Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)
1969-10-19 / nr. 7185
A ANUL XXVI, Nr. 7185 BGfftNICA 19 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Îndeplinirea integrală a planului de investiţii din acest an în municipiul Iaşi cere un control operativ şi exigent pe toate şantierele de construcţii De curind, Comitetul municipal de partid a analizat, in şedinţă plenară, modul în care se îndeplineşte planul de investiţii în municipiul Iaşi şi măsurile ce se impun pentru asigurarea condiţiilor de lucru în perioada de iarnă şi realizarea investiţiilor prevăzute în 1970. Plenum a luat în discuţie aspectele cele mai importante ale activităţii întreprinderilor de construcţii şi ale organizaţiilor de partid respective, atrăgînd atenţia asupra deficienţelor constatate, fară a neglija experienţa bună cîştigată pînă acum, şi a adoptat un plan de măsuri în vederea unei mai bune organizări a muncii pe şantierele de construcţii. îndeplinirea planului de Investiţii în proporţie de 103,7 la sută pe cele trei trimestre din acest an dovedeşte capacitatea şi hotărîrea constructorilor ieşeni de a îndeplini sarcinile încredinţate prin planul de stat, de a contribui la dezvoltarea economico-edilitară a municipiului nostru. In acest an s-au dat in folosinţă importante capacităţi de producţie şi obiective social-culturale, din care menţionăm : etapa I a Uzinei de fibre sintetice, noi capacităţi la Ţesătoria de mătase „Victoria", Fabrica de produs Ioan MANCIUC prim-secretar al Comitetului municipal de partid Iaşi se ceramice, Hotelul „Unirea*, cinematograful „Copou*, 1.730 de apartamente totalizînd 45.000 m.p. suprafaţă locuibilă şi altele. întreprinderile de construcţiimontaj au realizat planul In municipiul Iaşi in proporţie de 101,7 la sută, majoritatea lor depăşind sarcinile valorice din această perioadă. Apreciem interesul colectivelor de muncă din unele întreprinderi de construcţii, şantiere şi loturi, care s-au preocupat in mai mare măsură de specializarea pe lucrări, executarea centralizată a unor prefabricate şi confecţii şi pentru extinderea Industrializării proceselor de muncă. Dacă pe ansamblul municipiului planul valoric de investiţii a fost realizat şi depăşit, se constată însă că la 40 de beneficiari volumul de investiţii aferent perioadei expirate nu a fost realizat, inregistrindu-se restante de peste 38 de milioane de lei, localizate in special la Spitalul de pediatrie, locuinţe, Intreprinderea de Industrializare a laptelui, Grupul social studenţesc „T. Vladimirescu", Complexul porcine Tomeşti şi altele. Din analiza făcută la aceste obiective a reieşit că în afară de lipsurile înregistrate în activitatea şantierelor de construcţii, o vină însemnată o au beneficiarii, care nu au asigurat la timp documentaţiile, utilajele şi celelalte condiţii necesare realizării corespunzătoare a sarcinilor de plan. Neeliberarea la timp a amplasamentelor pentru unele lucrări a determinat întîrzieri la începerea acestora şi a condus la folosirea neraţională a forţei de muncă şi a utilajelor unităţilor de construcţii. Cu o preocupare mai atentă din partea organelor competente ale Consiliului popular municipal s-ar fi determinat începerea îa timp a lucrărilor de locuinţe, evitîndu-se rămînerile in urmă ce se înregistrează în prezent la blocurile cu termen de dare în folosinţă în acest an şi la cele care constituie front de lucru pentru anul viitor. Serioase deficienţe se manifestă şi în privinţa respectării din partea beneficiarilor a graficelor de aducere pe şantiere a utilajelor tehnologice în vederea montării lor. Astfel, din volumul de 276,5 milioane de lei, utilaje prevăzute a fi achiziţionate pînă la 30 septembrie a.c., beneficiarii nu au asigurat decit numai 76,8 (a sută, înregistrîndu-se rămîneri în urmă fată de prevederil« Centrala electrică de termoficare, U.P.M.P., Uzina metalurgică, Fabrica de antibiotice, întreprinderea pentru industrializarea laptelui, Direcţia judeţeană P.T.T., Direcţia de radioteleviziune şi altele. In afara deficientelor semnalate în rezolvarea de către beneficiari a sarcinilor ce le revin la realizarea planului de investiţii, o mare răspundere revine unităţilor de construcţii, organizaţiilor de partid şi comitetelor de direcţie din aceste unitafi Pînă la sfîrşitul anului mai avem de realizat un volum de lucrări ce reprezintă 24 la sută din planul anual, cuprinzând numeroase obiective ce urmează a fi puse în funcţiune. Realizarea acestui volum important de lucrări necesită luarea unor măsuri urgente de organizare a lucrărilor pe şantiere, în special prin folosirea judicioasă a forţei de muncă, asigurarea materialelor necesare şi a utilajelor, mai ales că productivitatea muncii s-a realizat numai în proporţie de 94,3 la sută. Organizarea mai bună a lucrului trebuie să conducă la utilizarea mai judicioasă a fondului de timp, întrucit numai la Trustul de construcţii, în primele 9 luni ale anului, stagnările şi absentele nemotivate au reprezentat un număr de 509.000 ore, timp în care se putea realiza (continuata in pag. a 8-a) Ieri s-a deschis la Iaşi Simpozionul republican „Fizica şi chimia polimerilor“ ţifică participă cadre didactice din învăţămintul superior de la Iaşi, Bucureşti, Timişoara şi Cluj, cercetători ştiinţifici, profesori din învăţămîntul de cultură generală, reprezentanţi ai unor întreprinderi industriale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Cristofor Simionescu, rector al Institutului politehnic, preşedintele Filialei ieşene a Academiei Republicii Socialiste România, care a subliniat importanţa deosebită a fizicii şi chimiei polimerilor, arătînd direcţiile de cercetare în acest domeniu, realizările obţinute pînă acum, mai ales în ceea ce priveşte aplicaţiile practice precum şi perspectivele de viitor. Au urmat referate şi comunicări ca : „Mecano-chimia polimerilor şi rezultatele dobîndite în acest domeniu*, „Probleme noi în domeniul elastomerilor*, „Probleme de fizica polimerilor înalţi", „Schimbători de ioni — realizări şi perspective", „Proprietăţi fizice şi chimice ale polimerilor*. In după-amiaza aceleiaşi zile s-au făcut vizite în zona industrială a Iaşului şi la Institutul de chimie macromoleculară „Petru Poni“ al Filialei din Iaşi a Academiei. Astăzi, lucrările simpozionului continuă. Ieri, în aula Institutului politehnic Iaşi au început lucrările simpozionului republican cu tema „Fizica şi chimia polimerilor“, organizat de Societatea de fizică şi chimie, Filiala Iaşi. La această manifestare știm- Deschiderea unei expoziţii de cărţi şi reviste din R. D. G. feri s-b .«ch!» la Universitatea „Al. I. Cuza* din Iaşi expoziţia „Cărţi, şi reviste din Republica Democrată Germană*. La această festivitate a luat parte tovarăşul Ioan Manciuc, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Au participat, de asemenea, numeroşi oameni de ştiinţă, cadre didactice, studenţi, dornici să cunoască realizările din ţara prietenă în domeniile ştiinţei ,tehnicii şi culturii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Willy Hoffman, prim-consilier al Ambasadei R.D.G. la Bucureşti. In continuare, conf. univ. Al. Husar, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, a scos în evidenţă faptul că această manifestare culturală se înscrie în şirul celor prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la constituirea Republicii Democrate Germane, contribuind la adîncirea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre ţările noastre. Răspunzînd primirii calde de care s-a bucurat iniţiativa deschiderii expoziţiei în centrul nostru universitar, Johannes Gnad, directorul „Deutsches Buch export und import* a adus mulţumiri gazdelor, exprimîndu-şi totodată speranţa că cele 1.200 de cărţi şi 400 reviste vor permite o privire de ansamblu asupra celor mai noi oferte ale editurilor din R.D.G. După vizitarea expoziţiei organizatorii au oferit un cocteil. Proletari din toate ţările, uniti-vâ! HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ÎN ALTE RAMURI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE Ramura energiei electrice şi termice Pe baza rezultatelor obţinute într-un număr de unităţi reprezentative de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniştri a aprobat printr-ohotărire generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor cu începere de la 1 noiembrie a.c. in toate întreprinderile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice. Corespunzător acestei hotărîri, salariile muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din ramura energiei electrice şi termice urmează să fie majorate în medie cu 8,8 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se asigură pe ansamblu o creştere medie de 8,9 la sută. De această creştere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40.000 de salariaţi, ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sistem de salarizare, adaptat la specificul acestei ramuri, stimulează colectivele întreprinderilor în creşterea productivităţii muncii şi asigurarea continuităţii, la un nivel calitativ corespunzător a alimentării cu energie electrică şi termică a consumatorilor. Astfel, colectivele centralelor electrice sunt direct cointeresate în respectarea graficului zilnic de funcţionare a agregatelor la parametrii stabiliţi de dispecerul energetic naţional, în evitarea avariilor, nedepăşirea cheltuielilor de producţie planificate şi a normelor de consum, acordarea integrală a salariului tarifar fiind condiţionată de îndeplinirea acestor indicatori. Veniturile salariaţilor din întreprinderile de transport şi distribuţie a energiei electrice sînt la rîndul lor legate nemijlocit de realizarea planului de vînzare a energiei şi de Încadrarea în volumul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotărîrea Consiliului de Miniştri asigură muncitorilor, inginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din ramura energiei electrice şi termice, sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, premii în cursul anului pentru realizări deosebite, gratificaţii la sfîrşitul anului, în funcţie de rezultatele obţinute de fiecare întreprindere. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor va mobiliza pe toţi lucrătorii din această ramură la înfăptuirea prevederilor Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea susţinută a industriei energiei electrice, determinată de ritmul rapid al industrializării ţării, de modernizarea tuturor ramurilor economiei naţionale, de creşterea gradului de cultură şi bunăstare a populaţiei. Ea va reprezenta, în acelaşi timp, un puternic stimulent pentru realizarea unei funcţionări sigure a agregatelor, fără întreruperi, în condiţiile obţinerii unei productivităţi a muncii superioare, situată la nivelul celei realizate în instalaţiile similare din ţările avansate din punct de vedere industrial. Sectorul poştă şi telecomunicaţii Tot cu începere de la 1 noiembrie a.c., Consiliul de Miniştri a aprobat generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor în unităţile de poştă şi telecomunicaţii. ciontinuare in pag a 3-a) în pagina a 2-a Cadran săptămînal ..................................................................N»«««* In pagina a 4-a n ——————— ■ ■ Sîmbătă a aterizat ■ și „Soiuz-8“ ■ In cursul zborului celor trei nave „Soiuz“ a fost realizat un amplu program de cercetări tehnicoştiinţifice Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 18 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Ultima zi a vizitei oaspeţilor români în India a prilejuit o nouă şi puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinţei lor de a se cunoaşte mai bine, de a contribui la consolidare® unui climat internaţional de pace şi înţelegere. Sîmbătă dimineaţa, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovarăşa Elena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrulafacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi de alte persoane oficiale, aupărăsit oraşul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit, ca şi in ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări, oaspeţii români au fost conduşi de guvernatorul Samanath Lyer, cu soţia, şi de primul ministru al guvernului local, Paul Veerendra. Erau, de asemenea, prezenţi, pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi, membri ai guvernului local şi ai Consiliului municipal al oraşului Bangalore, generali şi ofiţeri superiori ai forţelor armate indiene. Oaspeţilor le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Indiei. După ce a trecut în revistă gard® de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consiliului de Stat şi-a luat un călduros rămas bun de la oficialităţile indiene. La capătul unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul sped® cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bombay, al doilea ca mărime din Indie (4 660 000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra. Situat pe ţărmul vestic al Indiei, Bombayul este astăzi, ca şi în trecut, una din porţile maritime principale ale ţării. Prin Bombay ia drumul străinătăţii cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din ţările Europei şi Africii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Bangalore conducătorii statului român şi persoanele oficiale care îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bombay. Domnneşte aici, ca pretutindeni unde au sosit oaspeţii români, o atmosferă sărbătorească. Drapelele de stat ale României şi Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, sunt intimpinaţi de guvernatorul statului Maharashtra, P.V. Cherian, cu soţia, şi de D.S. Desai, locţiitor al primului ministru al guvernului local. Oaspeţilor români le sunt prezentaţi apoi membrii guvernului statului Mharashtra şi alte personalităţi ale vieţii publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare şi a intonării imnurilor de stat ale celor două ţări, conducătorii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reşedinţa pusă la dispoziţia lor in timpul vizitei la Bombay. In cursul după-amiezii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, precum şi persoanele oficiale care ii însoţesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian Bhabha. Coloana maşinilor oficiale străbate principalele bulevarde ale Bombayului. Oraşul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitaţia portului, aglomeraţia străzilor, accentuată de goana şi(continuare in pag. a 4-a) nou sediu al C.S.A.P.C. Iași. P°*0: G- P«3“1 Pin nou despre transportul in comun kam n ih ilit • înseamnă de fapt oră de viri pentru transportul In comun din oraşul Iaşi ? Pentru a răspunde la această întrebare e suficient să amintim aspectele cotidiene dintre orele 6,30 şi 7 dimineaţa : tramvaiele şi autobuzele care merg supraaglomerate in toate direcţiile oraşului, numeroşi călători care circulă pe scări in ciuda faptului că sunt penalizaţi de organele de miliţie , vatmanii şi şoferii care pe bună dreptate nu vor să plece din staţie pînă nu se închid uşile, ceea ce uneori înseamnă minute in şir de intîrziere, şi nervi, foarte multi nervi, atît din partea călătorilor, care se înghesuie cum pot in mijloacele de transport in comun, se ghiontesc şi-şi rup nasturii de la haine, din partea conducătorilor auto care nu pot pleca din stafii cu pasageri pe scări. Şi nu amintim decit in treacăt că această oră de virf a fost şi cauza unor accidente grave, cind unii pasageri au alunecat de pe scară şi s-au accidentat. Ora de viri e coşmarul cotidian al celor care vor să ajungă la timp la serviciu şi uneori nu ajung, ora la care într-un autobuz sau tramvai arhiplin nu scot bilete aproape jumătate din pasageri,, ora la care sunt rupte uşile şi se sparg geamurile la tramvaie şi autobuze, in fine, ora la care sunt puse la grele încercări motoarele fie pe Copou la deal, fie pe str. Palat sau pe Bucium. Pe scurt, cit se poate de scurt, cam aceasta este ora de virf. Din discuția purtată cu tov. Leonida Boţan, inginer şef la I.T.I., a reieşit cu pregnanţă faptul că in ciuda tuturor eforturilor depuse de întreprindere, mijloacele de transport nu pot face față afluxului de călători. Pentru a fi şi mai elocvenţi amintim că dacă sunt încărcate la maximum (peste normele admise) cele 105 unităţi de tramvaie şi 95 de autobuze nu pot transporta mai mult de 14.000 de călători in acelaşi timp. Or, aşa cum s-a stabilit pe baza unor analize şi grafice atent Întocmite, intre ora 6.45 şi 7 numărul de călători atinge punctul maxim. Pe baza aceluiaşi grafic s-a stabilit cu precizie că dacă la ora 5,30 circulă 1.960 de călători, numărul acestora creşte Ia aproape 10.000 la ora 6, ca să scadă Ia ora 6,30 Ia 1.461. Şi acum vine virful, intre 6,45 şi 7 — peste 28.000 de călători !— pentru ca la ora 7,30 numărul acestora să ajungă abia la 1.100 şi mijloacele de transport să circule relativ goale pe trasee. E de la sine inteles că transportul in comun nu poate face fată unor asemenea variaţii spectaculoase de călători, adevărate şocuri. N. ALDIN (continuare in pag. a 3-a) SCHITE IN CREION | ^ | Avatarurile spiritului comercial Mai întii trebuie să vedem dacă există „spirit comercial" la toţi cei ce îndeplinesc rolul însemnat de inntermediar între consumatori şi producători. intru cu plăcere într-unul din marile magazine ale laşului unde responsabilul, mereu zîmbitor şi atent, se îm plimbă aparent degajat printre cumpărători şi intervine politicos . Vă recomand să luaţi detergentul acesta. E un articol nou, românesc, solicitat şi pe piaţa externă, înlocuieşte şi depăşeşte calitativ produsul mai vechi, cu care v-aţi obişnuit şi pe care deocamdată l-am terminat. Vă rog să-mi ascultaţi sfatul, in acelaşi stil agreabil, personajul trece pe lingă o vînzătoare şi-i spune discret, dar autoritar : - Fugi şi-ţi schimbă halatul ! Să nu te mai văd aşa un magazin, că tai pofta clienţilor de a cumpăra, însă, iertată fie-mi părerea, prin judeţul nostru atitudini frumoase, ca cea de mai sus, izvorîtă dintr-un sănătos spirit comercial, sunt rare. Numeroşi conducători de magazine, de întreprinderi comerciale cu ridicata, achizitori de mărfuri, ca şi simpli lucrători la raft sau tejghea socotesc, probabil, cumpărătorul o persoană lipsită de docilitate şi prea pretenţioasă. Lor le-ar conveni poate o lume STAS, monocromă, croită pe un singur calapod, care iarna să poarte sandale şi în iulie cizme butucănoase. S-ar zice că exagerez, dar aş vrea să-i văd pe cei ce studiază cererea de consum în mod ştiinţific, pornind de la diversitatea gusturilor omeneşti şi ţinînd permanent seama de teste în contractele încheiate cu furnizorii. Se poate răspunde că la Iaşi consumatorul e mai pretenţios ca în altă parte. E posibil. Dar ăsta nu-i un motiv ca empirismul în studierea cererii şi reclama comercială să dăinuie. Fiindcă de produs se produce, mărfuri sunt — uneori în stocuri păgubitoare — ce încurcă pe depozitari. Fabricile lucrează din ce în ce mai bine şi de cele mai multe ori — după cum se cer mai marii comerţului. Statul investeşte miliarde în industria bunurilor de larg consum, în magazine ultramoderne. De ce atunci trebuie să mă duc la Bacău ori la Bucureşti ca să cumpăr perechea de pantofi de culoarea dorită şi care să nu mă strîngă sau să-mî cadă din picior ? Şi cînd te gîndeşti ce încălţăminte românească frumoasă a existat la Iaşi în primele luni ale anului ! Să nădăjduim că la anul vom putea cumpăra şi în municipiul nostru ciuplcii mult visaţi... Parcă-i văd pe tovarăşii noştri din conduce- SS r*a unor întreprinderi şi instituţii comerciale locale zîmbind superior la lectura acestor rînduri, îşi spun domniile lor : „Uite cu ce fleacuri sîntem tracasaţi ! Noi putem raporta oricînd că stăm bine cu planul, dăm beneficii, viteza de circulaţie a fondurilor a crescut...“ Toate bune - vom riposta noi - se uită însă nu rareori de dumnezeul comerciantului . CUMPĂRĂTORUL ! El transmite celor în drept felicitări pentru situaţia înfloritoare din bilanţuri şi-şi ia picioarele la spinare din Copou la Nicolina după o broască la uşă asemănătoare celor 50.000 de mecanisme similare instalate în casele noastre şi care cu prostul obicei să se strice. Spiritul comercial - atit de torturat de către unii din cei ce-ar trebui să-l cultive, spiritul comercial — trimis prea des în concediu sau în reparaţii capitale... superficiale, îşi trăieşte avatarurile nădăjduind că se va reîncarna în persoane mai hotărîte să dea ascultare consumatorului, să intervină la timp pe lingă producătorii de mătăsuri ori tomate, bibelouri artistice sau saramură de crap, televizoare şi galoşi. Fiindcă există totuşi şi la noi oameni buni, crescuţi de partid in spiritul dragostei faţă de cererile populaţiei, dotaţi pentru această meserie apreciată în toată lumea — comerţul. Mihai DUMITRIU