Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)
1969-09-11 / nr. 7152
timmmma FLACARAANULUI PAcifiA 2* Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice (urmare din pag. 1) rea în legătură cu dispariţia obiectului Istoria literaturii universale din programele liceelor de artă. Subliniind că documentele de partid şi de stat cu privire la dezvoltarea învăţămintului liceal arată că acesta va trebui să asigure cultura generală la nivelul contemporan, necesară continuării studiului în învăţămîntul superior sau încadrării în diferite sectoare de muncă prof. Inocenţiu Măcăreanu, de la Liceul nr. 2, a relevat faptul că una din componentele acestei culturi o constituie studiul limbilor străine. In perioada cind studierea limbilor străine se făcea numai în două ore pe săptămină, nu era timp destul să se insiste asupra acestui aspect deosebit de important. De aceea, planul de invățămînt a mai adăugat pe parcurs o oră, tocmai în vederea dezvoltării vorbirii elevilor şi transformării limbii străine în instrument de comunicare între oameni. „Noi, profesorii de limbi străine, —■ a spus în continuare vorbitorul — am discutat cu atenţia cuvenită planul de invăţămînt pentru liceul de cultură generală şi sîntem miraţi că nu se mai acordă decît parţial cele trei ore studiului limbilor străine". Pornind de la ideea că învăţătorul şi profesorul care activează, mai ales, în mediul rural are importante îndatoriri pe libia muncii culturale de masă, prof. Corneliu Lustan, directorul Şcolii generale din comuna Holboca, a evidenţiat faptul că dezvoltarea actuală a satului nostru oferă un teren larg activităţii de culturalizare a maselor de săteni. „Acum — sublinia vorbitorul— cind în fiecare casă caristă aparat de radio, cind mulţi săteni au televizoare, cind cinematograful a devenit o realitate obişnuită a satului, cînd biblioteca sătească are tot mai mulţi frecventatori, munca cultural-artistică şi educativă de masă capătă uin nou sens şi un conţinut mult mai bogat. Tocmai de la aceste adevăruri pornesc, in activitatea extraşcolară, şi cadrele didactice din Holboca". Subscriind la aprecierile fSeuta în raportul prezentat la consfătuire că rezultatele ob»ţînuta în anul şcolar trecut Jconferă Cadrelor didactice din municipiul nostru preţuire şi finicunoştinţă, tov. Gh. Macouvei, secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., a spus: „Alături de şcoală, organizaţiile U.T.G. au contribuit, prin forme şi mijloace obşteşti, la formarea atitudinii conştiente a elevilor faţă de învăţătură. In anul şcolar trecut, acţiunile organizaţiei U.T.G. au fost corelata cu cele ale conducerilor de şcoli".Vorbitorul a subliniat în continuare faptul că se impune o cooordonare i mai bună a acţiunilor specifice organizaţiei die tineret cu cele ale şcolii, în vederea ajutorării tineretuui studios să pătrundă tot »batadine in universul minortat al ştiinţei şi culturii, să ’«cumuleze bogate cunoştinţe, să devină cetăţeni cu ferme convingeri politico-ideologice, utili construcţiei socialiste din patria .. noastră. Prof. Olimpia Lazăr, director adjunct al Liceuluinr. 9, a arătat «. .Deşi majoritatea absolvenţilor învăţămintului liceal seral de cultură generală au dat bune rezultate, devenind muncitori fruntaşi in fabrici, în uzine, în construcţii, iar unii fiind absolvenţi merituoşi ai învăţămintului superior, totuşi procentajul elevilor mediocri, ca şi al celor exmatriculaţi pentru absenţe nemotivate şi pentru lipsa de interes în studiu, ne obligă să insistăm asupra posibilităţilor de înlăturare a deficienţelor". In încheiere, vorbitoarea a făcut unele propuneri menite să clarifice unele aspecte ce privesc învăţămîntul seral. Prof. Ioan Dumitru, de la Liceul nr. 7, a arătat in cuvintul său că profesorii trebuie să aibă în atenţie — mai ales în cadrul orefeii de practică şi în activitatea cercurilor— pasiunea elevului, reacţia sa în faţa naturii, înclinaţiile sale, pentru ca rezultatele să fie dintre cele mai bune. Pentru a fi atras de practică, elevul trebuie ajutat să descopere tainele naturii. In continuare, vorbitorul a spus: „La Liceul nr. 7 funcţionează un cerc de apicultură, care dispune de toate cele necesare unei stupine. In legătură cu activităţile din cadrul cercurilor, propun ca Inspectoratul şcolar să faciliteze desfăşurarea acestora la un nivel mai ridicat“. Luînd cuvîntul în continuare, prof. Elena Vornicu, directoarea Şcolii generale nr. 1, s-a referit, printre altele, la excursiile şi drumeţiile şcolare,ca importante mijloace de realizare a instrucţiei şi educaţiei elevilor. Cunoaşterea amănunţită a locului natal, a celor mai frumoase meleaguri ale patriei, a monumentelor istorice şi de artă, a realizărilor poporului nostru, contribuie substanţial la cultivarea sentimentelor de mîndrie patriotică, de dragoste pentru popor şi pentru muncă. Prof. Puiu Filipescu, preşedintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, după ce a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţilor pioniereşti desfăşurate în cursul anului şcolar trecut, a relevat, în continuare faptul că activitatea pionierească, împletindu-se strîns cu procesul instructiv-educativ, nu poate face abstracţie de sarcinile mari puse de partid în faţa şcolii noastre. Avînd în, vedere aceste sarcini — a spus vorbitorul — organizaţia depionieri îşi propune să-şi îmbunătăţească continuu activitatea, perfecţionîndu-şi stilul şi metodele de muncă, care trebuie să corespundă într-o tot mai mare măsură vîrstei membrilor organizaţiei. In continuare, a luat cuvîntul prof. Barbu Panainte, directorul Şcolii profesionale speciale nr. 4, care s-a referit, printre altele, la unele aspecte ale muncii educative şi la realizarea recuperării pentru societate a copiilor cu defecţiuni auditive şi de grai, precum şi la acţiunea de recuperare a copiilor care, din diferite cauze, nu frecventează şcoala. Pentru rezolvarea acestor probleme, şcoala şi familia, precum şi alţi factori trebuie să-şi unească fiii şi coordoneze eforturile. Oprindu-se mai ales asupra problemelor ridicate de practica pedagogică, prof. Ştefania Burlacu, director adjunct la Liceul pedagogic, a subliniat că acest aspect al procesului instructiv-educativ se bucură, în cadrul şcolii pe care o reprezintă, de o atenţie din ce în ce mai mare. In acest an, 16 clase cu peste 600 de elevi vor trebui să facă practică. Pentru reuşita acestei acţiuni, însă, este nevoie de sprijinul Inspectoratului şcolar şi ai şcolilor unde se va efectua practica. In continuare, vorbitoarea a criticat programele liceelor pedagogice, care sunt foarte înţărcate,«» orele la unei obiect» — nejudicios repartizat Prof, Gheorghe Condurache, de la Liceul nr. 9, vorbind despre importanţa studiului limbilor clasice, şi-a manifestat bucuria în legătură cu înfiinţarea unei secţii clasice la Liceul nr. 4. Apoi, vorbitorul a spus : „Stă In puterea noastră să facem pe elevi să acumuleze un volum de cunoştinţe care să le permită stăpînirea esenţialului intr-un domeniu sau altul". Referindu-se, între altele, la procesul educativ în rîndul elevilor, prof. Constantin Munteanu, directorul Liceului de muzică şi arte plastice, a insistat îndeosebi la educaţia elevilor interni. „Aşa cum bine se ştie, în activitatea de instruire şi de educare trebuie conjugate eforturile şcolii cu ale familiei şi ale organizaţiei U.T.C. In cadrul internatelor, familia este substituită de şcoală, elevul fiind mai multă vreme sub influenţa acesteia din urmă. In internatul liceului nostru s-au desfăşurat o seamă de acţiuni interesante, cu erou în rîndul elevilor. Mai mult am pus însă accent pe acţiunile de la nivelul municipiului sau al şcolii, în detrimentul celor de la nivelul clasei, lucru pe care ne vom strădui să-l remediem în acest nnu an şcolar”. A luat cuvîntul, în continuare, prof. Rodica Gavrilescu, director adjunct la Liceul nr. 11, care s-a oprit asupra activităţii cadrelor didactice în cadrul organizaţiei de pionieri şi a evidenţiat unele rezultate bune înregistrate în acest sens. „La Liceul nr. 9 — a spus vorbitoarea — s-a avut în vedere o judicioasă programare a activităţilor extraşcolare în concordanţă cu obligaţiile impuse de procesul instructiv-educativ, de asemenea, ne-am orientat către manifestările cele mai indicate, cu maximă eficienţă în completarea muncii instructiv-educative propriu-zise. Pentru viitor, va trebui să căutăm noi forme de activitate cu pionierii, să apelăm mai mult la fantezia copiilor". Prof. Constantin Iovu, de la Liceul pedagogic, s-a ocupat în cuvîntul său, printre altele, de necesitatea cunoaşterii psihologiei elevilor şi a sesizat faptul că numărul claselor speciale la liceele din oraşul Iaşi este prea mic. De asemenea, el a propus ca învăţămîntul seral să aibă o mai largă cuprindere a tinerilor aliaţi in producţie care vor să înveţe. Prof. Anton Gheorghiţă, de la Şcoala profesională specială nr. 4, a arătat că munca metodică trebuie să se bucure de o mai mare atenţie în şcolile ieşene şi a propus găsirea, pe plan local a unor posibilităţi de informare operativă cu cele mai bune rezultate din activitatea didactico-ştiinţifică. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu. Apreciind înalta responsabilitate, spiritul de seriozitate şi combativitate care au constituit nota dominantă a întregii consfătuiri, în cadrul căreia corpul profesoral ieşean a fost confruntat cu bilanţul anului şcolar expirat, şi a fost, totodată, ■ pus în faţa noilor parametri dimensionali ai şcolii româneşti, vorbitorul a relevat că toate acestea au fost trecute prin filtrul imperativelor zilei, imperative concretizate în documentele Congresului al X-lea al partidului. Trebuie spus — a subliniat vorbitorul — că şcoala ieşeană, asemeni şcolii româneşti, în general, înregistrează evidente progrese, acestea fiind un rezultat firesc al eforturilor conjugate ale cadrelor didactice, ale organizaţiilor de tineret şi ale familiei. Trebuie să avem, însă, permanent în vedere că trăim într-o perioadă de mari prefaceri, într-o perioadă în care ţara noastră înregistrează un avînt general, în care şcoala este efectiv integrată, angajată. Şcoala are astăzi un rol determinant în dezvoltarea societăţii. Relevînd, între altele, faptul că, începînd din această toamnă, iau fiinţă primele clase ale învăţămintului obligatoriu de 10 ani, vorbitorul a subliniat că această măsură este poate cea mai strălucită pagină din istoria dezvoltării învăţămintului românesc. In continuare, tovarăşul Miu Dobrescu s-a referit la principalele sarcini spre înfăptuirea cărora vor trebui să-şi îndrepte eforturile factorii chemaţi să asigure bunul mers al şcolii. Au fost astfel punctate sarcinile privind îndeplinirea planului de şcolarizare, bunul mers al şcolilor în care vor funcţiona, începînd din acest an, clasele a IX-a, precum şi al claselor cuprinzînd copii în vîrstă de 6 ani, al liceelor de specialitate şi şcolilor profesionale. Vorbitorul a insistat îndeosebi asupra problemelor privind conţinutul propriu-zis al învăţămintului, accentuînd necesitatea sincronizării acestuia cu nevoile dezvoltării societăţii româneşti, ancorării şcolii la nevoile practice actuale. In acest context, apare şi mai evidentă necesitatea autoperfecţionării continue a cadrelor didactice. A te rezuma la cunoştinţele căpătate pe băncile facultăţii, a spus vorbitorul, a nu fi la curent cu tot ceea ce este nou în domeniul disciplinei pe care o predai, e sinonim cu a te exclude din rîndul cadrelor didactice. Rezultatele unei asemenea neglijenţe din partea cadrului didactic se resimt, ce-i drept, mai tîrziu, dar cu implicaţii social-umane profunde, uneori foarte greu de reparat. In strînsă legătură cu perfecţionarea profesională este pregătirea politico-ideologică a cadrelor didactice. Aceasta — a spus vorbitorul — izvorăşte din conţinutul învăţămîntului nostru de stat, care este ştiinţific, materialist, izvorăşte din modul in care înţelegem noi formarea tinerei generaţii — ca un proces în care se regăsesc atît pregătirea profesională cit şi pregătirea politico-ideologică, pregătirea pentru viaţă. De aici decurge obligaţia fiecărui slujitor al şcolii de a studia şi a-şi însuşi temeinic învăţătura materialist-dialectică despre lume şi societate, documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Tovarăşul Miu Dobrescu s-a referit, în continuare, la sarcinile şcolii în domeniul educaţiei elevilor, formulînd în acest sens o seamă de critici la adresa cadrelor didactice care nu se socotesc suficient de mobilizate pe linia realizării acestui atribut al şcolii. Vorbitorul s-a oprit apoi asupra unor probleme privind etica profesională ai cadrelor didactice. Referindu-se la sarcinile organizaţiilor obşteşti şi ale organizaţiilor de partid din şcoli, vorbitorul a spus: La înfăptuirea acestui volum de sarcini ce stau în faţa şcolii, un aport însemnat trebuie să-l aducă organizaţiile de pionieri, de tineret, dar cu deosebire organizaţiile de partid. Cunoaşteţi foarte bine că cel de-al X-lea Congres al partidului a hotărtt, in cadrul modificărilor adoptate la Statutul P.C.R., să se acorde drept de control asupra conducerii administrative şi organizaţiilor de partid din şcoli. Şi această măsură, adoptată de Congres, vine să confirme atenţia din ce în ce mai mare pe care partidul o acordă şcolii noastre. Din această prevedere, înscrisă in Statut, decurge răspunderea sporită ce revine organizaţiilor de bază, In ansamblul lor, birourilor organizaţiilor de bază pentru bunul mers al şcolii, In general, şi In principal al procesului instructiv-educativ. In încheiere, tovarăşul Miu Dobrescu a urat cadrelor didactice succese în noul an şcolar ce va începe peste câteva zile. Consfătuirea cadrelor didactice din municipiul Iaşi şi din comunele suburbane a aprobat, apoi, textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, printre altele: „Cadrele didactice din oraşul Iaşi, întrunite în consfătuirile anuale, într-o atmosferă de profund entuziasm, îşi exprimă adeziunea unanimă faţă de politica şcolară stabilită de Congresul al X-lea al P.C.R, politică ce evidenţiază cu pregnanţă rolul şcolii în valorificarea potentelor creatoare ale poporului". In continuare, în telegramă se arată că slujitorii şcolii se angajează să îndeplinească cu succes sarcinile trasate de partid în vederea perfecţionării de specialitate şi metodică, perfecţionare ce se poate realiza atît prin forme de activitate organizate, cit şi prin studierea perseverentă a tot ceea ce este nou şi preţios în ştiinţa, tehnica şi cultura mondială. „Avînd cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea muncii şi însufleţiţi de înalta apreciere acordată de partid şcolii — se spune în încheierea telegramei — noi, cadrele didactice, ne exprimăm hotărîrea să muncim în aşa fel incit să ne îndeplinim cu cinste nobila misiune de a pregăti cetăţenii României de mîine la nivelul înaltelor cerinţe şi idealuri ale societăţii socialiste". Datorie de 10 ani, dezvoltarea liceelor de specialitate, a învăţămintului profesional şi tehnic, legătura dintre şcoală şi practică, creşterea caracterului educativ al procesului didactic etc. S-a insistat, de asemenea, asupra perfecţionării postuniversitare a cadrelor didactice şi a obligativităţii ca dascălul să fie un exemplu demn de urmat pentru elevi şi cetăţeni. Rolul social al membrilor corpului didactic a fost reamintit, cu acelaşi prilej, de către toţi cei care au luat cuvîntul. In încheiere, tovarăşul Mihei Dumitriu a subliniat importanţa pe care o acordă hotărîrile Congresului necesităţii modernizării metodelor de predare în scopul însuşirii şi aprofundării cît mai temeinice a cunoştinţelor de către elevi, al legării şcolii de viaţa productivă. Înalte In amfiteatrul Facultăţii de drept a Universităţii ieşene S-a ţinut consfătuirea învăţătorilor şi profesorilor din 18 comune ale judeţului nostru, situate în jurul IaşuluiLa consfătuire a participat tovarăşul Gheorghe Cilibiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, însemnătatea documentelor Congresului al X-lea pentru dezvoltarea şcolii, precum şi necesitatea dezbaterii sarcinilor concrete şi a căilor de realizare a lor, au fost scoasă in evidenţă de referatul Inspectoratului şcolaar judeţean. In continuare, participanţii la discuţii, reliefînd preţioasele indicaţii cuprinse în documentele Congresului pentru educarea tinerei generaţii, s-au ocupat de efectele formalist pe care le pot avea, în dezvoltarea şcolarilor, activităţile practice, obiectele legate de dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de muncă. S-a arătat apoi că fiecare educator trebuie să fie pătruns de importanţa chemării sale şi să ştie să dozeze chibzuit efortul cerebral al copiilor în raport cu capacitatea lor psihică. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Cilibiu, care a apreciat că lucrările consfătuirii au exprimat hotăoirea nestrămutată a cadrelor didactice de a traduce in viaţă sarcinile rezultate din documentele Congresului al X-lea al P.C.R., de a milita neobosit, cu toată puterea de muncă, competenţa şi pasiunea lor, pentru educarea comunistă a tineretului patriei noastre. „ la Cisa pionierilor din Iaşi educatoarele au dezbătut, în cadrul consfătuirii anuale, probleme specifice ale muncii cu copiii de vîrstă preşcolară. A participat tovarăşa profesoară Gabriela Simion, membru supleant al biroului Comitetului judeţean d de partid. * Ieri dimineaţa, sala de festivităţi a căminului cultural din Răducăneni a găzduit consfătuina anuală a cadrelor didactice din comunele Răducăneni, Gorban, Grozeşti, Cozmeşti şi Moşna. La consfătuire a luat parte tovarăşul Gh. Brehuescu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Tov, inspector şcolar Mihai Patraş a prezentat referatul „Sarcinile şcolii şi ale personalului didactic în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.CR.". In cadrul discuţiilor care au urmat, numeroşi vorbitori, printre care învăţătorii Vasile Athire şi Alexandrina Mardare, Inspector şcolar M. Alexandrescu, au reliefat necesitatea unei legături mai strînse a şcolii generale cu nevoile vieţii practice, eforturile pe care dascălii trebuie să le întreprindă în direcţia dezvoltării sistematice a gîndirii şi capacităţilor creatoare ale copiilor, astfel încît, treptat, ai să fie în stare să se adapteze situaţiilor mereu noi ale producţiei şi realităţii sociale. Participanţii la consfătuire au ţinut să-şi manifeste şi pe această cale profunda lor adeziune faţă de documentele programatice ale Congresului, hotărîrea lor fermă de a transpune în viaţă sarcinile trasate. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Gh. Brejmescu. Desprinzind principalele concluzii practice ce rezultă din sarcinile stabilite de partid şcolii, vorbitorul a amintit îndatoririle ce stau in faţa corpului didactic în vasta operă de edificare a unui tineret multilateral dezvoltat, capabil să ducă mai departe flacăra ştiinţei, culturii şi civilizaţiei. „ In sala de festivităţi a Liceului din Hîrlău, a avut loc, ieri consfătuirea cadrelor didactice din oraşul Hîrlău şi din colmunele Cotnari, Cepleniţa, Şplibinţi, Coărbele Cserei, .Celer.L Plugari. La lucrările consfătuirii a participat tovarăşul Iile Dodea, membru al biroului Comitetului judeţean de partid. După referatul ţinut de Gh. Sireteanu, Inspector şcolar, participanţii la dezbateri şi-au manifestat deplina adeziune la măsurile chibzuite preconizate de partid în problemele concrete ale dezvoltării şcolii, ale perfecţionării şi modernizării procesului instructiv-educativ. „Ne simţim adine mişcaţi şi stimulaţi de solicitudinea şi sprijinul cu care sîntem înconjuraţi, de preţuirea ce se acordă muncii noastre, a spus tov. prof. Şt. Airinei, de la Şcoala generală de 10 ani Hîrlău. Dar, în acelaşi timp, simţim obligaţia de onoare, de înaltă răspundere patriotică şi cetăţenească, de a consacra tot ce avem mai bun îndeplinirii exemplare şi devotate a tuturor sarcinilor puse de partid, de societatea noastră, în faţa celor ce lucrează pe ogorul şcolii"- Tov. I. Irimia, de la Şcoala din Maxut, D. Moraru, directorul Liceului din Hîrlău s-au ocupat, în cuvîntul lor, de trebuinţa îmbogăţirii conţinutului predării, de asigurarea transmiterii nemijlocite prin lecţii a ideilor şi concepţiei ştiinţifice despre viaţă, a materialismului dialectic şi istoric, a spiritului modern al epocii noastre. Un loc deosebit i-au ocupat, în dezbateri, preocupările pentru buna desfăşurare a activităţii didactice din clasele a IX-a ale şcolii generale obligatorii de 10 ani. La sfîrşitul lucrărilor, a luat cuvîntul tovarăşul Iiie Dodea, care a arătat că traducerea în fapt a măsurilor stabilite de Congres pentru perfecţionarea învăţămintului de toate gradele reprezintă un moment important în viaţa şcolii româneşti, care va flinta la dezvoltarea societăţii socialiste, la creşterea prestigiului ţării noastre in lume.„ La consfătuirea cadrelor didactice care a avut loc ieri in sala Casei de cultură de la Tg. Frumos, au luat parte profesori şi învăţători din oraşul Tg. Frumos şi comunele „Al. I. Cuza", Brăteşti, Strunga, Balţaţi, Cucuteni şi Oţeleni. A participat tovarăşul Balaş Baltagiu, membru al biroului Comitetului judeţean de partid. Pe marginea referatului prezentat de tovarăşa Maria Pricop, inspector şcolar, au luat cuvîntul mai multe cadre didactice, care au relevat diverse aspecte ale muncii instructiv-educative în lumina documentelor Congresului al X-lea. Astfel, tov. prof. Ion Anghel, directorul Liceului din Tg- Frumos, s-a referit la rolul crescînd pe care trebuie să-l aibă în etapa actuală latura educativă a învăţămîntului nostru, făcînd, în acelaşi timp, unele propuneri în direcţia îmbunătăţirii planului de învăţămînt al liceului de cultură generală. Tov. prof. Nec. Pletosu de la şcoala din Şcheia s-a ocupat de cîteva probleme legate de asigurarea şcolarităţii în învăţămîntul general obligatoriu şi de aportul tot mai mare pe care trebuie să-l aducă organizaţia de pionieri şi activităţile extraşcolare la educarea comunistă a tinerei generaţii. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Balaş Baltagiu, care a subliniat importanţa deosebită a măsurilor luate de Congres privind dezvoltarea învăţămîntului în viitorii ani şi sarcinile ce revin slujitorilor şcolii în etapa imediat următoare. „ La lucrările consfătuirii cadrelor didactice de la Paşcani, au participat profesori şi învăţători din localităţile situate în nord-vestul judeţului. A luat parte tovarăşul Mihai Dumitriu, membru supleant al biroului Comitetului judeţean de partid. După prezentarea referatului, mai mulţi vorbitori s-au ocupat pe larg de problemele majore ale învăţământului actual în perspectiva documentelor Congresului : trecerea la şcoala generală obli¥ Consfătuirea cadrelor didactice din comunele Tansa, Ţibăneşti, Ţibana şi Dagiţa s-a desfăşurat ieri la centrul de comună Tansa. A luat parte tovarăşul Ion Savin, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Pe baza referatului ţinut de tovarăşul inspector şcolar Voenţa, discuţiile au mers pe linia unui preţios şi rodnic schimb de experienţă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea predării disciplinelor de învăţămînt şi a educării tinerei generaţii în spiritul ideilor socialismului. S-au relevat, de către Petru Grăjdeanu, Ion Palaghin, Ion Popescu ş. a., frumoasele rezultate obţinute de absolvenţii Şcolii generale din Tansa la admiterea în licee — mai ales la Liceul pedagogic—şi necesitatea înfiinţării la Ţibăneşti a încă unei clase a IX-a a Şcolii generale de 10 ani. Luînd cuvîntul, în încheierea lucrărilor, tov. Ion Savin s-a ocupat de grija permanentă pe care forurile locale de partid şi de stat trebuie s-o manifeste pentru asigurarea unor condiţii civilizate de activitate şi de viaţă tuturor cadrelor didactice, pentru încadrarea lor deplină în viaţa satului, centre din judeţ CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID IAŞI PROGRAMUL desfăşurării examenelor la Universitatea serală de marxism-leninism SESIUNEA SEPTEMBRIE 1969 - 15 septembrie 1969, orele 16,00 Anul I. Economie Istorie Filozofie Sociologie 17 septembrie 1969, orele 16,00 Anul II. Economie Istorie * Filozofie 18 septembrie 1969, orele 16,00 Anul III. Economie Istorie Filozofie Construcție de partid NOTA: Examenele au loc la Cabinetul de partid, str. Ștefan cel Mare (sediul nou). Teatrul „Nottara“ la Iaşi ,in colectiv dramatic al Teatrului „G. I. Nottara“ din Bucureşti prezintă pentru spectatorii ieşeni, miercuri 17 septembrie, orele 20.00, în sala Teatrului Naţional, comedia scriitorului ceh Karel Capek Enigmatica doamnă „M". Din distribuţie fac perie „ Migry Avram Nicolau, Mihai Pruteanu, Dorin Moga, Dan Nicolae, George Păunescu etc. Regia artistică — Val. Săndulescu. Expoziţie Astăzi, la orele 18, are loc în sala „Victoria" din Iaşi vernisajul expoziţiei de pictură Georgeta Horobeţ — Gheorghiu, organizată sub egida Comitetului Judeţean pentru cultură şi artă şi a Casei judeţene a creaţiei populare. Pictoriţa de pictură expune o selecţie de lucrări elaborate într-o manieră stilistică variată, cu o bogată tematică, ce se înscrie în tradiţia coloristică românească. Expoziţia va fi deschisă pînă la 30 septembrie şi poate fi vizitată zilnic între orele 10—13 şi 17—20. SPORT In partida inaugurală a turneului internaţional de volei dotat cu „Cupa Penicilina", ieri seara s-au întîlnit echipele Penicilina Iaşi şi Start Lodz (R.P. Polonă). După un joc de bună factură tehnică, ieşencele au obţinut victoria cu scorul de 3—1 (9, 6, —12, 8). Astăzi, de la ora 18, are loc partida Penicilina — Ceahlăul Piatra Neamţ, NEW YORK 10 (Agerpres). Donald Dell, căpitanul „non-player“ al echipei S.U.A. a alcătuit formaţia care va întîlni la Cleveland în finala „Cupei Davis“ reprezentativa de tenis a României, Echipa cuprinde pe Arthur Ashe, Stanley Smith, Bob Lutz şi Cliff Richey. Deoarece Clark Graebner continuă să fie accidentat, el a fost Înlocuit cu Cliff Richey, In locul lui Pasarell a fost preferat Lutz. In legătură cu alegerea lui Richey, Donald Dell a făcut următoarea declaraţie: „Graebner va fi încă indisponibil timp de 6 sau 8 săptămîni. L-am ales pe Richey deoarece el este un jucător cu temperament. Pentru proba de dublu m-am fixat asupra perechii Smith- Lutz*. VARŞOVIA 10 (Agerpres). In runda a doua a Olimpiadei feminine de şah pe echipe, care se desfăşoară în prezent la Lublin (Polonia) formaţia României a intîlnit echipa DanemarceiDupă expirarea timpului regulamentar de joc, echipa României conduce cu 1—0, o partidă fiind întreruptă. Elisabeta Polihroniade a învins-o pe Haar, iar Suzana Makai a întrerupt cu Larssen. Alte rezultate : U.R.S.S. — Irlanda 2—0 ; Bulgaria—R. F. a Germaniei 1—0 (1) ; Olanda — Polonia 0—0 (2); Austria— Belgia 1—1 ; Cehoslovacia— R. D. Germană 1,5—0,5 ; Ungaria—Anglia 2—0; NEW YORK 10 (Agerpres). Au luat sfîrşit întrecerile tradiţionalului turneu internaţional de tenis de la Forest Hills. Proba de dublu bărbaţi a revenit cuplului australian Ken Rosewall — Fred Stolle învingător cu 2—6, 7—5, 13—11, 6—3 în fața perechii Charles Pasarell (Porto Rico) — Denis Ralston (S.U.A.). In finala probei de dublu mixt, perechea Marty Riessen (S.U.A.) — Margaret Court (Australia) a întrecut cu 7—5, 6—3 cuplul Denis Ralston (S.U.A.) — Francoise Durr (Franța). Turneul de consolare masculin a fost cîștigat de jucătorul neozeelandez dan Crookenden (eliminat în primul tur de Ilie Năstase), care la învins cu 6—4, 6—3 pe spaniolul Manuel Orantes. Peisaj din Copou. smere . Radio Iaşi Ediţia de prinz (în septembrie) 12.00 Revista preseli 12.10 Melodii de pretutindenii 12.30 Sport» 12.00 Mari interpreţi de operă Virginia Zeani şi Benjamino Giylly 13.00 Buletin de ştiri» 13.10 Varietăţi muzicalei 13.30 Noutăţi’ editoriale» 13.45 Cîntă orchestra de muzică populară „Plaiurile Bistriţei14 din Bacău. Programul de ceară: 18.00 Buletin de ştiri» 16.00 Creaţia muzicală a secolului XX 16.30 Descriptio Moldaviae — oameni şi locuri» 16.50 Din repertoriul solistei Luminiţa Cosmini 17.00 O oră cu tinereţea 18.00 Pagini din opere: actul IV diî» 'opera' „Oedip** de G. Enescu 18.30 Radiojurnal» 18.45 Muzici uşoară. Programul de dimineaţă (tot septembrie): 5.30 Buletin daistich 5.40 Cîntece populare româneşti» 6.00 Cronica agrară» 6.10 Cîntece populare româneşti — continuare» 6.30 Selecţiuni din operetele „La calul boilan“ de Benatzky şi „Lysistrata“ de Gherase Dendrino» 6.50 Muzică uşoara» 7.10 Vă invităm să noitaţi în agenda dv. Televiziune In jurul orei 11.00 __ Transmisie în direct. Sosirea preşedin- telui federal al Austriei, Frana Jonas — la Bucureşti» 17.30 Buletin de ştiri» 17.35 Lumea cqh*. piior. Baronul Munchaussen, pq-i vesteşte ... (II)» 17.50 Studioul pionierilor „Din rucsacul vacant, ţel“» 18.30 Criterii. Arte frumoase» 18.45 O interpretă îndrăgită a cîntecului muntenesc ! Ileada Sărăroiu» 19.00 Tele-universitatea: Ciclul „Viaţa“ 19.30 Telejurnalul de seară: Buletin meteorologic» 20.00 Transfocator » 20.30 Seară de teatru TV: „Trandafirul alb“» 22.10 Telejurnalul de noapte şi buletin meteorologic » 22.25 Publicitate» 22.30 Consulta- ţie tehnică TV» 22.45 Din succesele muzicii uşoare italiene. Cintă! Miranda , Martino. Cinematografe VICTORIA: „Tigrit", orele: 6/ ni.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21. RE- PUBLICA: ,Fate din pere", orele: 9, 11, 15, 17, 19, 21 și 16 ora 19.45 la GRADINA RIPA1 GALBENĂ, COPOU: „Cavalerii aerului", orele: :9 , 11 , 15, 17, 19, 21. ARTA: „A dio, Gringo" (cinemasoop), ore-: le: 9.15, 11.15, 14.30, 1B.40', 18.45 , 20.45. NICOLINA: „Prințul negru" (cinemascop), orele x. 18, 18, 20. GRADINA" .POMUL VERDE", la ora 20, „Piramida Zeului Soare", PASCANI: „Neimblinzita Angelica" (cinemascop), TG. FRUMOS: „Tarzan, omul Junglei", HIRLAU: „Comi- sarul X , banda „Trei ctini verzi" (cinemascop), PD. ILOANIEI: „Pentru Inc* puţini dolari" (cinemascop). Teatrul ele vara La ora 20, O.S.T.A. prezintă un program de muzică uşoa- ră In interpretarea formaţiei ■ vocal—Instrumental# Gril Talfe B din Anglia. | Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20, In sala de spectacole va avea loc o expunere prii vind Importanţa Istorică a Con- grasului al X-lea al partidului. Vorbeşte lector universitar ,Vasile Cerb. In continuare va rula un film artistic. „Expo—25#1 Intre orele 9—13 şi 17_20 puteţi vizite expoziţia ce infăţi- şează dezvoltarea economică şi «oelal-culturali a Judeţului Iaşi In ultimii 25 de ani — „EXPQ —25“, amenajat! In Palatul Culturii, Pronoexpres la concursul Pronoexpres nr. 37 din 10 septembrie 1969, atf a fost extrase Vurmătoarele nu«1. Extragerea 1* H 20 3Î fi 18 43. Fond de premii 321.532' Iei. IExtragerea a ll-a ; 29 13 34 18 1 28 37. Fond de premii 253.599 lei. Timpul probabil Vreme frumoasă și tn continuă încălzire cu cerul senin, la temporar noros. Vîntul va sufla slab la potrivit din sectorul nordic. Temperatura aerului în creştere uşoară, minimele vor fi cuprins© între 10 şi 16 grade, iar maximeler între 23 şi 27 made* y A K A -4 ■i A