Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-18 / nr. 7184

*t ANDI XXVI, Nr. 7184 LIMBAJA 18 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In judeţul Iaşi ill! FOST TERMINATE ÎHS1ÎHTÎIILE Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU W «ncembrie 1*M BUCUREŞTI Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Iaşi, ca urmare a unei intense activităţi politice şi organizatorice desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, au terminat in timpul optim şi la un nivel agrotehnic superior iăsăminţarea cereale­lor păioase de toamnă pe întreaga suprafaţă planificată. In prezent, toate forţele şi mijloacele sunt d­ublizate pen­tru recoltarea într-un timp cit mai scurt a porumbului şi a celorlalte culturi de toamnă, pentru conservarea produselor în cele mai bune condiţiuni şi pentru achitarea obligaţiilor con­tractuale destinate asigurării fondului de stat la cereale şi alte produse agricole. încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, tova­răşe secretar general, că, avind călăuză programul măreţ de edificare socialistă a României, elaborat de Congresul al X-lea, lucrătorii din agricultura judeţului Iaşi vor stringe laolaltă hăr­nicia, priceperea şi capacitatea de muncă, vor folosi cu şi mai multă eficienţă baza tehnico-materială de care dispun, pentru asigurarea condiţiilor optime înfăptuirii sarcinilor ce ne revin in anul viitor, In vederea sporirii necontenite a rodniciei ogoa­relor, pentru creşterea contribuţiei agriculturii la ridicarea ni­velului material și cultural al poporului. COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID IAȘI Către Peste prevederi , Produse la export de 106 milioane lei Industria ieşeană devine tot mai cunoscută pe piaţa exter­nă atit pentru calitatea pro­duselor, cit şi pentru diver­sitatea lor. In cele trei tri­mestre ale anului au fost li­vrate la export, peste preve­deri, mărfuri In valoare de 106 milioane lei. Printre acestea sunt­­ 1.000 de tone de ţevi sudate, 17 e­­chipamente de buldozer, 1.250 de kg de tetraciclină clorhi­­drat, 226 tone de produse din polietilenă şi 95 de tone din p.v.c., 980 de tone fibre poli­­esterice, 146.000 m.p. ţesături de bumbac, 545 tone de ulei comestibil, 1.344 m.p. parchet, 2.116 m.c. lemn pentru celu­loză, mobilă, ţesături de mă­tase, confecţii, diverse produ­se alimentare şi multe altele. Depăşiri mai mari la livră­rile pentru export se înre­gistrează la Uzina de fibre sintetice, Uzina metalurgică, întreprinderea forestieră, în­treprinderea industria vinului. La Iaşi Consfătuire medicală pe ţară­ ­Astăzi, începînd cu orele 9, se desfăşoară în amfiteatrul Spitalului de neuropsihiatrie din oraşul nostru lucrările unei Interesante consfătuiri medicale pe cu­vernat „Boli viscerale cu implicaţii neurologice*. La consfătuire participă de­legaţi din partea institutelor de cercetare ala Academiei Republicii Socialiste România, cadre didactice de la institu­tele medico-famnaceutice, pre­cum şi medici specialişti din ţară. Vor fi prezentate cu a­­cest prilej două rapoarte şi două corapoarte, precum şi un număr de 34 comunicări. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Deschiderea noului an in invăţămîntul de partid In sistemul invăţămintului de partid de la oraşe a în­ceput, zilele acestea, noul an de studiu. Importanţa deosebită a a­­cestui eveniment este ampli­ficată de faptul că el are loc sub auspiciile create activită­ţii ideologice de Congresul al X-lea al P.C.R. La deschiderea principalelor forme ale invăţămlntului de partid au participat secretari şi membri ai biroului Comite­tului judeţean de partid. La Casa de cultură a tine­retului, unde a avut loc ieri după-amiază deschiderea U­­niversităţii serale de marxism­­leninism şi a cursului cu ca­drele de conducere din econo­mie, a participat tovarăşul Petre Mah­omete, secretar al Comitetului judeţean de partid, care a ţinut expunerea : ,,Pre­ocupări şi sarcini actuale ale Comitetului judeţean de par­tid, în lumina hotărîrilor Con­gresului al X-lea al P.C.R.". Expunerea a fost ascultată cu viu interes de lectorii Comitetului judeţean de partid, cadrele de conducere din economie şi studenţii U­­niversităţii, care numără in acest an de invăţămînt 600 de cursanţi cuprinşi in cele trei secţii care funcţionează în cadrul acesteia­­ economie politică, filozofie­ sociologie «i Istorie. La deschiderea cercurilor şi cursurilor da partid ca­ a avut loc, zilele trecute. In între­prinderile din oraşul Iaşi au participat tovarăşii­­ Alexandru Dumitnache, secretar al Comi­tetului judeţean de partid , la Uzina „Nicolina*, Constan­tin Dropu, membru al birou­lui Comitetului judeţean de partid — la Uzina de fibre sintetice­­ Gabriela Simion şi Mihai Dunai­triu — membri su­pleanţi ai biroului Comitetu­lui judeţean de partid — la Fabrica de tricotaje „Moldo­va" şi respectiv — Fabrica de mobilă. Invătămîntul de partid s-a deschis şi în alte întreprin­deri si Instituţii din munici­piul Iaşi şi celelalte oraşe a­­le judeţului. Realizare­a unui grup de ingineri ieșeni Literatura mondială de spe­cialitate consemnează o serie de metode pentru cercetarea coroziunii elementelor din be­ton armat şi precomprimat, metode care prezintă însă a­­numite dezavantaje, deoarece nu redau cu fidelitate, în con­diţii de laborator, starea rea­lă a acestor elemente în pro­cesul de coroziune, precum şi desfăşurarea naturală a aces­tui proces. Un grup de Ingineri din ca­drul filialei ÎNCERC — Iaşi şi Institutului politeh­nic din localitate a rea­lizat o instalaţie care e­­limină aceste neajunsuri. In­stalaţia se compune din două bazine cu căptuşeală antia­­cidă (în care se află soluţia corosivă) prevăzute cu un sis­tem de imersare ciclică a pe­rechilor de grinzi din betonul de studiat supus acţiunii so­luţiei corosive. Ea întruneş­te condiţiile necesare unei în­cercări care modelează cu su­ficientă fidelitate fenomenul real de coroziune In diferite medii Industriale. De asemenea, permite studierea Influențai factorului încărcare (respectiv starea de tensiuni din betonul care protejează armătura) a­­supra gradului de corozare. Încercarea la coroziune a ele­mentelor, utilizînd o cantitate redusă de mediu corosiv. (Agerpres) In pagina a 2-a Viața culturală Dezvoltarea conştiinţei îndatoririi specialistului din agricultura angajează şi răspunderea organizaţiilor de partid ■ Dincolo de graiul lapidar al cifrelor ■ O diplomă de Inginer... ignorată . După numai 8 luni de muncă în specialitate, şi-a luat zborul E­tapa construcţiei socia­liste pe care o parcurgem in prezent a adus la ordinea zilei problema redistribuirii cadrelor de specialişti care est* — prin implicatul« *1 «supr« iafcf«­­gli activităţi «conomîc« și so­cial« a tării — d« 0 «cep­­ţională însemnătat«. In agricultură, ea *1 în ce­lelalte domenii ale producţiei imaterial«, cunoştinţei« ape» d­aliştilo» fi aplicarea lor in practică joacă, mai mult ca oricînd, un rol covirşitor in ridicarea producţiei vegetale pi animal«. De aici şi cerin­ţele aporii­e da cadra de dife­rite specialităţi necesara a­­gri­culturii, ca şi trdganţela noi faţă de valorificarea cit mai deplină şi cu un plus de pa­siune a potenţialului de cu­noştinţe şi inteligenţă de capre dispun specialiştii agricoli. Referindu-se la detaşamen­tul puternic al specialiştilor din agricultură, tovarăşa! NICOLAE CEAUŞESCU, în Cuvîntarea rostită la sărbăto­rirea Zilei recoltei din acest an, a spus: „Este adevărat că un număr incă mare lucrează la centru, la judeţe şi nu a­­tîţi clţi ar trebui lucrează în unităţile agricole. Se impune să acţionăm şi aici cu mai multă hotărîre pentru a asigura o schimbare radicală in repartizarea specialiştilor­ va trebui ca mai mult de 75—80 la sută din specialişti să fie Încadraţi în unităţile agricole de stat şi cooperatis­te, acolo unde se obţine re­volte şi nu in birouri". Pornind de la aceste dezi­derate majore, am încercat să aflăm cum­ sunt repartizaţi specialiştii agricoli pe terito­riul judeţului nostru­ Terenul de Investigaţie exclud« Trus­tul zonal al J.A.S., care-şi des­făşoară activitatea pe raza mai multor Judeţ«* primă apostatei*­­ ma­joritatea cadrelor, tnţe­­legind rostul pregătirii lor, comandamentul so­cial, au dat curs opţiunii pentru profesia aleasă. Ilustrativă «st« şi situaţia statistică, aşa ema­na­ a fost sa relatată de Direcţia agri­colă Jude t«anl şi tLA.ŞI­ A.P. Despre oportunitatea unui număr relativ mare de spe­cialişti la unele unităţi ju­deţene, chiar dacă se Invo­că drept argument existenţa derogărilor şi aprobărilor din partea Consiliului Superior al Agriculturii, nu ne-am pro­pus să tratăm în acest arti­col. Am căutat să aflăm ce se intimplă totuşi dincolo de această situaţie statistică glo­bală care, aşa cum se vede, este favorabilă sectorului productiv. Dispun cele 112 cooperati­ve agricole de producţie e­­xistente în judeţul Iaşi de specialiştii necesari ? Nicide­cum ! Un studiu întocmit re­cent, la indicaţia Comitatului Judeţean de partid,­­dar către Direcţia agricolă şi U.J.C.A.R, a scos în evidenţă faptul că, Alice OUATU (continuare to pag. a 3-a) . IHI in pagina a 4-a , I Dup& Îndeplinirea programului stabilit Nava cosmică „Soiuz 7“ a aterizat I O. N. U. Dezbaterile din comitete . ra a m■■ Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer în India BANGAL®RB 17 — Trimi­şii specieli Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, trans­mit: Preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedinte­le Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care Îl însoţesc, au vizitat vi­neri dimineaţa localitatea My­sore şi împrejurimile sale. Străbătînd principalele arte­re ale oraşului, oaspeţii ro­mâni au fost salutaţi cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moder­ne — mărturii ale dinamismu­lui înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea seco­lelor trecute, Mysore se mîn­­dreşte cu impunătoarele edi­ficii ale institutului de cer­cetări In domeniul industriei alimentare, spitalului Krishna­­rajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspe­ţii români au prilejul să ad­mire îndemânarea meşterilor­­artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pal de o­­rez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi Ingeniozi­tatea obiectelor expuse in a­­cest magazin atestă convin­gător talentul artistic al po­porului indian. Coloana mașinilor sociale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de tem­plul Chamundeswart. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km. patraţi. In continuare, oaspeţii ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc loca­litatea Mysore, înapoindu-se la Bangalora. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încintător, fascinant. Natura indiei se dezvăluia privirilor In toată grandoarea el. Vegetaţia luxuriantă alter­nează cu podişuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt Întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenu­rilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, coco­­t­eri uriaşi se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana maşinilor oficiale se opreşte, şi oaspe­ţii români sunt invitaţi să gus­te din sucul răcoros al nuci­lor de cocos. Şoseaua străbate numeroasă aşezări rurale. Locuitorii a­­cestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, faci o primire călduroasă oaspeţi­­lor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanathi Lyer, a oferit în saloanele pa-* latului „Raj Bhavan" din Baiu­galore, un dineu în cinsteal preşedintelui Consiliului de­ Stat al Republicii Socialistei România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Cea­­uşescu. La dineu au luat pertu prof şedinţele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurert cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externa, Cornel Burtică, ministrul co­­merţului exterior, Petre Tă­f­năsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte persoane fidele.­­ Au participat, de asemenea și primul ministru al guvernul­­ui statului Mysore, Raţii Vev­erendra, oficialităţi ale muni* cipalităţii din Bangalore, de­­puteţi, oameni de ştiinţă şi cultură, I­­n timpul dineului, desfă.şi*t rat intr-o atmosferă cordial^ prietenească, preşedintei«* Nicolae Ceauşescu şi guverna* torul statului Mysore au fo as* tat pentru dezvoltarea cont­* nuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenii dintre poporul român şi in­dian. După dineu a fost prezen­tat un spectacol de cântect și dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecie­rea oaspeților români. ^ ^ IAŞI. Gkmstracţîi modern« I« poalei« GRIlţii. G. Paul I înființarea Combinatului textil Iași Cadru favorabil adoptării unor decizii optime După cum a informat ziarul nostru, zilele tre­cute s-a constituit la Iași Combinatul textil. Cu acest prilej, tov. ing. ION HRIŢANUl, direc­torul general al Combinatului, ne-a răspuns la citeva Întrebări. RED. : Căror imperativă răspunde constituirea Combinatului textil la Iaşi ? ION HUŢANU ! După cum ştiţi, Combinatul are în subordine 4 între­prinderi ieşene (Fabrica „Ţesătura", Fabrica de tricotaje „Moldova", ţe­­sătoria de mătase „Victoria", Fabrica de confecţii) şi Fabrica de tricotaje din Suceava. Prin constituirea Com­binatului textil la Iaşi a prins viaţă un vechi deziderat al nostru, ce con­stă în apropierea conducerii de locul unde se hotărăşte soarta producţiei. A dispărut veriga Intermediară intra minister şi întreprindere, care era Di­recţia generală, unele atribuţiuni ale acesteia fiind preluate de actualul combinat, iar altele de minister. In a­­ceste condiţii avem certitudinea reali­zării unei mai profunde cooperări a unităţilor din subordine. RED. : La ce vă referiţi cînd vor­biţi de cooperarea unităţilor . ION HUŢANU ! Printr-o cooperare judicioasă vizăm reducerea într-o mă­sură mai mare a aprovizionării cu materii prime şi semifabricate din a­­fara combinatului şi, implicit, a chel­tuielilor de transport ce se fac în pre­zent, utilizarea mai judicioasă a ca­pacităţilor de producţie, a forţei de muncă şi a specialiştilor. Pentru a fi mai explicit voi da un exemplu. In prezent, Fabrica de tricotaje „Moldo­va", de pildă, primeşte o mare canti­tate de fire de la diverşi furnizori din ţară, ceea ce ocazionează însemnate cheltuieli de transport. In viitor, Com­binatul textil va urmări, pe cit posibil,­ să crească ponderea cantităţilor de fire pe care le va primi chiar de la filatura ieșeană, eliminînd astfel transporturile costisitoare. O situaţie similară se va crea şi cu Fabrica de confecţii, care are posibilitatea primi­rii de la Iaşi a multora din ţesăturile necesare. Vom înlătura, de asemenea,­ mult mai operativ ştrangulările ce apar în procesul de producţie a unor unităţi, ştrangulări ce au, în majoritatea ca­zurilor, corespondent în capacităţi dis­ponibile la altel». De pildă, la Fabri­ca de tricotaje „Moldova* lipsesc în prezent fire pe bobine, în timp ce „Ţesătura­ are disponibilităţi. Combinatul va promova o politică economică unică pentru toate unită­ţile in subordine. Ne vom strădui să găsim un „limbaj comun* pentru toa­te unităţile ; vom promova un schimb creator de valori in scopul progresu­lui general. RED.­ S-au conturat pină în pre­zent unele măsuri . ION HUŢANU : Atît conducerea combinatului, cit și întreprinderile sub­ordonate lucrează în prezent la defi­nitivarea structurii organizatorice, du- Eugeniu ZIDĂRIŢA (continuare in pag. a 3-a) I­I­I­I I I I I I I I I I I­­ I ____ I

Next