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 '* Comitetele de direcţie din întreprinderi dezbat cifrele de plan pe 1970 Eforturi sporite pentru creşterea productivităţii muncii . Ceea ce mi se pare foarte important de reţinut din prevederile planului pe 1970, arăta in cuvintul său ing. Adrian Stircea, şeful secţiei confecţii, este creşterea productivităţii muncii cu 9,5 la sută faţă de anul curent. Este o creştere insemnată, mai ales dacă ne gradim ,că în anul viitor jumătate din producţia fabricii va fi destenată exportului. După cum se ştie, unele comenzi pentru export cer o manoperă sporită la operaţia de ambalaj, ceea ce determină în unele cazuri scăderea productivităţii muncii. Sunt comenzi pentru care trebuie să folosim, la un agregat, doi oameni pentru ambalaj, iar ghele la care trebuie să folosim 5 oameni. Cum putem asigura totuşi creşterea productivităţii muncii ? La această întrebare şi-au propus să răspundă majoritatea participanţilor la discuţii, analizind diverse aspecte organiificorie şi tehnice ale producţiei. Atît inginerul Adrian Stircea cit şi inginerii Atila Balici, şeful secţiei tricotat, Arina Beider, adjunct al şefului serviciului tehnic, Ovidiu Garză, şeful serviciului C-T-C., Pan Pumitriu, adjunct al şefului secţiei finisaj, şi alţii au insistat asupra specializării pe tipuri de produse a muncitorilor, ridicarea egliflacării, estigenţ, la recepţionarea materiei prime şi a materialelor auxiliare, cunoaşterii din timp a comenzilor în vederea pregătirii mai temeinice a producţiei. Specializarea pe tipuri de produse, spunea ing. CMdin Oarză, asigură nu numai creşterea productivităţii muncii, ci şi îmbunătăţirea calităţii produselor. de altfel, colectivul fabricii Fabrica de tricotaje „Moldova“ s-a convins de avantajul specializării prin rezultatele obţinute la unele agregate din secţia confecţii. - Va trebui să organizăm şi echipe specializate pentru repararea şi întreţinerea diferitelor tipuri de maşină, spunea ing. A,la Dalie. Creşterea productivităţii muncii, a fost de părere ing. Pantomitriu, depinde şi de modul cum vor funcţiona unele utilaje cu care este dotată fabrica în momentul de faţă. Constat însă că unele din acestea, livrate de „Unirea" Cluj, prezintă defecte, pe aceea consider că trebuie să cerem uzinei constructoare să remedieze imediat defectele semnalate. În paricul dezbaterilor, s-a arătat că necunoaşterea structurii sortimentelor constituie o dificultate în ceea ce priveşte realizarea productivităţii muncii în 1979. Dar structura mtimentelor nu a fost cunoscută nici pînă acum pe întregul an, ci temesstrist, după cum se închei® contractele. Pe aici concluzia că trebuie depuse eforturi mai mari pentru perfecţionarea organizării producţiei, pentru folosirea mai judicioasă a capacităţii maşinilor, a forţei de muncă. Numai în primul semestru al anului acesta s-au înregistrat 9.000 de ore întrerupere din producţie pentru reparaţii accidentale, ceea ce arată că la întreţinere© maşinilor mai sunt deficienţe, iar intervenţiile nu se bucură întotdeauna ide .operativitate. Planul de măsuri prezentat de ing. şef Gh. Şerban, detailat şi precis, a întrunit aprecieri ananime, el urrcînd să mai fi© completat pe parcurs. Dintr-un caglcul sumar, numai prin aplicarea măsurilor anunţate în şedinţa lărgită a comitetului de direcţie se va putea asigura creşterea productivităţii muncii în 1970 cu peste 7 la sută, ceea ce înseamnă o apropiere sensibilă de cifra planificată. In lunile care urmează vor trebui întreprinse alte investigaţii pentru descoperirea de noi rezerve interne. Fără îndoială că şi forul tutelar are datoria să sprijine fabrica în repartizarea unor sortimente a căror structură să-i permită realizarea unei productivități ridicate, fără a se diminua prin aceasta îndatoririle cadrelor tehnice de aici. Realizările de pînă acum dovedesc că la Fabrica de tricotaje „Moldova“ există un colectiv harnic și priceput care, sub conducerea comitetului de partid, depune multă pasiune în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Dovada cea mai concludentă este faptul că, în întîmpinarea Congresului al X-lea al partidului şi a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, a fost realizată o producţie suplimentară de 14 milioane de lei. V. GHEORGHIU Zi de odihni in Poiana Brasov. Foto I &gerprea Un nou concurs de admitere în învăţămîntul superior Ministerul Invgranitatului comunică : La concursul de admitere în învăţămîntul superior, din iulie 1969, s-a prezentat un număr mare de tineri pregătiţi corespunzător, absolvenţi a 12 clase, care au ocupat marea majoritate a locurilor prevăzute. Pentru facultăţile şi secţiile la care au aoai rămas locuri neocupate, se organizează un nou curs de admitere, după cum urmează : — La învăţăijilatul universitar, artistic, pedagogic, tehnic (ingineri), agricol şi economic, in perioada 5—15 septembrie 1960 ; —, La învăţămîntul de subingineri, în perioada 13—25 septembrie 1969, Concursul se va organiza la următoarele instituţii de învăţămînt superior : Universităţile din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara ; Institutele politehnice din Bucureşti, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara, Institutul de construcţii Bucureşti, Institutul de petrol, gaze şi geologie Bucureşti, Institutul de petrol Ploieşti, Institutul de mine Petroşani, Institutul de subingineri Baia Mare şi Institutul de subingineri Piteşti (concursul se va susţine în cadrul Institutului politehnic Bucureşti), institutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, Academia de studii economice Bucureşti, Institutele pedagogice de 3 ani din Bacău, Bucureşti, Baia Mare, Braşov, Cluj, Conştiinţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Timişoara, Tg. Mureş şi Suceava, Conservatoarele „Ciprian Poruibescu" din Bucureşti, „Th. Dims“ din Cluj, „George Enescu" din Iaşi, Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Osiagiale“ din Bucureşti. Facultăţile şi secţiile la care se va susţine concursul de admitere sunt indicate la comunicatul detaliat publicat în ziarul „Scînteia Tineretului“ de astăzi 31 iulie. Relaţii suplimentare se pot obţine şi la institutele de învăţămmt superior menţionate mai sus. Lucrări în Editura „Meridiane“ In cinstea Congresului partidului şi aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei, Editura „Meridiane“ tipăreşte o serie de lucrări care vor prezenta, documentat, marile înfăptuiri din diferitele sectoare ale activităţii în România socialistă. Editate în liigbi de largă circulaţie, aceste lucrări vor fi difuzate peste hâişve. „românia — 23 August 1944 — 23 August 1969", de Hie Bţirearu, iafăţişează sintetic realizările poporului nostru în ultimul pătrar de veac. „Construcţiile la România" de V. Cristescu şi L. Adler, ,,Dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii la România" de O. Parpala, „Sănătatea publică în România" de Tri. Ifaa şi D. Enăchescu, „Sindicatele în România" de I. Cutaţ, „România în comerţul internraţional" de T. Cristureanu, vor vedea, de asemenea, lumină tiparului. NOTE Succese pe cont propriu de le Beciu a sosit la judeţul nostru o invitaţie pentru participareprin reprezentanţi, evident la un concurs — „Festivalul Slănicului“ — deschis artiştilor amatori din mai multe judeţe. Unii tovarăşi de la Comitetul judeţean pentru cultură şi artă (tot prin reprezentanţi) au găsit că nu se poate da curs invitaţiei. Totuşi, s-a găsit o ieşire unei propuneri venite de la Casa de cultură din Paşcani, s-a răspuns — „dacă se găseşte cineva care să meargă pe cont propriu, nu are decit s-o facă , noi nu ne amestecăm". Un artist amator talentat şi entuziast s-a găsit: Veronica Maxim (bibliotecară la Biblioteca orăşenească Paşcani), care se afirmase ca solistă de muzică uşoară, dar care iubeşte cel puţin la fel de mult cântecul popular (probă la care trebuia să concureze). Cei în drept . . . nu s-au amestecat, iar Veronica Maxim s-a dus pe cont propriu la concurs, făcînd ca, în acest fel, Iaşul să fie totuşi prezent la întrecere. Duminică, 27 iulie, „Festivalul Slănicului“ şi-a desemnat cîştigătorii. Pe primul loc la proba „solist de muzică populară“ s-a situat Veronica Maxim, care s-a dus să reprezinte pe cont propriu Iaşul. Acum, o frumoasă cupă pe care scrie „Festivalul Slănicului 1969“ se află în posesia talentatei artiste amatoare din Paşcani. Iar pe diploma înmânată câştigătoarei scrie : locul I — Veronica Maxim, judeţul Iaşi. Aşa stau lucrurile. Noi ne întrebăm: persoanele de resort din Comitetul pentru cultură şi artă ştiu de acest succes al judeţului nostru ? Dacă nu au aflat, îl informăm noi (deşi eram obişnuiţi ca informaţiile să aibă cursul invers). Şi încă ceva : expresia „pe cont propriu" este valabilă în genere, sau numai pentru cazul relatat ? Nu de alta, dar nu înţelegem pe ce cont se lansează asemenea „sprijin" inimoşilor artişti amatori din judeţ ... V. FILIP 2.400 ore de muncă patriotică Cei aproape 800 de tineri ce muncesc în cadrul Uzinei mecanice Paşcani stnt hotărîţi să intîîmpine cu noi succese în muncă apropiatul Congres al partidului şi aniversarea unui sfert de veac de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Astfel, pînă in prezent au efectuat peste 2.400ore de muncă patriotică, executînd o gamă largă de lucrări în diferite secţii ale uzinei. Amintim printre acestea: repararea unor vagoane la secţia I şi a II-a, confecţionarea de boghiuri peste „ sarcinile stabilite la secţia de boghiuri, precum şi bobinarea unor electromotoare în cadrul partidei electricienilor. De remarcat că toate aceste lucrări s-au executat cu materialele economisite în cadrul fiecărei secții. C. DUDUMAN — coresp. ANUNȚ Conform ordinului Consiliului Superior al Agriculturii nr. 847/1969 prețurile ferme stabilite prin H.C.M. nr. 508/1969 pentru ardei gras si vinete, pentru perioada 16-—20 iulie 1969, se vor aplica pina la 4 august 1969 inclusiv. JOCURI Fotbal (şi în vacanţă) ORIZONTAL: 1. Pupe talpă şi totuşi ... nu faultează! — „Centrul înaintaş va muri în zori"!; 2. Suporter — Face legătura între compartimente (fig.) — Teren cu apă; 3. Corp de algă — Loveşte balonul doar cu un picior; 4. Mare — Oraş din antichitate Acid al ... vieţii ; 1i. Ghenrghe Ion (fotbalist la A. S. Cugir) — Unsprezece metri (din unghiul finalizării ) - De la!; fi. Traiectorie a ia „foglia seca" (mase.) — Denivelări ! 7. Cum se marcă pe la noi ... — însoţeşte o fentă bună — SaUl 8. Acţiune repetată . • . •— ... una şi jumătate (cil ţine un meri) (pi.)» 9. Epi (anagr.) — Carte de joc; 10. Vulcan în Europa — Pelé, da exemplu, Sg spectacolul fotbalistic. VERTICAL: 1. Clasă fotbalisticii y. Nelipsită la un coordonator de joci 3- Unitate de timp pentru ,,, antrenamente Un fundaşi 4. Metru cub Fotbalist din noua generaţie la brazilienii fi. Fruct homeriani fi. La genunchi ... . . , cute 11 ?, Aşa cum stat cele 2 părţi ale terenului (sing.); 8. Prototip pentru o echipă cunoscută — Nu e v orb* efe „iacfttui elveţian" ! 9, la regiune — înnegrit d® soar* — Din carte !| îf), Abis!) 11 Talpă; 12. Le trezesc meciurile „lestrinilor“ (sing.). Cuvinte rar® : Ursa, Ang. V. RUGINĂ 4 f 6 7 * 9 46 14 Tribun al aspiraţiilor de libertate După 120 de ani ,de le moartea lui Aiexandru Petöfi, mţWMlesimţ# imurile sale, f*Sf»W®r şi umanist ce ni l-a transmis ce •up nobil testament artistic, ne apar la M de vfişi de impresionante. Ne impresionează şi pe noi, ,cei de astăzi, g,es,tul totalei dăruiri a poetului în fa.eamătul revoluţionar al anilor pe care i-a trăit m* ,şi un fast, din nenprocire, numai 26! Ne impresionează, la fel, tăria convingerilor, identificarea aproape deplină caz, aş putea spune, unic în literatura mondială — a lirismului cu evenimentele comune menite să schimbe cursul istoriei. Tocmai de aici, din forţa cucere poetul îşi afirmă dragostea de popor şi de natură decurge valoarea creaţiei sale. Natura fizică e văzută ca o prelungire a celei umane — deci peisajul, pădurea, munţii încadreazăfiresc mulţimile celor simpli cara năzuiesc spre lumină şi libertate. Structural, Petöfi era un roman- emmmmmmtic vizionar, In genul lui Băuescu, un generos ale cărui trăiri erau polarizate afara acelui for intim, subiectiv, ce o fascinează pînă la a-i absorbi pe mulţi alţii. Această absorbire, această revărsare numai înăuntru secătuieşte filonul poetic. Petöfi trăia cu ochii deschişi numai în afară sau — mai bine zis — identitatea subiect-obiect se realiza în funcţie de marile virtuţi, de marile năzuinţe şi de marea energie a luptătorului pentru libertate, „îmi trebuie libertatea şi dragostea ---pentru dragoste îmi dau viaţa — Şi, pentru libertate, dragostea". Aşa scria poetul, aşa vedea el parcă intr-o ierarhie a valorilor, cele trei eterne surse ale marii poezii dedicate umanităţii. Nu există nici un fel de incompatibilitate — lucrul e ştiut — între poezie şi acţiune-luptă, între poezie şi ideea înlănţuirii unor silnicii, mai ales, în cazul lui Petőfi, a secularelor nedreptăţi şi umiliri din Ungaria feudală,, în secolul trecut. Dimpotrivă. Poezia a stat şi stă totdeauna în slujba marilor idealuri şi a marilor cuceriri ale po- poarelor, ale umanităţii, atîta timp cit ideea călăuzitoare, ideea politică îşi are rădăcinile in istorie şi îşi află argumentele în sentimentul înalt al patriotismului, al demnităţii poporului, in indignarea vie faţă de oprimare. Marea poezie revoluţionară îşi are istoria ei şi reţinerile puriştilor derivă, la măsura în care ele au fost exprimate, dintr-o confuzie. Nu justeţea argumentelor, a poziţiei adoptate hotărăşte valoarea poeziei, ci forţa cu care ele sunt trăite, expresia afirmării lor artistice. Cu Petöfi, s-a petrecut — fireşte, ţinând seama de ceea ce constituie originalitatea fiecăruia — cam ceea ce avea să se petreacă la noi cu Goga, la sensul contopirii lirismului cu viaţa ritualică, milenară,obiectivă deci, a comunitâţii. Ritmurile vieţii satelor, jalea, cintecul, suferinţa, obida, speranţa, clocotul revărsat al mnintei faţă de puternicii vremii întregesc o monografie afectivă a iobagimii din care se ies trăirile poetului. Petőfi a cunoscut la adîncime viaţa de pe meleagurile pustei maghiare ca şi pe acelea din Transilvania, unde a luptat şi a scăzut, în 1849, la Albeşti lîngă Sighişoara. El nu a mai avut astfel nefericirea de a mai supravieţui represiunii, la noaptea cea lungă a suferinţelor, după ce războiul pentru libertate fusese înăbuşit. Viaţa aceasta, pe care poetul a trăit-o clocotitor în datele ei cele mai diverse şi mai semnificative, a constituit izvorul creaţiei sale artistice. O viaţă scurtă, trăită însă la înaltele temperaturi ale sentimentului de contopire cu destinele poporului. In prima parte a acestei nefericite existenţe îl aflăm pe tînărul Sándor şcolar, soldat, student, actor, traducător, mergînd din loc în loc, încercat de lipsuri şi suferinţe, la capătul acestei perioade el întîlneşte, totuşi, gloria, datorită ecoului pe care-l stîrnesc poemele sale cu totul aparte ca sursă de inspiraţie şi ca duritate a expresiei, în contextul literar al epocii. În cea de-a doua perioadă, din 1847 pînă în 1849, poetul, materialmente şi moralmente fericit, mai ales după ce se căsătorise, se aruncă la convulsiile revoluţiei ce avea să zguduie statul feudal, îşi părăseşte căminul, renunţă la bucuriile egoiste ale vieţii ei, militiad pentru independenţa patriei sale şi — totodată — pentru republica universală, ridicînd sabia se aruncă cu bărbăţie în sângeroasele bătălii care îi vor aduce moartea. Iată de ce, viaţa eroică a poetului nu poate fi despărţită de opera se. Intr-insa aflfim un veritabil roman istoric al vieţii artistice şi populare din Ungaria. Şi mai aflăm istoria poetică, intimă, s-ar putea spune, a luptelor democratice de la jumătatea secolului al 19-lea. Intr-un cuvînt, poetul şi eroul, omul şi opera, republicanul şi republica vizetă, întrevăzută, sînt una, formează un tot. De aici — originalitateaconcepţiei sale de artist şi particularităţile specifice ale expresiei literare pe care a făurit-o. „Urmaşii pot spune despre mine— afirma Petöfi cu o exemplară lepădare de sine, adică de orgoliu egolatru — că n-am fost un poet strălucit, dar nu vor putea afirma că n-am fost un om cu o morală severă, adică un republican. Căci republica nu are ca lozincă principală : „Jos regii", ci „curățenie morală". Baza republicii nu este coroana sfărîmată, ci caracterul ,incompatibil, onestitatea de nezdruncinat". Precum odinioară Byron, poetul e un vizionar şi un om de acţiune, îmbinînd, însă, pînă la contopire ambele aspecte : „Nu-i casă de palome poezia Pentru înzorzonaţii guralivi, Aleşii pe sprinceană din saloane ; Mai mult e poezia! E-o clădire Deschisă ori şi cui vrea să se roage, Cu un cuvînt: un templu-n cere-i slobod Să intri în opinci şi chiar desculţ". (Poezia) In alt poem, Insistă asupra aceleiaşi idei a poeziei-manifest menită să îmbărbăteze : „E poet acela care-şi înalţă struna, Mană dînd mulţimii — a inimii cîntare Biet poporul ! zarea-i înnorată-ntr-una Şi-arar zăreşte un ciob de cer cu soare". Am afirmat mai înainte că Petőfi avea o structură romantică, şi — de altfel — nutrea o mare admiraţie pentru romantici ca Byron, Shelley, din care a şi tradus, dar prin intransigenţa sa morală a depăşit vizionarismul acestora. El este poetul revoluţiei maghiare, este poet naţional prin excelenţă, dar , neadmiţînd compromisul, crezînd într-o justiţie absolută, ca şi Bălcescu, el devine poetul celor mai înalte şi permanente aspiraţii ale umanităţii. "Poetul care se vrea „de fulger spintecat / Sau smuls din rădăcini de viforul turbat / Stîncă din piscuri prăvălită" — prin forţa verbului şi prin absolutul ideii de libertate pe care o întruchipează — a depăşit poziţiile revoluţionerului-democrat, vizînd republica universală. Cîntul său se adresează, de aceea, poporului care l-a zămislit, dar în aceeaşi măsură, şi prin aceasta şi mai mult, constituie o chemare către întreaga umanitate pe care o vrea eliberată de orice prejudecată, de orice umbră ce ar putea ofensa omul. Viitorul este proiectat pe un fundal de glorie a omenirii întregi, neravrăjbite : „Cind neamurile-ncătuşate Sfărimîndu-şi lanţurile vor porni-Inviaţe Cu roşii feţe şi cu roşii steaguri sfinte Pe steaguri scrise-avînd aste cuvinte Libertate lumii !". N. BARBU 120 de ani de la moartea lui Petőfi Sándor SPORT Crochiu Liniştea gazonului Pauza pare neverosimil de lungă şi stadionul goneşte, prin tăcerea sa, pe oricine se apropie de el. Am fost ieri în dealul Copoului şi liniştea aceasta plată, desăvîrşită a gazonului cochet şi a tribunelor puştii ni s-a părut aproape nefirească. Mai sînt doar două săptămini şi ceva pînă la gongul de începere a campionatului, se consumă o mie una de combustibili fotbalistici şi, totuşi, porţile în faţa cărora Constantinescu ridica galeria în picioare te intîmpina stinghere şi timide. Deleanu şi Ştefânescu nu vor mai alerga cu răsuflarea întretăiată pentru culorile lui „Poli" ; acum ei fac cuceritoare declaraţii de curtoazie şi de gratitudine pentru Iaşii care i-au consacrat. Elevii lui Iustin Şerban (care ş-a prelungit, totuşi, contractul) respiră aerul tare al munţilor, la Cimpulung, acolo unde pregătirea e mai lesnicioasă şi emoţiile mai îndepărtate, acolo unde Simionaş, deşi reuşit la examenul de admitere la facultate, nu are, încă, agrementul lui Dinamo Bacău pentru transfer, 30.000 de „microbişti" ard de nerăbdare să asiste la meciul cheie al primei etape, cu Rapidul lui Dan, „Poli* famine, probabil, singura echipa care nu s-a lansat în prea multe Intllniri de verificare, «nici situaţia unui Alecu sau Pali nu « definitiv rezolvată In angrenajul unsprezecelui ieşean, şi totuşi stadionul e calm, de un calm imperturbabil şi aproape dispreţuitor în faţa dramalelelor fotbalistice. Mai sînt doar două săptămini şi cava pînă la întîlnirea cu graţiosul Viorel Stoiceschi cu vulcanicul lanul şi, desigur, cu maratonistul Lupulescu (despre care un ziar de specialitate, in goana după senzaţional lipsit de specialitate, proorocea fuga la Rapid), încep deja calculele hirtiei, specialiştii avansează idei care se vor dovedi, fireşte, fertile, iar nai stăm şi ne întrebăm cum poate fi atît de impasibil şi d° plin de sine gazonul, un simplu şi elegant gazon, care n-a fost pus la punct decit da citeva ori ... AI. CERBU „Cupa tineretului de la sate“ şi-a desemnat campionii judeţeni Pe stadionul din Paşcani a avut loc etapa judeţeană a „Cupei tineretului de la sate”. Organizată de către Comitetul judeţean,U.T.C. în colaborare cu U.J.C.A.P. şi C.J.E.F.S. Iaşi, aceaul manifestare sportivă s-a bucurat de succes. La întreceri au participat peste 700 de tineri din 35 decomune. Ciştigătorii locurilor la atletism, ciclism şi trînte s-au calificat pentru etapa finală, care se va ţine între 16 şi 20 august la Bucureşi, iar echipele de fotbal, oină (Bacău), handbal şi volei (Paşcani) câştigătoare au primit dreptul de a participa la »tape« de zonă care vor avea loc între 3 şi 5 august. UtS-i pe campionii judeţeni: Atletism, categ. 14 — 19 ani lele: 100 m,: Adela Durbaca (Prisăcani) I 500 m, : Tatiana Diaconu (Mosna): lungime: Jolanda Arianta (Gropniţa)1 înălţime: Clara Chelaru (Gropniţa) i greutate : Maria Tăbolcea (Gropniţa) i stafeta : 4X100 m. : Frisăcani (A. Durbaca, C. Mustaţă, E. Buruiană, M. Girut) hilied : 100 m. : A. Rusu (Valea Seacă), 300 m. : C. Trofimov ( Focuri) 1 lungime - P. Burlacu (Gropniţa); înălfime : St. Panaite (Lespezi) ( greutate: D. Axinis (Ruginoasa); ştafeta 4X100 m.: Mogoşeşti-Siret (Zaharia, Bîtcă, Vîrcă, Dumitriu) ; categoria peste 10 ani, fete: 100 m. : Valeria Roman (Voineşti); 800 m.: Magdalena Ciubotaru (Schitu Duca); înălţime : Nisa Moravschi (Voineşti); greutate : Magdalena Ciubotaru (Schitu Duca) ; băieţi: 100 m. : P. Argeanu (Prisăceni) ; 800 m. : Th. Găluşcă (Trifeşti); 3.000 m. : V. Roşu (Şcheia); lungime : P. Argeanu (Prisăcini); înălţime: N. Ciobanu (Vlădeni) ; greutate : P. Ştefâniţă (Aroneanu); ştafeta 4X100 m.: Valea Seacă (Ancuţa, Panaite, Pleşcan, Rusul. Volei, fete : 1. Focuri ; 2. Horleşti; 3. Gropniţa , băieţi : 1. Belceşti; 2. Podu- Iloaiei ; 3. Trifeşti. Handbal, fete : 1. Gropniţa ; 2. Ruginoasa ; 3. Vlădeni, băieţi: 1. Vlădeni ; 2. Ţutora ; 3. Focuri. Oină : 1. Gropniţa ; 2. Prisăcani ; 3. Dagiţa. Fotbal : 1. Lespezi ; 2. Valea Seacă ; S. Ruginoasa. frunte (in ordinea categoriilor): C. Roman (Prisacani); F. Harbuz (Tg. Frumos); C. Mustață (Prisă■cani) ; D. Marian (Prisăcani); Gh. Gafita (Prisăcani). Ciclism, tete : Anisosia Burlacu (Gropnitra hffi&fl P Mu); ore Radio Iaşi Ediţia de prim (31 iulie) : 12.00—14.00 Revista presei; Melodii de pretutindeni; Sport; Mari interpreţi de operă; Bulette de ştiri; varietăţi muzicale; Noutăţi editoriale; Cântă orchestre da muzică populară. Programul de seară: 16.09 Bulette da ştiri; 16.16 Pagini din monografia muzicală a Moldovei; 16.80 Satul românesc contemporan; 16.69 Muzică uşoară; 17.00 O oră cu tinereţea; 18.00 Un măreţ eveniment în viaţa partidului şi poporului nostru: Congresul al X-lea al P.C.R.; 18.10 Cîntece patriotice; 18.15 Jocuri populare româneşti; 18.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 18.45 Muzică uşoară. Programul de dimineaţă (1 august); 6.80 Buletin de ştiri; 6.40 Cîntece populare româneşti; 6.00 Cronica agrară; 6.10 Cîntece populare româneşti; 6.30 Selecţiuni din operete ; 6.50 Muzică uşoară; 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 10.00 Limba engleză (reluare); 10.25 Limba germană (reluare); 10.50 Ce aţi dori să revedeţi ! Filmul artistic „Cea mai lungă noapte" — o producţie a studiourilor bulgare; 17.30 Buletin de ştiri; 17.35 Lumea copiilor: „Un joc neobişnuit“; 18.00 Film serial : „Marek pistruiatul“; 18.25 Itinerar european (încheierea ciclului); 18.40 Interpreţi îndrăgiţi ai cântecului moldovenesc : Nicoleta Vasilovici şi Alexandru Dumbravă; 18.55 Cronica Ideilor. Socialismul şi revoluţia tehnico-ştiinţifică ; 19.30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic; 20.00 Film T.V. Destine contemporane : „O Istorie, o evoluţie, un om“; 20.20 Avanpremieră; 20.30 Zilele dramaturgiei româneşti. Seară de teatru T.V. „Ziariştii" de Al. Mirodan; 21.50 Cint formaţia Ştefan Berindei; 22.05 Telejurnalul de noapte, 22.15 întîlnirea de atletism : Europa — America. Cinematografe VICTORIA. „Comisarul X și banda „Trei cîini verzi", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18 50; 21. REPUBLICA: „Adio, Gringo", orele 9; 11.10; 14.45 ; 16.55; 19.05; 21.15 ȘI LA GRADINA „RIPA GALBENĂ", ora 20.30 ARTA: „Roata vieţii", orele: 8.45; 11; 14.45 şi „Ziaristul", orele: 17; 20.15. GRADINA .POMUL VERDE", „Roata vieţii", ora 20.15. TATARASI: „In umbra coltului", orele: 16; 18; 20. NICOLINA: „împuşcătura", orele : 16; 18; 20. PAŞCANI: „Crimă în stil personal". TG. FRUMOS : „Pianele mecanice". HIRLAU: .Cind voi fi mort și livid". FODU ILOAIEI : „Apoi s-a născut legenda". Grădina botanică Grădina botanică a Universităţii „Al. I. Cuza", situată în str. Dumbrava Roşie nr. 7 — 9 (în imediată apropiere a Parcului expoziţiei) poate fi vizitată Intre orele 8—12 şi 16-20. Telefoane utile 14308 — Magazinul .Unica cu autoservire (Piaţa Unirii) — serviciul de comenzi la domiciliu; 14532 — Staţia taximetre; 12020 — şi 14199 — Deranjamente electrice; 11990 — Comenzi butelii aragaz; 13673 — Agenţia de voiaj C. F. R. (str. Lăpuşneanu); 15239 — Agenţia TAROM; 11533 — Policlinica specială (str. Karl Marx); 11499 — şi 06 — Staţia salvarea (str. V. Alecsandri). Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr.31 din 30 iulie 1989 au fost extrase următoarele numere : Extragerea I 44 42 16 6 28 39. Fond de premii 376.929 lei. Extragerea a II-a 41 24 36 23 35 17 29. Fond de premii 309.026 lei. Timpul probabil Vremea se va ameliora treptat. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Se vor mai semnala ploi temporare. Izolat sub formă de averse. Sunt slab, la potrivit, predominind din sectorul estic. Temperatura aerului uşor variabilă; minimele vor fi cuprinse între 14 şi 18 grade, iar maximele între 20 şi 20 grade.