Flacăra Iaşului, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7144-7168)

1969-09-12 / nr. 7153

ANUL XXV Nr. 7153 TINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Efi­cienta cercetării ştiinţifice - aplicarea In producţie Prof. dr. docent ing. N. V. BOŢAN şef de catedră la Institutul politehnic Iaşi Documentele Congresului al X-lea al P.C.R. acordă un rol foarte important cercetării ştiinţifice din ţara noastră, „in condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane - se precizează in Directivele Congresului - dezvoltarea e­­conomiei depinde intr-o măsură tot mai mare de ridicarea potenţialului ştiinţific şi tehnologic, de capacitatea de a introduce în practica economică şi socială cuceririle şti­inţei şi tehnicii". Această precizare sintetizează cum nu se poate mai bine rolul pe care îl acordă partidul şi sta­tul cercetării ştiinţifice pentru dezvoltarea economiei na­ţionale. Din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congres, precum şi din toate celelalte documente ale Congresului, se desprinde, de asemenea, o seamă de sar­cini principale ce revin cercetării ştiinţifice din ţara noas­tră, sarcini de care depinde în mare măsură drumul nos­tru ascendent pe calea unei economii tot mai înfloritoare. lată citeva dintre ele : creşterea ponderii cercetărilor In domeniul ştiinţelor tehnice, în ansamblul cercetării ştiinţi­fice şi îndeosebi în domeniile lor moderne, ca : automa­tica, cibernetica, teoria informaţiei, micro-electronica, e­­nergia nucleară, mecanica fină şi optica ; axarea cercetării in domeniul ştiinţelor tehnice pe stabilirea unor procedee teh­nologice moderne, în primul rind în industria chimică, side­rurgică şi în construcţia de maşini, pe asimilarea de ma­şini, utilaje şi instalaţii noi, la nivelul realizărilor avan­ PUNCTE DE VEDERE sate pe plan mondial, pe lărgirea bazei de materii pri­me şi a bazei energetice , accelerarea procesului de va­lorificare a cercetării, scurtarea ciclului de cercetare şi de aplicare în producţie a rezultatelor obţinute. Ca un corolar al acestor sarcini de bază pentru cercetarea în domeniul ştiinţelor tehnice, în primul rind, stau cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul pre­zentat la Congres : „Nu ne putem mulţumi să apelăm numai la import de inteligenţă ; trebuie să înţelegem că ştiinţa este o latură inseparabilă a producţiei materiale, a progresului economic şi social al ţării noastre". Nu încape nici o îndoială că aceste jaloane trasate de Congres cercetării ştiinţifice din ţara noastră privesc în mod cu totul deosebit şi cadrele didactice din învă­­ţămîntul superior. Este imperios necesar ca activitatea de cercetare a cadrelor didactice din aceste institute să fie axată, în primul rind, pe problemele cheie puse de eco­nomia noastră naţională, de producţie. O analiză sumară a tematicilor de cercetare ştiinţifică din ultimii ani a catedrelor din Facultatea de electrotehnică din Iași, la care mă voi referi în cele ce urmează, arată că de la an la an orientarea acestei tematici este îndreptată tot mai mult spre probleme de acest fel. Câteva exemple vor fi suficiente pentru a ilustra acest lucru. Astfel, în cadrul catedrei de Electrotehnică se fac cercetări legate de circuite electrice neliniare cu apli­caţii la construcţia unor relee şi dispozitive folosite în a­­utomatizări. De asemenea, se fac unele cercetări legate de comportarea unor circuite folosite în calculatoare, pre­cum şi cercetări legate de programarea la maşinile de calculat. In cadrul catedrei de Energetică există preocu­pări susţinute privind îmbunătăţirea calităţii energiei e­­lectrice furnizate. La catedra de Măsuri şi maşini elec­trice se fac cercetări în legătură cu folosirea tiristoarelor la comanda maşinilor electrice, precum şi cercetări în le­gătură cu punerea la punct a construcţiilor unor noi tipuri de maşini pentru automatizări. Colectivul catedrei de Utilizări electrice şi automatizări a pus la punct două metode noi de proiectare a sche­melor de comandă a acţionărilor electrice, metode care, aplicate în producţie, au dus la îmbunătăţirea funcţională a unor scheme existente. De asemenea, sunt de menţio­nat cercetările în legătură cu construcţia unor noi apa­rate de măsură - maşini şi dispozitive de automatizare. Printre acestea cităm construcţia unui frecvenţometru de laborator cu diode Zenner. Rezultatele bune obţinute au făcut ca Institutul de studii şi cercetări energetice (ICENERG) din Bucureşti să solicita construcţia unui a­­semenea aparat pentru nevoile de cercetare ale institu­tului, ceea ce s-a şi făcut în cadrul unui contract de cola­borare. Trebuie menţionate construcţia unei attodine - maşină amplificatoare-convertizoare — prima de acest gen din ţară, şi rezultatele foarte preţioase obţinute în legă­tură cu folosirea acesteia pentru acţionările electrice şi automatizări. Demne de menţionat sunt şi cercetările legata de construcţia unor noi tipuri de relee magnetice fără contacte şi a altor tipuri de aparate şi dispozitive de automatizare. (continuare in peg. 1 3-a) In interiorul ziarului: ■ Valențe și carențe în întrecerile artiștilor amatori H Concordanță cît mai deplină între normele de muncă și înzestrarea tehnică a întreprinderii CENTRAU . ,M. EMINESCU* Fabrica de antibiotice Iaşi Medicamente peste plan în valoare de 5,4 milioane lei Utilizarea mai raţională a capacităţilor de producţie, mai ales mergîndu-se pe linia creşterii randamentelor de ex­tracţie, a permis colectivului Fabricii de antibiotice Iaşi să obţină în primele 8 luni ale anului o producţie globa­­lă suplimentară în valoare de aproximativ 5,4 milioane lei. Un aport decisiv la aceasta l-a adus creşterea productivi­tăţii muncii cu 1,6 la sută peste prevederile de plan. Colocviu ştiinţific international 9 In sala mică a Palatului Re­publicii au luat sfîrşit joi după­­amiază lucrările Colocviului internaţional cu tema : „Meto­dologia şi tehnica încercării construcţiilor“, organizat de Reuniunea internaţională a la­boratoarelor de încercări şi cercetări pe materiale de con­­strucţii-sileme în colaborare cu Consiliul Naţional al ingineri­lor şi tehnicienilor din Româ­nia. Timp de trei zile, numeroşi specialişti din 24 de ţări au dezbătut peste 100 de comu­nicări reprezentînd studiile cele mai recente realizate pe plan mondial în acest dome­niu şi au purtat discuţii pe marginea celor trei rapoarte de sinteză privind încercări pe modele mici, încercări pe modele mari şi încercări în mărime naturală prezentate de specialişti din Cehoslovacia, Portugalia şi România. (Agerpres) Aspect din sectorul finisaj­­ • secţia albitorie •— al Fabricii „Ţesătura" Iaşi. Unde sunt specialiştii de la C.A.P. Ipatele? înainte de începerea şe­dinţei Consiliului de condu­cere al cooperativei agricole din comuna Ipatele, care avea la ordinea de zi analiza acti­vităţii desfăşurată pe cele 8 luni expirate, planul de mă­suri pentru campania de insă­­mînţări şi recoltări de toamnă şi dezbaterea cifrelor de pian pe anul 1970, am purtat o mi­că discuţie cu Iov. C. Mihăi­­lescu, tinărul preşedinte al a­­cestei unităţi. — Poate că in cadrul şedin­ţei nu voi putea să reţin toa­te realizările coo­peratorilor de aici. Sînteţi amabil să mi le relataţi ? — Sînt — a re­plicat preşedinte­le, dar nu-i cazul cred să vă ocu­paţi de aceste as­pecte. Avem seri­oase lipsuri, ne-aţi face un deserviciu dacă nu v-aţi o­cupa un mod special de această latură a problemei. Din documentele întocmite pentru şedinţă veţi avea un material suficient din care se pot tra­ge de cei în drept şi conclu­ziile necesare ... N-am mai insistat. Mi-am închis carnetul de notiţe şi luînd loc pe o bancă din sala căminului cultural, am aştep­tat începerea dezbaterilor. In faţa plenului format din cele mai reprezentative figuri ale cooperativei, preşedintele dă glas dării de seamă pri­vind activitatea şi rezultatele unităţii pînă la 1 septembrie. „Deşi sînt proaspăt in munca ci mi-a fost încredinţată, mă fac şi eu părtaş, alături de dumneavoastră, Ia deficienţele manifestate de cooperativa noastră. De pe un pămînt bun, cunoscut de toată lumea, am scos 1.090 kg. grîu la hectar faţă de 1.700 kg­ planificat. Cauza se cunoaşte: s-a insă­­mînţat în luna noiembrie, pe un teren foarte prost lucrat. Orzul de pe 75 hectare, însă­­mînţat şi el la sfîrşitul lunii noiembrie, l-am arat în primă­vară. Am insăminţat în locul lui porumb pentru boabe. Si­tuată în satul „Al. I. Cuza“, această suprafaţă de cultură prăşitoare neprevăzută a dat peste cap posibilităţile de mun­că ale brigăzilor a IV-a şi a V-a din acest sat. Ca urmare, praştia a II-a la porumb nu s-a realizat pe întreaga supra­faţă la aceste brigăzi, iar 10 hectare nu au fost prăşite nici măcar o dată. Avem gunoi de grajd pentru fertilizarea unei mari suprafeţe de teren, dar, din păcate, acest îngrăşămint bogat stă risipit pe la saivane, grajduri şi tabere de vară. Secţia I.M.A. Negreşti, condu­să de mecanizatorul C. Litea­­nu, execută lucrări de foarte slabă calitate. In zootehnie, pierderile se menţin destul de ridicate, iar producţia pe cap de animal este departe de cea prevăzută în plan. Am rămas datori cu îndeplinirea contrac­telor, iar în ce priveşte însă­­mmţările de toamnă, nici a­­cu­m nu avem pentru sămintă buletinul „roşu" de la Labora­torul judeţean. Amplasarea griului in toamna aceasta, cred că nu-i tocmai cea mai indi­cată: 150 de hectare după grîu al treilea an. Şi însămînţările pentru terenurile de deal tre­buie făcuta chiar du­ca a­­cum ...". Ne-am­ oprit pentru moment cu însemnările pentru a privi în sală. Oamenii ascultă stin­gheri cele relatate de tînărul lor preşedinte. Fără îndoială, că fiecare din cei prezenţi simte pe umerii lui o mare parte de vină. Nici Gheorghe Filon, con­silierul, n-a făcut pentru co­operativă tot ce trebuia, nici Vasile Păstirnac, brigadierul de la Slobozia, sau Mihai Meri­­şanu, brigadierul sectorului zootehnic din satul Ipatele. Dar numai oamenii aceştia sunt răspunzători că pămintul bun de la Ipatele nu rodeşte cum se cuvine, că animalele dau încă producţii nesatisfă­­cătoare? Ce au făcut oare specialiş­tii trimişi de Direcţia agricolă pentru organizarea şi condu­cerea concretă şi efectivă a tuturor acţiunilor tehnice de aici? Cum şi-au permis ei oare încălcarea celor mai e­­lementare reguli agrotehnice, însămîntînd peste 700 hecta­re de păioase în luna noiem­brie, pe un teren slab pre­gătit din plug, nediscuit, cu bulgări mari şi denivelat? Caut în sală pe aceşti spe­cialişti, dar în afară de ing. Ion Dumbravă, hortiviticul­­lor, nu întîlnesc nici un a­­gronom, nici un zootehnist. Primim explicaţii de la se­cretarul comitetului comunal de partid, tov. Gh. Savin, C. PAPAFIL (continuare în pag. a 2-a) PE MARGINEA DEZBATERILOR CIFRELOR DE PLAN PE 1970 ­BBBBBBBBBBBBBBBB ASH B­B­B­B­B­HI . I ■ Delegaţia de partid şi ■ de stat a Republicii So- ■ r cialiste România la fune- t­­ raliile lui Ho Si Min ■ ■ a părăsit Hanoiul 5 • In pagina a 4-a jj Vizita în România a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas Sosirea în Capitală La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Ni­colae Ceauşescu, joi diminea­ţa a sosit în Capitală pre­şedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­neasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniş­tri, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, mem­bri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi nu­meroşi ziarişti români şi aus­trieci, corespondenţi şi tri­mişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai amba­sadei austriece, şefi ai misiu­nilor diplomatice, ataşaţi mi­litari şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialis­te România şi Republicii Aus­tria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se a­­flau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui fe­deral Franz Jonas, precum şi urările: „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jo­nas“, „Trăiască prietenia din­tre popoarele român şi aus­triac". La ora 11 avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­ţiul aerian al României de a­­vioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jo­nas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, direc­tor de cabinet al preşedintelui federal, dr­ Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi pre­­continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea Cuvintarea preşedintelui preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial sa­lut din partea Consiliului de Stat, a guver­nului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospi­talitate şi prietenie pe dumneavoastră, pri­mul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţâri europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie (aplauze). Intre România şi Austria —■ ţări legate atit prin apropierea lor geografică, cît şi prin în­seşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colabo­rare româno-austriece urmează o cale ascen­dentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de­ conlucrare şi înţelegere cu toate po­poarele lumii. Sîntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prie­teniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece. In condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de în­cordare şi conflicte militare, cînd asigurarea pă­cii şi securităţii preocupă profund popoarele lu­mii, considerăm că este o îndatorire fundamen­tală pentru toate statele de a contribui la îm­bunătăţirea climatului internaţional, la promo­varea unor relaţii normale, între ţări şi popoa­re —­ întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom pu­tea face un fructuos schimb de opinii cu pri­vire la problemele care constituie astăzi preo­cupări majore şi legitime ale popoarelor con­tinentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cit mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşe­dinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „bun venit" pe pămintul României ! (aplauze îndelungate) Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întimpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efec­tua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afir­măm din nou dorinţa noastră comună de a ex­tinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în Inima Europei, se stră­duieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deose­birile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîn­cirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm, în acelaşi timp, o mare importantă dezvoltării relaţiilor cu tara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria si Republica Socialistă Ro­mânia s-au putut dezvolta în ultimii ani in­tr-un mod îmbucurător, intîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră, fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre. Sîntem încredinţaţi că astfel servim nu nu­mai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la Înţelegerea popoarelor din re­giunea în care trăim, şi prin aceasta la asi­gurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salu­tul meu personal și al poporului austriac. Dum­neavoastră și poporului român (aplauze înde­lungate). Franz Jonas Domnule președinte, Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedin­tele federal al Republicii A­­ustria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Între preşedintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşes­cu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au partici­pat Ilie Verdeţ, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Mi­niştri, Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. , Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, mi­nistrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, am­basadorul Austriei la Bucu­reşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui fe­deral, şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului Ministerului federal al Aface­rilor Externe După convorbire, preşedin­tele Consiliului de Stat a în­­mînat preşedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa I. Felicitînd călduros pe pre­şedintele federal al Austriei pentru înalta distincţie confe­rită, preşedintele Consiliului de Stat a spus: „Vă ofer aceas­tă înaltă distincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dezvoltarea relaţiilor din­tre România şi Austria şi a relaţiilor prieteneşti dintre popoarele noastre”. „Vă mulţumesc din inimă ”■ a răspuns preşedintele Aus­triei. Mă bucur în mod deo­sebit că primesc această înal­tă distincţie a Republicii So­cialiste România din mîna dv. Voi păstra această decoraţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi poporul austriac". Preşedintele federal Franz Jonas a înmînat apoi, preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae (continuare în pag. a 4-a)

Next