Flacăra Iaşului, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7169-7195)

1969-10-19 / nr. 7185

A ANUL XXVI, Nr. 7185 BGfftNICA 19 OCTOMBRIE 1969 4 PAGINI 30 BANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Îndeplinirea integrală a planului de investiţii din acest an în municipiul Iaşi cere un control operativ şi exigent pe toate şantierele de construcţii De curind, Comitetul muni­cipal de partid a analizat, in şe­dinţă plenară, modul în care se îndeplineşte planul de in­vestiţii în municipiul Iaşi şi măsurile ce se impun pentru asigurarea condiţiilor de lu­cru în perioada de iarnă şi realizarea investiţiilor prevă­zute în 1970. Plenum a luat în discuţie aspectele cele m­ai importante ale activităţii în­treprinderilor de construcţii şi ale organizaţiilor de partid respective, atrăgînd atenţia a­­supra deficienţelor constatate, fară a neglija experienţa bună cîştigată pînă acum, şi a adop­tat un plan de măsuri în ve­derea unei mai bune organi­zări a muncii pe şantierele de construcţii. îndeplinirea planului de In­vestiţii în proporţie de 103,7 la sută pe cele trei trimestre din acest an dovedeşte capaci­­­­tatea şi hotărîrea constructori­lor ieşeni de a îndeplini sarci­­nile încredinţate prin planul de stat, de a contribui la dezvoltarea economico-edilita­­ră a municipiului nostru. In acest an s-au dat in folosinţă importante capacităţi de producţie şi obiective so­­cial-culturale, din care men­ţionăm : etapa I a Uzinei de fibre sintetice, noi capaci­tăţi la Ţesătoria de mătase „Victoria", Fabrica de produs Ioan MANCIUC prim-secretar al Comitetului municipal de partid Iaşi se ceramice, Hotelul „Unirea*, cinematograful „Copou*, 1.730 de apartamente totalizînd 45.000 m.p. suprafaţă locuibilă şi altele. întreprinderile de construcţii­­montaj au realizat planul In municipiul Iaşi in proporţie de 101,7 la sută, majoritatea lor depăşind sarcinile valori­ce din această perioadă. A­­preciem interesul colectivelor de muncă din unele întreprin­deri de construcţii, şantiere şi loturi, care s-au preocupat in mai mare măsură de speciali­zarea pe lucrări, executarea centralizată a unor prefabri­cate şi confecţii şi pentru ex­tinderea Industrializării proce­selor de muncă. Dacă pe ansamblul munici­piului planul valoric de in­vestiţii a fost realizat şi depă­şit, se constată însă că la 40 de beneficiari volumul de in­vestiţii aferent perioadei expi­rate nu a fost realizat, inre­­gistrindu-se restante de peste 38 de milioane de lei, loca­lizate in special la Spitalul de pediatrie, locuinţe, Intreprin­derea de Industrializare a laptelui, Grupul social studen­ţesc „T. Vladimirescu", Com­plexul porcine Tomeşti şi al­tele. Din analiza făcută la a­­ceste obiective a reieşit că în afară de lipsurile înregistrate în activitatea şantierelor de construcţii, o vină însemnată o au beneficiarii, care nu au a­­sigurat la timp documentaţii­le, utilajele şi celelalte con­diţii necesare realizării cores­punzătoare a sarcinilor de plan. Neeliberarea la timp a am­plasamentelor pentru unele lu­crări a determinat întîrzieri la începerea acestora şi­ a condus la folosirea neraţio­­nală a forţei de muncă şi a u­­tilajelor unităţilor de con­strucţii. Cu o preocupare mai atentă din partea organelor competente­ ale Consiliului popular municipal s-ar fi de­terminat începerea îa timp a lucrărilor de locuinţe, evitîn­­du-se rămînerile in urmă ce se înregistrează în prezent la blocurile cu termen de dare în folosinţă în acest an şi la cele care constituie front de lucru pentru anul viitor. Serioase deficienţe se ma­nifestă şi în privinţa respec­tării din partea beneficiarilor a graficelor de aducere pe şantiere a utilajelor tehnologi­ce în vederea montării lor. Astfel, din volumul de 276,5 milioane de lei, utilaje prevă­zute a fi achiziţionate pînă la 30 septembrie a.c., beneficia­rii nu au asigurat decit nu­mai 76,8 (a sută, înregistrîn­­du-se rămîneri în urmă fată de prevederi­l« Centrala elec­trică de termoficare, U.P.M.P., Uzina metalurgică, Fabrica de antibiotice, întreprinderea pen­tru industrializarea laptelui, Direcţia judeţeană P.T.T., Di­recţia de radioteleviziune şi altele. In afara deficientelor semna­late în rezolvarea de către beneficiari a sarcinilor ce le revin la realizarea planului de investiţii, o mare răspun­dere revine unităţilor de con­strucţii, organizaţiilor de partid şi comitetelor de di­recţie din aceste unitafi Pînă la sfîrşitul anului mai avem de realizat un volum de lucrări ce reprezintă 24 la sută din planul anual, cuprin­zând numeroase obiective ce urm­ează a fi puse în funcţi­une. Realizarea acestui volum important de lucrări necesită luarea unor măsuri urgente de organizare a lucrărilor pe şan­tiere, în special prin folosirea judicioasă a forţei de muncă, asigurarea materialelor necesa­re şi a utilajelor, mai ales că productivitatea muncii s-a re­alizat numai în proporţie de 94,3 la sută. Organizarea mai bună a lucrului trebuie să conducă la utilizarea mai judi­cioasă a fondului de timp, în­­trucit numai la Trustul de construcţii, în primele 9 luni ale anului, stagnările şi absen­tele nemotivate au reprezen­tat un număr de 509.000 ore, timp în care se putea realiza (continuata in pag. a 8-a) Ieri s-a deschis la Iaşi Simpozionul republican „Fizica şi chimia polimerilor“­ ţifică participă cadre di­dactice din învăţămintul su­perior de la Iaşi, Bucureşti, Timişoara şi Cluj, cercetători ştiinţifici, profesori din învă­­ţămîntul de cultură generală, reprezentanţi ai unor între­prinderi industriale. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Cristofor Simionescu, rector al Institu­tului politehnic, preşedintele Filialei ieşene a Academiei Republicii Socialiste România, care a subliniat importanţa deosebită a fizicii şi chimiei polimerilor, arătînd direcţiile de cercetare în acest domeniu, realizările obţinute pînă acum, mai ales în ceea ce priveşte aplicaţiile practice precum şi perspectivele de viitor. Au urmat referate şi comu­nicări ca : „Mecano-chimia polimerilor şi rezultatele do­­bîndite în acest domeniu*, „Probleme noi în domeniul elastomerilor*, „Probleme de fizica polimerilor înalţi", „Schimbători de ioni — reali­zări şi perspective", „Proprie­tăţi fizice şi chimice ale po­limerilor*. In după-amiaza aceleiaşi zi­le s-au făcut vizite în zona industrială a Iaşului şi la In­stitutul de chimie macromole­­culară „Petru Poni“ al Filialei din Iaşi a Academiei. Astăzi, lucrările simpozio­nului continuă. Ieri, în aula Institutului po­litehnic Iaşi au început lu­crările simpozionului republi­can cu tema „Fizica şi chimia polimerilor“, organizat de So­cietatea de fizică şi chimie, Filiala Iaşi. La această manifestare știm­- Deschiderea unei expoziţii de cărţi şi reviste din R. D. G. feri s-b .«ch!» la Univer­sitatea „Al. I. Cuza* din Iaşi expoziţia „Cărţi, şi reviste din Republica Democrată Germa­nă*. La această festivitate a luat parte tovarăşul Ioan Manciuc, preşedintele Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular municipal. Au participat, de asemenea, numeroşi oameni de ştiinţă, cadre didactice, studenţi, dor­nici să cunoască realizările din ţara prietenă în domeniile ştiinţei ,tehnicii şi culturii. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Willy Hoffman, prim-consilier al Ambasadei R.D.G. la Bucureşti. In continuare, conf. univ. Al. Husar, preşedintele Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi artă, a scos în evidenţă fap­tul că această manifestare cul­turală se înscrie în şirul ce­lor prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la constituirea Republicii Democrate Germa­ne, contribuind la adîncirea continuă a relaţiilor priete­neşti dintre ţările noastre. Răspunzînd primirii calde de care s-a bucurat iniţiativa deschiderii expoziţiei în cen­trul nostru universitar, Johan­nes Gnad, directorul „Deutsches Buch­ export und import* a a­­dus mulţumiri gazdelor, ex­­primîndu-şi totodată speranţa că cele 1.200 de cărţi şi 400 reviste vor permite o privire de ansamblu asupra celor mai noi oferte ale editurilor din R.D.G. După vizitarea expoziţiei organizatorii au­­ oferit un cocteil. Proletari din toate ţările, uniti-vâ! HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ÎN ALTE RAMURI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE Ramura energiei electrice şi termice Pe baza rezultatelor obţinu­te într-un număr de unităţi reprezentative de sub îndru­marea şi controlul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o­­hotărire generalizarea experi­mentării noului sistem de sala­rizare şi majorarea salariilor cu începere de la 1 noiembrie a.c. in toate întreprinderile de producere, transport şi distri­buţie a energiei electrice. Corespunzător acestei hotă­­rîri, salariile muncitorilor, in­ginerilor, economiştilor şi funcţionarilor din ramura ener­giei electrice şi termice ur­mează să fie majorate în me­die cu 8,8 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se asi­gură pe ansamblu o creştere medie de 8,9 la sută. De a­­ceastă creştere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40.000 de salariaţi, ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane lei faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sistem de salarizare, adaptat la specificul acestei ramuri, stimulează colectivele între­prinderilor în creşterea produc­tivităţii muncii şi asigurarea continuităţii, la un nivel cali­tativ corespunzător a alimen­tării cu energie electrică şi termică a consumatorilor. Ast­fel, colectivele centralelor e­­lectrice sunt direct cointeresa­te în respectarea graficului zilnic de funcţionare a agre­gatelor la parametrii stabiliţi de dispecerul energetic naţio­nal, în evitarea avariilor, ne­­depăşirea cheltuielilor de pro­ducţie planificate şi a norme­lor de consum, acordarea in­tegrală a salariului tarifar fiind condiţionată de îndeplinirea acestor indicatori. Veniturile salariaţilor din întreprinderile de transport şi distribuţie a energiei electrice sînt la rîn­­dul lor legate nemijlocit de realizarea planului de vînzare a energiei şi de Încadrarea în volumul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotă­­rîrea Consiliului de Miniştri asigură muncitorilor, ingineri­lor, economiştilor şi funcţio­narilor din ramura energiei e­­lectrice şi termice, sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, premii în cursul anului pentru realizări deosebite, gratificaţii la sfîrşi­tul anului, în funcţie de re­zultatele obţinute de fiecare întreprindere. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea sa­lariilor va mobiliza pe toţi lu­crătorii din această ramură la înfăptuirea prevederilor Di­rectivelor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea susţinută a indus­triei energiei electrice, deter­minată de ritmul rapid al in­dustrializării ţării, de moder­nizarea tuturor ramurilor e­­conomiei naţionale, de creşte­rea gradului de cultură şi bu­năstare a populaţiei. Ea va reprezenta, în acelaşi timp, un puternic stimulent pentru rea­lizarea unei funcţionări sigure a agregatelor, fără întreruperi, în condiţiile obţinerii unei productivităţi a muncii supe­rioare, situată la nivelul celei realizate în instalaţiile simi­lare din ţările avansate din punct de vedere industrial. Sectorul poştă şi telecomunicaţii Tot cu începere de la 1 noiembrie a.c., Consiliul de Miniştri a aprobat generali­zarea experimentării noului sistem de salarizare şi majo­rarea salariilor în unităţile de poştă şi telecomunicaţii. ciontinuare in pag a 3-a) în pagina a 2-a Cadran săptămînal ..................................................................N­»«««*­­ In pagina a 4-a n ——————— ■ ■ Sîmbătă a aterizat ■ și „Soiuz-8“ ■ In cursul zborului celor­­ trei nave „Soiuz“ a fost­­ realizat un amplu program de cercetări tehnico­­ştiinţifice Vizita tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer în India BOMBAY 18 — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Paul Finanţu, transmit: Ulti­ma zi a vizitei oaspeţilor ro­mâni în India a prilejuit o nouă şi puternică manifesta­re a sentimentelor de priete­nie care unesc cele două po­poare, a dorinţei lor de a se cunoaşte mai bine, de a con­tribui la consolidare® unui climat internaţional de pace şi înţelegere. Sîmbătă dimineaţa, preşedin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi tovară­şa Elena Maurer, însoţiţi de Corneliu Mănescu, ministrul­­afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi de alte persoane oficiale, au­­părăsit oraşul Bangalore, plecînd spre Bom­bay. Pe aeroportul capitalei sta­tului Mysore, împodobit, ca şi in ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări, oaspeţii români au fost con­duşi de guvernatorul Sama­­nath Lyer, cu soţia, şi de pri­mul ministru al guvernului local, Pau­l Veerendra. Erau, de asemenea, prezenţi, pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi, membri ai guver­nului local şi ai Consiliului municipal al oraşului Banga­lore, generali şi ofiţeri supe­riori ai forţelor armate indie­ne. Oaspeţilor le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României şi Indiei. După ce a trecut în revistă gard® de onoare aliniată pe aeroport, preşedintele Consi­liului de Stat şi-a luat un căl­duros rămas bun de la oficia­lităţile indiene. La capătul unui zbor de o oră şi 40 de minute, avionul sped®­ cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Oraşul portuar Bombay, al doilea ca mărime din Indie (4 660 000 de locuitori) şi printre cele mai mari din lu­me, este capitala statului Ma­harashtra. Situat pe ţărmul vestic al Indiei, Bombayul este astăzi, ca şi în trecut, una din porţile maritime prin­cipale ale ţării. Prin Bombay ia drumul străinătăţii cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor impor­tate de India din ţările Euro­pei şi Africii. La ora 10:00 avionul special cu care au călătorit de la Ban­galore conducătorii statului român şi persoanele oficiale care îl însoţesc aterizează pe aeroportul din Bombay. Dom­­n­neşte aici, ca pretutindeni unde au sosit oaspeţii români, o at­mosferă sărbătorească. Drape­lele de stat ale României şi Indiei împodobesc clădirea principală a aerogării. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, sunt intimpinaţi de guverna­torul statului Maharashtra, P.V. Cherian, cu soţia, şi de D.S. Desai, locţiitor al primu­lui ministru al guvernului lo­cal. Oaspeţilor români le sunt prezentaţi apoi membrii guver­nului statului Mharashtra şi alte personalităţi ale vieţii pu­blice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare şi a intonării imnurilor de stat ale celor două ţări, conducă­torii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reşedin­ţa pusă la dispoziţia lor in timpul vizitei la Bombay. In cursul după-amiezii, to­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, precum şi persoanele oficiale care ii însoţesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant a­­tomist indian Bhabha. Coloana maşinilor oficiale străbate principalele bulevar­de ale Bombayului. Oraşul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitaţia portului, aglomeraţia străzi­lor, accentuată de goana şi­(continuare in pag. a 4-a) nou­ sediu al C.S.A.P.C. Iași. P°*0: G- P«3“1 Pin nou despre­­ transportul in comun kam n­ ih­ ilit • înseamnă de fapt oră de viri pentru transportul In comun din oraşul Iaşi ? Pentru a răs­punde la această întrebare e suficient să amintim aspectele cotidiene dintre orele 6,30 şi 7 dimi­neaţa : tramvaiele şi autobuzele care merg supraaglomerate in toate direc­ţiile oraşului, numeroşi călători care circulă pe scări in ciuda faptului că sunt penalizaţi de organele de mili­ţie , vatmanii şi şoferii care pe bună dreptate nu vor să plece din staţie pînă nu se închid uşile, ceea ce u­­neori înseamnă minute in şir de in­­tîrziere­, şi nervi, foarte multi nervi, atît din partea călătorilor, care se în­ghesuie cum pot in mijloacele de transport in comun, se ghiontesc şi-şi rup nasturii de la haine, din partea conducătorilor auto care nu pot ple­ca din stafii cu pasageri pe scări. Şi nu amintim decit in treacăt că a­­ceastă oră de virf a fost şi cauza u­­nor accidente grave, cind unii pasa­geri au alunecat de pe scară şi s-au accidentat. Ora de viri e coşmarul cotidian al celor care vor să ajungă la timp la serviciu şi uneori nu ajung, ora la care într-un autobuz sau tramvai ar­hiplin nu scot bilete aproape jumă­tate din pasageri,, ora la care sunt rupte uşile şi se sparg geamurile la tramvaie şi autobuze, in fine, ora la care sunt puse la grele încercări mo­toarele fie pe Copou la deal, fie pe str. Palat sau pe Bucium. Pe scurt, cit se poate de scurt, cam aceasta este ora de virf. Din discuția purtată cu tov. Leoni­­da Boţan, inginer şef la I.T.I., a reie­şit cu pregnanţă faptul că in ciuda tuturor eforturilor depuse de între­prindere, mijloacele de transport nu pot face față afluxului de călători. Pentru a fi şi mai elocvenţi amintim că dacă sunt încărcate la maximum (peste normele admise) cele 105 uni­tăţi de tramvaie şi 95 de autobuze nu pot transporta mai mult de 14.000 de călători in acelaşi timp. Or, aşa cum s-a stabilit pe baza unor anali­ze şi grafice atent Întocmite, intre ora 6.45 şi 7 numărul de călători atinge punctul maxim. Pe baza aceluiaşi gra­fic s-a stabilit cu precizie că dacă la ora 5,30 circulă 1.960 de călători, nu­mărul acestora creşte Ia aproape 10.000 la ora 6, ca să scadă Ia ora 6,30 Ia 1.461. Şi acum vine virful, in­tre 6,45 şi 7 — peste 28.000 de călă­tori !— pent­ru ca la ora 7,30 numărul acestora să ajungă abia la 1.100 şi mijloacele de transport să circule relativ goale pe trasee. E de la sine inteles că transpor­tul in comun nu poate face fată u­­nor asemenea variaţii spectaculoase de călători, adevărate şocuri. N. ALDIN (continuare in pag. a 3-a) SCHITE IN CREION | ^ | Avatarurile­­ spiritului comercial­ ­ Mai întii trebuie să vedem dacă există „spirit­­ comercial" la toţi cei ce îndeplinesc rolul însemnat de in­­­n­termediar între consumatori şi producători. intru cu plăcere într-unul din marile magazine ale laşului unde responsabilul, mereu zîmbitor şi atent, se îm plimbă aparent degajat printre cumpărători şi intervine po­liticos .­­ Vă recomand să luaţi detergentul acesta. E un articol nou, românesc, solicitat şi pe piaţa externă, înlocuieşte şi depăşeşte calitativ produsul mai vechi, cu care v-aţi obişnuit şi pe care deocamdată l-am terminat. Vă rog să-mi ascultaţi sfatul, in acelaşi stil agreabil, personajul trece pe lingă o vînzătoare şi-i spune discret, dar autoritar : - Fugi şi-ţi schimbă halatul ! Să nu te mai văd aşa un magazin, că tai pofta clienţilor de a cumpăra, însă, iertată fie-mi părerea, prin judeţul nostru atitudini frumoase, ca cea de mai sus, izvorîtă dintr-un să­nătos spirit comercial, sunt rare. Numeroşi conducători de magazine, de întreprinderi comerciale cu ridicata, achizi­tori de mărfuri, ca şi simpli lucrători la raft sau tejghea socotesc, probabil, cumpărătorul o persoană lipsită de doci­litate şi prea pretenţioasă. Lor le-ar conveni poate o lume STAS, monocromă, croită pe un singur calapod, care iarna să poarte sandale şi în iulie cizme butucănoase. S-ar zice că exagerez, dar aş vrea să-i văd pe cei ce studiază cere­rea de consum în mod ştiinţific, pornind de la diversitatea gusturilor omeneşti şi ţinînd permanent seama de teste în contractele încheiate cu furnizorii. Se poate răspunde că la Iaşi consumatorul e mai pretenţios ca în altă parte. E posibil. Dar ăsta nu-i un motiv ca empirismul în studierea cererii şi reclama comer­cială să dăinuie. Fiindcă de produs se produce, mărfuri sunt — uneori în stocuri păgubitoare — ce încurcă pe depo­zitari. Fabricile lucrează din ce în ce mai bine şi­­ de cele mai multe ori — după cum se cer mai marii comerţului. Sta­tul investeşte miliarde în industria bunurilor de larg con­sum, în magazine ultramoderne. De ce atunci trebuie să mă duc la Bacău ori la Bucureşti ca să cumpăr perechea de pantofi de culoarea dorită şi care să nu mă strîngă sau să-mî cadă din picior ? Şi cînd te gîndeşti ce încăl­ţăminte românească frumoasă a existat la Iaşi în primele luni ale anului ! Să nădăjduim că la anul vom putea cumpăra şi în municipiul nostru ciuplcii mult visaţi... Parcă-i văd pe tovarăşii noştri din conduce- SS r*a unor întreprinderi şi instituţii comerciale locale zîm­­bind superior la lectura acestor rînduri, îşi spun domniile lor : „Uite cu ce fleacuri sîntem tracasaţi ! Noi putem ra­porta oricînd că stăm bine cu planul, dăm beneficii, viteza de circulaţie a fondurilor a crescut...“ Toate bune - vom riposta noi - se uită însă nu rareori de dumnezeul comer­ciantului . CUMPĂRĂTORUL ! El transmite celor în drept feli­citări pentru situaţia înfloritoare din bilanţuri şi-şi ia picioa­rele la spinare din Copou la Nicolina după o broască la uşă asemănătoare celor 50.000 de mecanisme similare in­stalate în casele noastre şi care cu prostul obicei să se strice. Spiritul comercial - atit de torturat de către unii din cei ce-ar trebui să-l cultive, spiritul comercial — trimis prea des în concediu sau în reparaţii capitale... su­perficiale, îşi trăieşte avatarurile nădăjduind că se va reîn­carna în persoane mai hotărîte să dea ascultare consuma­torului, să intervină la timp pe lingă producătorii de mătă­suri ori tomate, bibelouri artistice sau saramură de crap, televizoare şi galoşi. Fiindcă există totuşi şi la noi oameni buni, crescuţi de partid in spiritul dragostei faţă de cere­rile populaţiei, dotaţi pentru această meserie apreciată în toată lumea — comerţul. Mihai DUMITRIU

Next