Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-11 / nr. 7152

timmmma FLACARA­­ANULUI PAcifiA 2* Consfătuirile anuale ale cadrelor didactice (urmare din pag. 1) rea în legătură cu dispariţia obiectului Istoria literaturii u­­niversale din programele lice­elor de artă. Subliniind că documentele de partid şi de stat cu privire la dezvoltarea învăţămintului liceal arată că acesta va tre­bui să asigure cultura gene­rală la nivelul contemporan, necesară continuării studiului în învăţămîntul superior sau încadrării în diferite sectoare de muncă prof. Inocenţiu Mă­­căreanu, de la Liceul nr. 2, a relevat faptul că una din componentele acestei culturi o constituie studiul limbilor străine. In perioada cind stu­dierea limbilor străine se fă­cea numai în două ore pe săptămină, nu era timp destul să se insiste asupra acestui aspect deosebit de important. De aceea, planul de invăță­­m­înt a mai adăugat pe par­curs o oră, tocmai în vede­rea dezvoltării vorbirii elevi­lor şi transformării limbii stră­ine în instrument de comu­nicare între oameni. „Noi, profesorii de limbi străine, —■ a spus în continuare vorbito­rul — am discutat cu atenţia cuvenită planul de invăţămînt pentru liceul de cultură ge­nerală şi sîntem miraţi că nu se mai acordă decît parţial cele trei ore studiului limbi­lor străine". Pornind de la id­eea că în­văţătorul şi profesorul care activează, mai ales, în mediul rural are importante îndato­riri pe libia muncii culturale de mas­ă, prof. Corneliu Lus­tan, directorul Şcolii generale din comuna Holboca, a eviden­ţiat faptul că dezvoltarea ac­tuală a satului nostru oferă un teren larg activităţii de culturalizare a maselor de să­­­­teni. „Acu­m — sublinia vor­bitorul— cind în fiecare casă c­­aristă aparat de radio, cind mulţi săteni au televizoare, cind cinematograful a devenit o realitate obişnuită a satu­lui, cînd biblioteca sătească are tot mai mulţi frecventa­tori, munca cultural-artistică şi educativă de masă capătă uin nou sens şi un conţinut mult mai bogat. Tocmai de la aceste adevăruri pornesc, in activitatea extraşcolară, şi ca­drele didactice din Holboca".­­ Subscriind la aprecierile fS­­euta în raportul prezentat la consfătuire că rezultatele ob­­»ţînuta în anul şcolar trecut Jconferă Cadrelor didactice din municipiul nostru preţuire şi finicun­oştinţă, tov. Gh. Maco­­uvei, secretar al Comitetului municipal Iaşi al U.T.C., a spus: „Alături de şcoală, or­ganizaţiile U.T.G. au contri­buit, prin forme şi mijloace obşteşti, la formarea atitudi­nii conştiente a elevilor faţă d­e învăţătură. In anul şcolar trecut, acţiunile organizaţiei U.T.G. au fost corelata cu ce­le ale conducerilor de şcoli".­­Vorbitorul a subliniat în con­tinuare faptul că se impune o cooordonare i mai bună a ac­ţiunilor specifice organizaţiei die tineret cu cele ale şcolii, în vederea ajutorării tineretu­­ui studios să pătrundă tot »bat­adine in universul mino­­rtat al ştiinţei şi culturii, să ’«cumuleze bogate cunoştinţe, să devină cetăţeni cu fer­me convingeri politico-ideolo­gice, utili construcţiei socia­liste din patria .. noastră. Prof. Olimpia Lazăr, director adjunct al Liceului­­nr. 9, a ară­tat «. .Deşi majoritatea absol­venţilor învăţămintului liceal seral de cultură generală au dat bune rezultate, devenind muncitori fruntaşi in fabrici, în uzine, în construcţii, iar unii fiind absolvenţi merituoşi ai învăţămintului superior, to­tuşi procentajul elevilor me­diocri, ca şi al celor exmatri­culaţi pentru absenţe nemo­tivate şi pentru lipsa de in­teres în studiu, ne obligă să insistăm asupra posibilităţilor de înlăturare a deficienţelor". In încheiere, vorbitoarea a făcut unele propuneri menite să clarifice unele aspecte ce privesc învăţămîntul seral. Prof. Ioan Dumitru, de la Li­ceul nr. 7, a arătat in cuvin­­tul său că profesorii trebuie să aibă în atenţie — mai ales în cadrul orefeii de practică şi în activitatea cercurilor— pasiunea elevului, reacţia sa în faţa naturii, înclinaţiile sale, pentru ca rezultatele să fie dintre cele mai bune. Pen­tru a fi atras de practică, e­­levul trebuie ajutat să des­copere tainele naturii. In continuare, vorbitorul a spus: „La Liceul nr. 7 funcţionează un cerc de apicultură, care dispune de toate cele nece­sare unei stupine. In legătură cu activităţile din cadrul cercurilor, propun ca Inspec­toratul şcolar să faciliteze desfăşurarea acestora la un nivel mai ridicat“. Luînd cuvîntul în continua­re, prof. Elena Vornicu­, di­rectoarea Şcolii generale nr. 1, s-a referit, printre altele, la excursiile şi drumeţiile şcolare,ca importante mijloa­ce de realizare a instrucţiei şi educaţiei elevilor. Cunoaş­terea amănunţită a locului natal, a celor mai frumoase meleaguri ale patriei, a monu­mentelor istorice şi de artă, a realizărilor poporului nos­tru, contribuie substanţial la cultivarea sentimentelor de mîndrie patriotică, de dragos­te pentru popor şi pentru muncă. Prof. Puiu Filipescu, preşe­dintele Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor, după ce a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţilor pionie­reşti desfăşurate în cursul a­­nului şcolar trecut, a relevat, în continuare faptul că acti­vitatea pionierească, împletin­­du-se strîns cu procesul in­structiv-educativ, nu poate face abstracţie de sarcinile mari puse de partid în faţa şcolii noastre. Av­înd în, vedere a­­ceste sarcini — a spus vorbi­torul — organizaţia de­­pio­nieri îşi propune să-şi îmbu­nătăţească continuu activita­tea, perf­ecţionîndu-şi stilul şi metodele de muncă, care tre­buie să corespundă într-o tot mai mare măsură vîrstei mem­brilor organizaţiei. In continuare, a luat cuvîn­­tul prof. Barbu Panainte, di­rectorul Şcolii profesionale speciale nr. 4, care s-a referit, printre altele, la unele aspec­te ale muncii educative şi la realizarea recuperării pentru societate a copiilor cu defec­ţiuni auditive şi de grai, pre­cum şi la acţiunea de recupe­rare a copiilor care, din dife­rite cauze, nu frecventează şcoala. Pentru rezolvarea a­cestor probleme, şcoala şi fa­milia, precum şi alţi factori trebuie să-şi unească fi­ii­ şi coordoneze eforturile. Oprindu-se mai ales asupra problemelor ridicate de prac­tica pedagogică, prof. Ştefania Burlacu, director adjunct la Liceul pedagogic, a subliniat că acest aspect al procesului instructiv-educativ se bucu­ră, în cadrul şcolii pe care o reprezintă, de o atenţie din ce în ce mai mare. In acest an, 16 clase cu peste 600 de elevi vor trebui să facă practică. Pentru reuşita acestei acţiuni, însă, este nevoie de sprijinul Inspectoratului şcolar şi ai şcolilor unde se va efectua practica. In continuare, vorbi­toarea a criticat programele li­ceelor pedagogice, care sunt foarte înţărcate,­­«» orele la unei­ obiect» — nejudicios repartizat Prof, Gheorghe Condurache, de la Liceul nr. 9, vorbind despre importanţa studiului limbilor clasice, şi-a manifes­tat bucuria în legătură cu în­fiinţarea unei secţii clasice la Liceul nr. 4. Apoi, vorbito­rul a spus : „Stă In puterea noastră să facem pe elevi să acumuleze un volum de cu­noştinţe care să le permită stăpînirea esenţialului intr-un domeniu sau altul". Referindu­-se, între altele, la procesul educativ în rîndul e­­levilor, prof. Constantin Mun­­teanu, directorul Liceului de muzică şi arte plastice, a in­sistat îndeosebi la educaţia e­­levilor interni. „Aşa cum bine se ştie, în activitatea de in­struire şi de educare trebuie conjugate eforturile şcolii cu ale familiei şi ale organizaţiei U.T.C. In cadrul internatelor, familia este substituită de şcoală, elevul fiind mai multă vreme sub influenţa acesteia din urmă. In internatul liceu­lui nostru s-au desfăşurat o sea­mă de acţiuni interesante, cu erou în rîndul elevilor. Mai mult am pus însă accent pe acţiunile de la nivelul muni­cipiului sau al şcolii, în detri­mentul celor de la nivelul cla­sei, lucru pe care ne vom strădui să-l remediem în acest nnu an şcolar”. A luat cuvîntul, în conti­nuare, prof. Rodica Gavrilescu, director adjunct la Liceul nr. 11, care s-a oprit asupra activi­tăţii cadrelor didactice în ca­drul organizaţiei de pionieri şi a evidenţiat unele rezultate bune înregistrate în acest sens. „La Liceul nr. 9 — a spus vorbitoarea — s-a avut în vedere o judicioasă progra­mare a activităţilor extraşco­­lare în concordanţă cu obli­gaţiile impuse de procesul in­structiv-educativ­­, de aseme­nea, ne-am orientat către ma­nifestările cele mai indicate, cu maximă eficienţă în com­pletarea muncii instructiv-e­­ducative propriu-zise. Pentru viitor, va trebui să căutăm noi forme de activitate cu pionierii, să apelăm mai mult la fantezia copiilor". Prof. Constantin Iovu, de la Liceul pedagogic, s-a ocupat în cuvîntul său, printre altele, de necesitatea cunoaşterii psi­hologiei elevilor şi a sesizat faptul că numărul claselor spe­ciale la liceele din oraşul Iaşi este prea mic. De asemenea, el a propus ca învăţămîntul seral să aibă o mai largă cu­prindere a tinerilor aliaţi in producţie care vor să înveţe. Prof. Anton Gheorghiţă, de la Şcoala profesională spe­cială nr. 4, a arătat că munca metodică trebuie să se bucure de o mai mare atenţie în şco­lile ieşene şi a propus găsi­rea, pe plan local a unor posi­bilităţi de informare operativă cu cele mai bune rezultate din activitatea didactico-ştiinţifică. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Miu Dobrescu. Apreciind înalta responsabi­litate, spiritul de seriozitate şi combativitate care au con­stituit nota dominantă a între­gii consfătuiri, în cadrul căre­ia corpul profesoral ieşean a fost confruntat cu bilanţul a­­nului şcolar expirat, şi a fost, totodată, ■ pus în faţa noilor parametri dimensionali ai şco­lii româneşti, vorbitorul a re­levat că toate acestea au fost trecute prin filtrul imperative­lor zilei, imperative concreti­zate în documentele Congre­sului al X-lea al partidului. Trebuie spus — a subliniat vorbitorul — că şcoala ieşea­nă, asemeni şcolii româneşti, în general, înregistrează evi­dente progrese, acestea fiind un rezultat firesc al eforturi­lor conjugate ale cadrelor di­dactice, ale organizaţiilor de tineret şi ale familiei. Trebuie să avem, însă, permanent în vedere că trăim într-o perioa­dă de mari prefaceri, într-o perioadă în care ţara noastră înregistrează un avînt gene­ral, în care şcoala este efec­tiv integrată, angajată. Şcoa­la are astăzi un rol determi­nant în dezvoltarea societăţii. Relevînd, între altele, fap­tul că, începînd din această toamnă, iau fiinţă primele clase ale învăţămintului obli­gatoriu de 10 ani, vorbitorul a subliniat că această măsu­ră este poate cea mai stră­lucită pagină din istoria dez­voltării învăţămintului româ­nesc. In continuare, tovarăşul Miu Dobrescu s-a referit la prin­cipalele sarcini spre înfăptui­rea cărora vor trebui să-şi îndrepte eforturile factorii chemaţi să asigure bunul mers al şcolii. Au fost astfel punctate sarcinile privind în­deplinirea planului de şcola­rizare, bunul mers al şcolilor în care vor funcţiona, înce­­pînd din acest an, clasele a IX-a, precum şi al claselor cuprinzînd copii în vîrstă de 6 ani, al liceelor de specia­litate şi şcolilor profesionale. Vorbitorul a insistat îndeo­sebi asupra problemelor pri­vind conţinutul propriu-zis al învăţămintului, accentuînd ne­cesitatea sincronizării acestu­ia cu nevoile dezvoltării so­cietăţii româneşti, ancorării şcolii la nevoile practice ac­tuale. In acest context, apare şi mai evidentă necesitatea autoperfecţionării continue a cadrelor didactice. A te re­zuma la cunoştinţele căpăta­te pe băncile facultăţii, a spus vorbitorul, a nu fi la curent cu tot ceea ce este nou în domeniul disciplinei pe care o predai, e sinonim cu a te exclude din rîndul cadrelor didactice. Rezultatele unei asemenea neglijenţe din partea cadrului didactic se re­simt, ce-i drept, mai tîrziu, dar cu implicaţii social-uma­­ne profunde, uneori foarte greu de reparat. In strînsă legătură cu per­fecţionarea profesională este pregătirea politico-ideologică a cadrelor didactice. Aceasta — a spus vorbitorul —­ izvo­răşte din conţinutul învăţă­­mîntului nostru de stat, care este ştiinţific, materialist, iz­vorăşte din modul in care înţelegem noi formarea tine­rei generaţii — ca un pro­ces în care se regăsesc atît pregătirea profesională cit şi pregătirea politico-ideologică, pregătirea pentru viaţă. De aici decurge obligaţia fiecă­rui slujitor al şcolii de a stu­dia şi a-şi însuşi temeinic în­văţătura materialist-dialectică despre lume şi societate, do­cumentele Congresului al X-lea al P.C.R. Tovarăşul Miu Dobrescu s-a referit, în continuare, la sar­cinile şcolii în domeniul e­­ducaţiei elevilor, formulînd în acest sens o seamă de cri­tici la adresa cadrelor di­dactice care nu se socotesc suficient de mobilizate pe li­nia realizării acestui atribut al şcolii. Vorbitorul s-a o­­prit apoi asupra unor probleme privind etica profesională ai cadrelor didactice. Referindu-se la sarcinile or­ganizaţiilor obşteşti şi ale or­ganizaţiilor de partid din şcoli, vorbitorul a spus: La înfăptuirea acestui volum de sarcini ce stau în faţa şco­lii, un aport însemnat tre­buie să-l aducă organizaţiile de pionieri, de tineret, dar cu deosebire organizaţiile de partid. Cunoaşteţi foarte bine că cel de-al X-lea Congres al partidului a hotărtt, in ca­drul modificărilor adoptate la­ Statutul P.C.R., să se acorde drept de control asupra con­ducerii administrative şi or­ganizaţiilor de partid din­ şcoli. Şi această măsură, a­­doptată de Congres, vine să confirme atenţia din ce în ce mai ma­re pe care partidul o acordă şcolii noastre. Din a­­ceastă prevedere, înscrisă in Statut, decurge răspunderea sporită ce revine organizaţii­lor de bază, In ansamblul lor, birourilor organizaţiilor de bază pentru bunul mers al şcolii, In general, şi In principal al procesului instruc­­tiv-educativ. In încheiere, tovarăşul Miu Dobrescu a urat cadrelor di­dactice succese în noul an şcolar ce va începe peste câ­­teva zile. Consfătuirea cadrelor didac­tice din municipiul Iaşi şi din comunele suburbane a apro­bat, apoi, textul unei tele­grame adresate C.C. al P.C.R., personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spu­ne, printre altele: „Cadrele didactice din oraşul Iaşi, în­trunite în consfătuirile anu­ale, într-o atmosferă de pro­fund entuziasm, îşi exprimă adeziunea unanimă faţă de politica şcolară stabilită de Congresul al X-lea al P.C.R­, politică ce evidenţiază cu pregnanţă rolul şcolii în va­lorificarea potentelor creatoa­re ale poporului". In conti­nuar­e, în telegramă se arată că slujitorii şcolii se anga­jează să îndeplinească cu suc­ces sarcinile trasate de partid în vederea perfecţionării de specialitate şi metodică, per­fecţionare ce se poate reali­za atît prin forme de activi­tate organizate, cit şi prin studierea perseverentă a tot ceea ce este nou şi preţios în ştiinţa, tehnica şi cultura mondială. „Avînd cele mai bune condiţii pentru desfăşu­rarea m­uncii şi însufleţiţi de înalta apreciere acordată de partid şcolii — se spune în încheierea telegramei — noi, cadrele didactice, ne expri­măm hotărîrea să muncim în aşa fel incit să ne îndeplinim cu cinste nobila misiune de a­ pregăti cetăţenii României de mîine la nivelul înaltelor ce­rinţe şi idealuri ale societăţii socialiste". Datorie de 10 ani, dezvolta­rea liceelor de specialitate, a învăţămintului profesional şi tehnic, legătura dintre şcoală şi practică, creşterea caracte­rului educativ al procesului didactic etc. S-a insistat, de asemenea, asupra perfecţio­nării postuniversitare a cadre­lor didactice şi a obligativi­tăţii ca dascălul să fie un exemplu demn de urmat pen­tru elevi şi cetăţeni. Rolul social al membrilor corpului didactic a fost reamintit, cu acelaşi prilej, de către toţi cei care au luat cuvîntul. In încheiere, tovarăşul Mi­h­ei Dumitriu a subliniat im­portanţa pe care o acordă ho­­tărîrile Congresului necesită­ţii modernizării metodelor de predare în scopul însuşirii şi aprofundării cît mai temeini­ce a cunoştinţelor de către elevi, al legării şcolii de viaţa productivă. În­alte In amfiteatrul Facultăţii de drept a Universităţii ieşene S-a ţinut consfătuirea învăţători­lor şi profesorilor din 18 co­mune ale judeţului nostru, si­tuate în jurul Iaşului­La consfătuire a participat tovarăşul Gheorghe Cilibiu, secretar al Comitetului jude­ţean de partid, însemnătatea documentelor Congresului al X-lea pentru dezvoltarea şcolii, precum şi necesitatea dezbaterii sarcini­lor concrete şi a căilor de realizare a lor, au fost scoa­să in evidenţă de referatul Inspectoratului şcolaar jude­ţean. In continuare, participanţii la discuţii, reliefînd preţioa­sele indicaţii cuprinse în do­cumentele Congresului pen­tru educarea tinerei generaţii, s-au ocupat de efectele for­malist pe care le pot avea, în dezvoltarea şcolarilor, ac­tivităţile practice, obiectele legate de dezvoltarea price­perilor şi deprinderilor de muncă. S-a arătat apoi că fie­care educator trebuie să fie pătruns de importanţa che­mării sale şi să ştie să do­zeze chibzuit efortul cerebral al copiilor în raport cu ca­pacitatea lor psihic­ă. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Cilibiu, care a apreciat că lucrările consfătuirii au exprimat ho­­tăoirea nestrămutată a ca­drelor didactice de a traduce in viaţă sarcinile rezultate din documentele Congresului al X-lea al P.C.R., de a milita neobosit, cu toată puterea de muncă, competenţa şi pasiu­nea lor, pentru educarea co­munistă a tineretului patriei noastre. „ l­a Cisa pionierilor din Iaşi educatoarele au dezbătut, în cadrul consfătuirii anuale, pro­bleme specifice ale muncii cu­ copiii de vîrstă preşcolară. A participat tovarăşa pro­fesoară Gabriela Simion, m­em­­bru supleant al biroului Co­mitetului judeţean d de partid. *­­ Ieri dimineaţa, sala de fes­tivităţi a căminului cultural din Răducăneni a găzduit consfătuin­a anuală a cadre­lor didactice din comunele Răducăneni, Gorban, Grozeşti, Cozmeşti şi Moşna. La consfătuire a luat parte to­varăşul Gh. Brehuescu, membru al biroului Comitetului jude­ţean de partid, prim-vicepre­­şedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular judeţean. Tov, inspector şcolar Mihai Patraş a prezentat referatul „Sarcinile şcolii şi ale per­sonalului didactic în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.CR.". In cadrul discuţiilor care au urmat, numeroşi vorbitori, printre care învăţătorii Vasile Athire şi Alexandrina Marda­­re, Inspector şcolar M. Ale­­xandrescu, au reliefat necesi­tatea unei legături mai strîn­­se a şcolii generale cu ne­voile vieţii practice, eforturile pe care dascălii trebuie să le întreprindă în direcţia dezvol­tării sistematice a gîndirii şi capacităţilor creatoare ale co­piilor, astfel încît, treptat, ai să fie în stare să se adap­teze situaţiilor mereu noi ale producţiei şi realităţii sociale. Participanţii la consfătuire au ţinut să-şi manifeste şi pe a­­ceastă cale profunda lor ade­ziune faţă de documentele programatice ale Congresului, hotărîrea lor fermă de a trans­pune în viaţă sarcinile tra­sate. In încheiere, a luat cuvîntul tovarăşul Gh. Brejmescu. Des­­prinzind principalele conclu­zii practice ce rezultă din sarcinile stabilite de partid şcolii, vorbitorul a amintit în­datoririle ce stau in faţa corpu­lui didactic în vasta operă de edificare a unui tineret multi­lateral dezvoltat, capabil să ducă mai departe flacăra şti­inţei, culturii şi civilizaţiei. „ In sala de festivităţi a Li­ceului din Hîrlău, a avut loc, ieri consfătuirea cadrelor di­dactice din oraşul Hîrlău şi din colmunele Cotnari, Ceple­­niţa, Şplibinţi, Coărbele Cs­erei, .Celer.L Plugari. La lucrările consfătuirii a participat tovarăşul Iile Dodea, membru al biroului Comite­tului judeţean de partid. După referatul ţinut de Gh. Sireteanu, Inspector şcolar, participanţii la dezbateri şi-au manifestat deplina ade­ziune la măsurile chibzuite preconizate de partid în pro­blemele concrete ale dezvol­tării şcolii, ale perfecţionării şi modernizării procesului in­structiv-educativ. „Ne simţim adine mişcaţi şi stimulaţi de solicitudinea şi sprijinul cu care sîntem înconjuraţi, de preţuirea ce se acordă mun­cii noastre, a spus tov. prof. Şt. Airinei, de la Şcoala ge­nerală de 10 ani Hîrlău. Dar, în acelaşi timp, simţim obli­gaţia de onoare, de înaltă răspundere patriotică şi ce­tăţenească, de a consacra tot ce avem mai bun înde­plinirii exemplare şi devotate a tuturor sarcinilor puse de partid, de societatea noastră, în faţa celor ce lucrează pe ogorul şcolii"- Tov. I. Irimia, de la Şcoala din Maxut, D. Moraru­, directorul Liceului din Hîrlău s-au ocupat, în cu­­vîntul lor, de trebuinţa îm­bogăţirii conţinutului predă­rii, de asigurarea transmiterii nemijlocite prin lecţii a idei­lor şi concepţiei ştiinţifice despre viaţă, a materialismu­lui dialectic şi istoric, a spi­ritului modern al epocii noas­tre. Un loc deosebit i-au o­­cupat, în dezbateri, preocu­pările pentru buna desfăşu­rare a activităţii didactice din clasele a IX-a ale şcolii gene­rale obligatorii de 10 ani. La sfîrşitul lucrărilor, a luat cuvîntul tovarăşul Iiie Dodea, care a arătat că traducerea în fapt a măsurilor stabilite de Congres pentru perfecţio­narea învăţămintului de toate gradele reprezintă un mo­ment important în viaţa şcolii româneşti, care va fl­inta la dezvoltarea societăţii socialiste, la creşterea presti­giului ţării noastre in lu­me.­­„ La consfătuirea cadrelor di­dactice care a avut loc ieri in sala Casei de cultură de la Tg. Frumos, au luat parte profesori şi învăţători din o­­raşul Tg. Frumos şi comunele „Al. I. Cuza", Brăteşti, Strun­ga, Balţaţi, Cucuteni şi Oţe­­leni. A participat tovarăşul Ba­laş Baltagiu, membru al bi­roului Comitetului judeţean de partid. Pe marginea referatului pre­zentat de tovarăşa Maria Pri­­cop, inspector şcolar, au luat cuvîntul mai multe cadre di­dactice, care au relevat di­verse aspecte ale muncii in­­structiv-educative în lumina documentelor Congresului al X-lea. Astfel, tov. prof. Ion Anghel, directorul Liceului din Tg- Frumos, s-a referit la ro­lul crescînd pe care trebuie să-l aibă în etapa actuală la­tura educativă a învăţămîn­­tului nostru, făcînd, în ace­laşi timp, unele propuneri în direcţia îmbunătăţirii planu­lui de învăţămînt al liceu­lui de cultură generală. Tov. prof. Nec. Pletosu de la şcoa­la din Şcheia s-a ocupat de cîteva probleme legate de a­­sigurarea şcolarităţii în învă­ţă­mîntul general obligatoriu şi de aportul tot mai mare pe care trebuie să-l aducă organizaţia de pionieri şi ac­tivităţile extraşcolare la e­­ducarea comunistă a tinerei generaţii. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarăşul Balaş Bal­tagiu, care a subliniat im­portanţa deosebită a­­ măsu­rilor luate de Congres pri­vind dezvoltarea învăţămîn­­tului în viitorii ani­ şi sar­cinile ce revin slujitorilor şcolii în etapa imediat urmă­toare. „ La lucrările consfătuirii ca­drelor didactice de la Paşcani, au participat profesori şi în­văţători din localităţile situ­ate în nord-vestul judeţului. A luat parte tovarăşul Mi­­hai Dumitriu, membru suple­ant al biroului Comitetului judeţean de partid. După prezentarea referatu­lui, mai mulţi vorbitori s-au ocupat pe larg de probleme­le majore ale învăţământului actual în perspectiva docu­mentelor Congresului : trece­rea la şcoala generală obli­¥ Consfătuirea cadrelor didac­tice din comunele Tansa, Ţi­­băneşti, Ţibana şi Dagiţa s-a desfăşurat ieri la centrul de comună Tansa. A luat parte tovarăşul Ion Savin, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Pe baza referatului ţinut de tovarăşul inspector şcolar V­­oenţa, discuţiile au mers pe linia unui preţios şi rodnic schimb de experienţă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea predării disciplinelor de învă­­ţămînt şi a educării tinerei generaţii în spiritul ideilor socialismului. S-au relevat, de către Petru Grăjdeanu, Ion­ Palaghin, Ion Popescu ş. a., frumoasele rezultate obţinute de absolvenţii Şcolii generale din Tansa la admiterea în­ licee — mai ales la Liceul pedagogic—şi necesitatea în­fiinţării la Ţibăneşti a încă unei clase a IX-a a Şcolii generale de 10 ani. Luînd cuvîntul, în încheie­rea lucrărilor, tov. Ion Sa­vin s-a ocupat de grija per­manentă pe care forurile lo­cale de partid şi de stat tre­buie s-o manifeste pentru a­­sigurarea unor condiţii civi­lizate de activitate şi de viaţă tuturor cadrelor didac­tice, pentru încadrarea lor de­plină în viaţa satului, centre din judeţ CABINETUL JUDEŢEAN DE PARTID IAŞI PROGRAMUL desfăşurării examenelor la Universitatea serală de marxism-leninism­­ SESIUNEA SEPTEMBRIE 1969 - 15 septembrie 1969, orele 16,00­­ Anul I. Economie Istorie Filozofie Sociologie 17 septembrie 1969, orele 16,00 Anul II. Economie Istorie * Filozofie 18 septembrie 1969, orele 16,00 Anul III. Economie Istorie Filozofie Construcție de partid NOTA: Examenele au loc la Cabinetul de partid, str. Ștefan cel Mare (sediul nou). Teatrul „Nottara“ la Iaşi ,in colectiv dramatic al Teatrului „G. I. Nottara“ din Bucureşti prezintă pentru spectatorii ieşeni, miercuri 17 septembrie, orele 20.00, în sa­la Teatrului Naţional, come­dia scriitorului ceh Karel Capek Enigmatica doamnă „M". Din distribuţie fac perie „ Migry Avram Nicolau, Mi­­hai Pruteanu, Dorin Moga, Dan Nicolae, George Pău­­nescu etc. Regia artistică — Val. Săn­­dulescu. Expoziţie Astăzi, la orele 18, are loc în sala „Victoria" din Iaşi vernisajul expoziţiei de pictură Georgeta Horo­­beţ — Gheorghiu, organi­zată sub egida Comitetului Judeţean pentru cultură şi artă şi a Casei judeţene a creaţiei populare. Pictoriţa de pictură expune o selecţie de lu­crări elaborate într-o ma­nieră stilistică v­ariată, cu o bogată tematică, ce se înscrie în tradiţia coloristi­­că românească. Expoziţia va fi deschisă pînă la 30­ septembrie şi poate fi vizitată zilnic în­tre orele 10—13 şi 17—20. SPORT In partida inaugurală a turneului internaţional de vo­lei dotat cu „Cupa Penici­lina", ieri seara s-au întîlnit echipele Penicilina Iaşi şi Start Lodz (R.P. Polonă). După un joc de bună fac­tură tehnică, ieşencele au obţinut victoria cu scorul de 3—1 (9, 6, —12, 8). Astăzi, de la ora 18, are loc partida Penicilina — Ceahlăul Piatra Neamţ,­ ­ NEW YORK 10 (Agerpres). Donald Dell, căpitanul „non-player“ al echipei S.U.A. a alcătuit formaţia care va întîlni la Cleveland în fina­la „Cupei Davis“ reprezenta­tiva de tenis a României, E­­­chipa cuprinde pe Arthur Ashe, Stanley Smith, Bob Lutz şi Cliff Richey. Deoare­ce Clark Graebner continuă să fie accidentat, el a fost Înlocuit cu Cliff Richey, In locul lui Pasarell a fost pre­ferat Lutz. In legătură cu a­­legerea lui Richey, Donald Dell a făcut următoarea de­claraţie: „Graebner va fi încă indisponibil timp de 6 sau 8 săptămîni. L-am ales pe Richey deoarece el este un jucător cu temperament. Pen­tru proba de dublu m-am fixat asupra perechii Smith- Lutz*. VARŞOVIA 10 (Agerpres). In runda a doua a Olim­piadei feminine de şah pe echipe, care se desfăşoară în prezent la Lublin (Polo­nia) formaţia României a in­­tîlnit echipa Danemarcei­­După expirarea timpului regulamen­tar de joc, echipa României conduce cu 1—0, o partidă fiind întreruptă. Elisabeta Polihroniade a învins-o pe Haar, iar Suzana Makai a întrerupt cu Larssen. Alte rezultate : U.R.S.S. — Irlanda 2—0 ; Bulgaria—R. F. a Ger­maniei 1—0 (1) ; Olanda —­ Polonia 0—0 (2); Austria— Belgia 1—1 ; Cehoslovacia— R. D. Germană 1,5—0,5 ; Un­garia—Anglia 2—0;­­ NEW YORK 10 (Agerpres). Au luat sfîrşit întrecerile tradiţionalului turneu inter­naţional de tenis de la Fo­rest Hills. Proba de dublu bărbaţi a revenit cuplului australian Ken Rosewall — Fr­ed Stolle învingător cu 2—6, 7—5, 13—11, 6—3 în fața perechii Charles Pasa­rell (Porto Rico) — Denis Ralston (S.U.A.). In finala probei de dublu mixt, pe­rechea Marty Riessen (S.U.A.) — Margaret Court (Austra­lia) a întrecut cu 7—5, 6—3 cuplul Denis Ralston (S.U.A.) — Francoise Durr (Franța). Turneul de consolare mas­culin a fost cîștigat de ju­cătorul neozeelandez dan Crookenden (eliminat în pri­mul tur de Ilie Năstase), care la învins cu 6—4, 6—3 pe spaniolul Manuel Orantes.­­ Peisaj din Copou. s­mere . R­adio Iaşi Ediţia de prinz (în septemb­rie)­­ 12.00 Revista preseli 12.10 Me­lodii de pretutindenii 12.30 Sport» 12.00 Mari interpreţi de operă­­ Virginia Zeani şi Benjamino Giylly 13.00 Buletin de ştiri» 13.10 Varietăţi muzicalei 13.30 Noutăţi’ editoriale» 13.45 Cîntă orchestra de muzică­­ populară „Plaiurile Bistriţei14 din Bacău­. Programul de ceară: 18.00 Bu­­letin de ştiri» 16.00 Creaţia mu­zicală a secolului XX­­ 16.30 Descriptio Moldaviae — oameni şi locuri» 16.50 Din repertoriul solistei Luminiţa Cosmini 17.00 O oră cu tinereţea­­ 18.00 Pa­­gini­ din opere: actul IV diî» 'opera' „Oedip** de G. Enescu­­ 18.30 Radiojurnal» 18.45 Muzici uşoară. Programul de dimineaţă (tot septembrie): 5.30 Buletin dai­stich 5.40 Cîntece populare ro­mâneşti» 6.00 Cronica agrară» 6.10 Cîntece populare româneşti — continuare» 6.30 Selecţiuni din operetele „La calul boilan“ de Benatzky şi „Lysistrata“ de Gherase Dendrino» 6.50 Muzică uşoara» 7.10 Vă invităm să noi­taţi în agenda dv. Televiziune In jurul orei 11.00 __ Transmi­sie în direct. Sosirea preşedin-­ telui federal al Austriei, Frana Jonas — la Bucureşti» 17.30 Bu­letin de ştiri» 17.35 Lumea cqh*. pii­or. Baronul Munchaussen, pq-i vesteşte ... (II)» 17.50 Studioul pionierilor „Din rucsacul vacant­, ţel“» 18.30 Criterii. Arte fru­moase» 18.45 O interpretă îndră­gită a cîntecului muntenesc ! Ilead­a Sărăroiu» 19.00 Tele-uni­­vers­itatea: Ciclul „Viaţa“­ 19.30 Telejurnalul de seară: Buletin meteorologic» 20.00 Transfocator » 20.30 Seară de teatru TV: „Tran­dafirul­ alb“» 22.10 Telejurnalul de noapte şi buletin meteorologic » 22.25 Publicitate» 22.30 Consulta-­ ţie tehnică TV» 22.45 Din succe­sele muzicii uşoare italiene. Cintă! Miranda , Martino. Cinematografe VICTORIA: „Tigrit", orele: 6/ ni.05, 14.45, 16.50, 18.55, 21. RE-­ PUBLICA: ,Fate din pere", orele: 9, 11, 15, 17, 19, 21 și 16 ora 19.45 la GRADINA RIPA1 GALBENĂ, COPOU: „Cavalerii aerului", orele: :9 , 11 , 15, 17, 19, 21. ARTA: „A­­ dio, Gringo" (cinemasoop), ore-: le: 9.15, 11.15, 14.30, 1B.40', 18.45 , 20.45. NICOLINA: „Prințul negru" (cinemascop), orele x. 18, 18, 20. GRADINA" .POMUL VERDE", la ora 20, „Piramida­ Zeului Soare", PASCANI: „Ne­­imblinzita Angelica" (cinema­­scop), TG. FRUMOS: „Tarzan, omul Junglei", HIRLAU: „Comi-­ sarul X ,­ banda „Trei ctini verzi" (cinemascop), PD. ILOAN­IEI: „Pentru Inc* puţini dolari" (cinemascop). Teatrul ele vara La ora 20, O.S.T.A. prezintă­ un program de muzică uşoa-­ ră In interpretarea formaţiei ■ vocal—Instrumental# Gril Talfe B din Anglia. | Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20, In sala de specta­cole va avea loc o expunere pri­i vind Importanţa Istorică a Con-­ grasului al X-lea al partidului. Vorbeşte lector universitar ,Vasi­­le Cerb. In continuare va rula un film artistic. „Expo—25#1 Intre orele 9—13 şi 17_20 pu­teţi vizite expoziţia ce infăţi-­ şează dezvoltarea economică şi «oelal-culturali a Judeţului Iaşi In ultimii 25 de ani — „EXPQ —25“, amenajat! In Palatul Culturii, Pronoexpres la concursul Pronoexpres nr.­ 37 din 10 septembrie 1969, atf a fost extrase Vurmătoarele nu«1. Extragerea 1* H 20 3Î fi 18 43. Fond de premii 321.532' Iei. IExtragerea a ll-a ; 29 13 34 18 1 28 37. Fond de premii 253.599 lei. Timpul probabil Vreme frumoasă și tn con­tinuă încălzire cu cerul senin, la temporar noros. Vîntul va sufla slab la potrivit din sec­torul nordic. Temperatura ae­rului în creştere uşoară, mi­nimele vor fi cuprins© între 10 şi 16 grade, iar maximeler între 23 şi 27 made* y A K A -4 ■i A

Next