Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)
1969-11-21 / nr. 7213
TI AC ARA lAIBL&f ! 1 Cum se preia o experienţă bună ?* scrie despre aceasta tovarăşul ing. Mircea Andronic, directorul Fabricii de confecţii. In lunile aprilie •— mai a.c. s-a Introdus în sectorul de lenjerie o nouă tehnologie de fabricaţie, tehnologie ce a fost experimentată timp de doi ani la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti, unde a dat rezultate bune. Aplicarea acestei tehnologii la fabrica ieşeană nu s-a soldat însă gol realizările dorite de la Început. Timp de două luni nu s-a îndeplinit planul în sectorul respectv, muncitorii erau nemulţumiţi, iar noua tehnologie se afla pe punctul de a fi compromisă. Evident că undeva se greşise. Comitetul de direcţie a analizat situaţia creată, cerînd şi părerea altor specialişti din fabrică, şi astfel s-a ajuns la concluzia că noua tehnologie era destul de valoroasă, dar aplicarea ei în mod mecanic nu putea să dea rezultate bune. Spaţiile de lucru de la fabrica din Iaşi erau mai mici decit cele de la fabrica din Bucureşti, ceea ce impunea un anumit fel de amplasare respnsă a maşinilor, pectîndu-se fluxul tehnologic de la fabrica bucureşteană. Se mai ridicau apoi probleme de calificare, de îndemînare. De aceea, temporar a fost introdus în formaţiile de lucru un retuşier. In urma măsurilor luate, din luna iulie, colectivul sectorului de lenjerie îşi îndeplineşte ritmic planul de producţie şi chiar îl depăşeşte, ceea ce înseamnă că experienţa de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti a fost preluată şi aplicată în condiţii bune. MICRORADIOGRAFIE ECONOMICĂ De tipie noei milioane de lei la zero La'Fabrica „Țesătura" exista la începutul anului un credit restant de 9.680.1OOO de lei, datorită mai ales stocurilor supranormative de produse, fininite, fără desfacere asigurat®. Sfârșitul trimestrului al treilea, arată însă că întreg creditul restant a fost lichidat. Situaţia meritătoată atenţia, deoarece Credite restante au fost şi martiii precedenţi dar s-au idenţitat în anumite limite cu toate că criticile presei îi observaţiile orgaiV«)abfr de specialitate bwl ttprtt. Aşadar, cum a fost cu putinţă lichidarea în trei trimestre a unui credit restant de peste 9 milioane de lei ? Ne răspunde tovarăşul Remm Focsh, inspector la Sucursala, judeţeană Iaşi a Băncii Naţionale . „ Fabrica a primit un sprijinserios din partea Ministerului Industriei Uşoare şii a organelor comerciale, astfel că Întreaga producţie de ţesături a fost introausă în circuitul economic. Merită să relevăm însă şi efortul colectivului de producţie care a prelucrat unele ţesături rămase de la export, pentru ca acestea să poată fi folosite de beneficiarii interni. Este vorba de Ţesătura „mul-mul" care a fost »pretată suplimentar, citea ce a făcut posibilă «»Ieşirea ei în fabricile de confecţii, da ' urmare a lichidării csMntellr restante se ob•&V*. şi descreşterea cheltuielilor neeconomicoase, de la 385.000 de lei în trimetral I a.c., la 108.000 în traimestrul al II-lea şi 32.000 1® trimestrul al III-lea. Ce va aduce trimestrul al IV- lea ? Scrisoarea primită la redacţie şi semnată de directorul general al Combinatului textil, ing. Ion Huţanu, ne asigură că comitetul de direcţie de la Fabrica „Ţesătura" se va ocupa şi în viitor de reducerea cheltuielilor neeconomicoase şi de celelalte probleme economice stringente ale fabricii. Judecind după rezultatele de pînă acum, sîntem îndreptăţiţi să aşteptăm noi suc Reducerea consumului specific nu anulează deficienţele fluxului informaţional am primit la redacţie o scrisoare din partea tovarăşului ing. Gh. Bocanel, de la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, participant la dezbaterea organizată de ziarul nostru pe tema : „Sistemul premiat — pirghie importantă în stimularea reducerii consumului de materii prime şi materiale“ („Flacăra Iaşului“ din 12 noiembrie a.c.). Domnia sa ne reproşează faptul că în sinteza dezbaterilor publicată de noi i s-a adus „o jignire făţişă care nu poate fi iertată şi tolerată", argumentîndu-ne cu studiile proprii publicate în revista „Industria lemnului";„Procedeu operativ de analiză și urmărire a consumului de cherestea pentru mobilă curbată"; „Stabilirea normei de consum de materie primă pentru parchete prin metoda calculului tehnico-analitic"; „Fundamentarea matematică meniului la derularea buştenilor de fag" ; „Consideraţii matematice privind unele simplificări în metodologia de planificare şi urmărire a realizării preţului de cost în industria de mobilă"). La studiile domniei sale noi putem adăuga şi faptul că la Fabrica de mobilă din Iaşi s-a redus consumul de material lemnos cu 42 de m.c. în trei trimestre din anul curent. Dar aceasta nu schimbă cu nimic situaţia criticată în dezbaterea organizată de noi, şi anume deficienţele în ţinerea evidenţei care să permită premierea celor care au contribuit la realizarea de economii. Despre o astfel de evidenţă ne-a vorbit tovarăşul ing. Gh. Bocăneţ, încercînd să ne convingă de valoarea experienţei domniei sale, dar această experienţă nu s-a concretizat, ceea ce a determinat o reacţie negativă din partea participanţilor la dezbateri. De altfel, tovarăşul Dumitru Nemţişor, şeful serviciului financiar-contabil din cadrul aceluiaşi combinat, a confirmat neajunsurile existente în ţinerea unei evidenţe adecvate premierii individuale pentru economii de materii prime. In concluzie , meritele în stabilirea normelor ştiinţifice de consum şi urmărirea consumului pe total producţie sunt o problemă (şi nu ne îndoim că tovarăşul ing. Gh. Bocăneţ are merite în această privinţă), iar evidenţa care să permită premierea individuală pentru reducerea consumului este o altă problemă. De aceea realizările din primul domeniu de activitate nu anulează lipsurile din cel de al doilea şi nu justifică scrisoarea ireverenţioasă ce ne-a fost adresată. Rubrică redactată de V. GHEORGHIU aranda V. GHEORGHIU IN DEZBATERE: conţinutul revistelor şcolare Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. a organizat zilele trecute, în sala Clubului artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, o întîlnire între reprezentanţii revistelor şcolare din municipiul şi judeţul Iaşi. Au participat activişti ai comitetelor judeţean şi municipal ale U.T.C., scriitori, cadre didactice, numeroşi elevi. Intîlnirea a prilejuit realizarea unui schimb fructuos de păreri în legătură cu modul de concepţie şi editare a revistelor şcolare, cu problemele pe care le ridică munca redacţională etc. Participanţii la discuţii au relevat aspecte ale propriei lor munci, au scos în evidenţă unele dificultăţi, propunind şi soluţii pentru Înlăturarea lor. Scriitorul Corneliu Ştefanache, redactor şef-adjunct al revistei „Cronica", a insistat asupra rolului revistelor şcolare ca mijloace de reflectare a vieţii interioare a liceelor şi ca posibilităţi de manifestare a tinerelor talente. In încheiere s-a reliefat preocuparea ce există privind calitatea revistelor şcolare — continua îmbunătăţire a conţinutului şi a modului de tratare a problemelor, cit şi aspectul grafic al acestor publicaţii. Andrei HOIŞIE elev JOCUR! NOIEMBRIE ORIZONTAL : 1. Scriitor român, autorul poeziei „Unde nu sunt visătorii?", de la stingerea căruia se împlinesc in această lună 50 de ani — Cupă ; 2. Operă asupra căreia .. . „pot afirma cu certitudine că, dintre toate, îmi e cea mai dragă" — citat al lui G. Enescu, compozitor și interpret, care la 24 noiembrie 1936 a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Iaşi — Eroul „cel iute de picior" ;3. André Gide, după primirea premiului Nobel (scriitor francez de la naşterea căruia aniversăm la 22 noiembrie 100 de ani)— Diferenţiat; 4. In transport ! — Adevăratul nume al scriitorului Jean Bart, de la naşterea căruia *0 împlinesc luna aceasta, 95 de ani ; 5. Poloboc — Munţi ce găzduiesc Pietrele Doamnei; 6. Se-ncurcă uneori...—... într-un diminutiv. 7. Şi l-a creat Cincinat Pavelescu îndeosebi prin scînteietoarele sale epigrame (luna aceasta se împlinesc 35 de ani de la moartea sa) — Stană de piatră; 8. Autorul poemului „Călin", datat 1 noiembrie 1876 — Cartel; 9. Lucrare instrumentală celebră de A. Vivaldi, căruia i-a fost dedicată la radio prima săptămînă din luna noiembrie. me. Francois-Marie Arouet, gînditor şi scriitor iluminist francez, de la naşterea căruia se împlinesc la 21 noiembrie 275 de ani ; 2. Un rege din opera lui Shakespeare — Noiembrie ; 3. Udă (anagramat) — In „Noaptea de noiembrie" a Iui Macedonski (fig.) ; 4. Rol creat de Matei Millo, mare actor al scenei, românești, de la nașterea căruia anivofSă® în acest an, 155 de ani — Mamifere din Africa tropicală ; 5. In cupe I — Ca bradul (n-are legătură cu . . . autorul) ; 6. La începutul abecedarului — Ca norii pe cer, în această perioadă ; 7. Al. Macedonski pentru „Noaptea de noiembrie" (pl.) — La cîmp ! ; 8. Posesiv . .. — ... superior ; 9. Şi-a serbat ziua la 10 noiembrie ; 10. Asorta (un verb de sezon) — Munţi în Alpii Retici ; 11. Unitate la volei — Zgribuliţi noiembrie (fig.). în L. VERTICAL: 1. Pe adevărartelegu nu Interior din Muzeul politehnic din Iaşi Foto: AGERPRES SPORT Fotbal, divizia A Crişul Oradea-Politehnica Iaşi 2-0 (2-0) (Prin telefon, de la redacţia ziarului „Crişana“ — Oradea). Două echipe plasate în zona fierbinte a clasamentului s-au întîlnit la Oradea într-un joc, în care fiecare îşi punea speranţe. Au învins gazdele care, pe parcursul celor 90 de minute, dar mai ales în repriza secundă, au dominat mai mult, fructificînd două dintre numeroasele ocazii create. Miza deosebită a acestei partide și-a pus amprenta asupra jocului, care uneori s-a transformat într-o veritabilă „luptă la grămadă", Jucătorii „controlîndu-se" reciproc. Luna dintre victime a fost Cuperman, nevoit să părăsească terenul In urma unei „ciocniri*. Aşa cum era şi firesc, gazdele încep jocul furibund. Au cîteva ocazii, dar abia după mai bine de 15 minute reuşesc să înscrie, nu însă fără a trece şi ele prin emoţii la o lovitură liberă executată de Moldoveanu. Harşani este autorul primului gol. El şutează, Constantinescu respinge tot în picioarele înaintaşului orădean, de unde balonul intră în poartă. Are Ioc apoi o fază deosebit de periculoasă la poarta gazdelor: în urma unei lovituri libere, mingea ajunge la Alecu, care trimite cu capul spre „păianjen", dar Baumgartner scoate miraculos în corner. In minutul 23, I.umilescu, după ce trece de apărătorii centrali ai Crişului, ratează incredibil de la numai cîtiva metri. In schimb, acelaşi Harsani, în minutul 32, se dovedeşte necruţător, înscriind şi cel de al doilea gol pentru Crişul. Repriza a doua începe tot în nota de dominare a localnicilor care ratează în min. 46 prin Harşani o mare ocazie. După ce antrenorul ieşean introduce în teren doi jucători cu forţe proaspete (Goleac în locul lui Cuperman şi Marica în locul lui Moldoveanu), oaspeţii domină cu autoritate timp de un sfert de oră, dar nu reuşesc să înscrie. In ultima parte a întâlnirii, jucătorii de la Crişul creează o suită de ocazii pe care însă Kun II, Cociş, Cefan, Harşani le ratează cu seninătate. Arbitrul Gh. Popovici (Bucureşti) a condus bine. CRIŞUL: Baumgartner — Balogh, Sărac, E. Nagy, Popovici — Tomeş, Dărăban — Suciu (min. 66 Cefan), Kun II, Harşani, Cociş. POLITEHNICA: Constantinescu — Pal, Alecu, Lupea, Romila — Contardo, Andrioaie — Cuperman (min. 51 Goleac), Lupulescu, Moldoveanu (min. 62 Marica), Costăchescu, Vasile SERE CELELALTE REZULTATE: Rapid — Dinamo Bucureşti 2—0 (2—0); Steaua — F.C. Argeş 0—0; Universitatea Craiova — Petrolul Ploieşti 2— 1 (0 0); A.S.A. Tg. Mureş — Steagul Roşu Braşov 3-0 (2—0); Dinamo Bacău— Universitatea Cluj 2—1 (1—0); C.F.R. Cluj — U.T. Arad 1—0 (1—0); Farul Constanţa — Jiul Petroşeni 1—0 (0—0). Gustul spectatorului de film şi programările (urmare dl® pag. 11 formulare. Gusturile sunt Împărţite intre filmele de artă şi filmele de cinematecă. Rezultatul îl cunoaşte mai bine tovarăşul Măriuţă, care s-a ocupat de ele. Facem aici o mică paranteză, subliniind ca felul în care conducerea întreprinderii abordează problema genului de film pare oarecum simplistă, iar sondajul opiniei publice pare să fi fost numai de ochii soacrei și fără ca și conducerea întreprinderii să sintetizeze concluziile acestei anchete, concluzii la care de altfel nu a ajuns niciodată, iar cel care s-a ocupat de acest sondaj nu participă la selecţia filmelor, şi deci sondajul nu a avut nici un fel de consecinţe, ci s-a consemnat undeva că s-a făcut şi se poate răspunde oricui că s-a făcut. De fapt conducerea întreprinderii, în activitatea sa de programare a filmelor, se orientează după succesul financiar al unui film, ceea ce nu oglindeşte in general valoarea filmului. Şi în acest sens, tot ca o paranteză redăm răspunsul controlorului de bilete Ştefan Bulgaru, de la cinematograful „Republica", şi care a recunoscut cu sinceritate: „Cel mai mare succes îl au filmele cu bătaie, fiindcă la acestea vin mai ales copiii şi nu numai o dată, ci cel puţin de 2-3 ori“, lată deci cheia succesului Angelicilor. Autorul acestor rînduri îşi reaminteşte cu regret o scenă petrecută acum citeva săptămîni în sala cinematografului „Victoria". Rulase un film de aventuri de duzină. La sfîrşit, un puşti de vreo 9-10 ani s-a apropiat de o fetiţă de aceeaşi vîrstă şi fără vreun avertisment prealabil i-a aplicat un pumn, probabil ca să verifice dacă „schema" prinsă de la film dă rezultate. Nu sîntem împotriva filmelor de aventuri, ci pentru o mai judicioasă alegere a lor. Reluăm discuţia cu Iov. C-tin Toltea , RED. Cum repartizaţi filmele pe cinematografe ? Toate filmele care au Indicativul „arta" le repartizăm cinematografului „Arta". Cinematograful „Victoria* este cel care ne aduce veniturile cele mai mari şi aici dăm filmele de al căror succes nu ne îndoim, la „Republica“ repartizăm filmele de mai puţin succes, iar la „Copou” reluările şi alte filme. Deci acesta este secretul că ne îngrămădim la cozi imense la cinematograful „Arta“ ca să vedem „Viridiana", într-o sală cu numai 400 de locuri, în timp ce la un alt cinematograf, ca „Republica", cu 900 de locuri, sala e pe jumătate goală. Filmul „Viridiana" ca și filmele lui Antonioni au nefericirea să aibă acel indicativ „film, de artă", deşi nu e obligatoriu ca toate filmele de artă să ruleze la cinematograful „Arta", care e deseori neîncăpător, numai pentru a fi de acord cu firma (care de altfel ar fi fost poate mai potrivită la „Republica"). Tov. G. Hochmeister, şef de secţie la D.D.F. Bucureşti, ne-a lămurit de ce ajung unele filme la Iaşi cu atîta întârziere : numărul mic de copii, succesul filmului într-o localitate, ceea ce face ca filmul să întârzie acolo mai mult timp. Acest decalaj ar fi de o lună între Iaşi şi Bucureşti. In încheierea anchetei noastre precizăm că e necesar un sondaj mai larg al opiniei publicului spectator, pentru ca pe ecranele noastre să ruleze filme variate, cu o arie mai largă de cuprindere a gusturilor. Ne amintim apoi cu cită pudoare (uneori cu intenţii comerciale) apar acele anunţuri, care interzic accesul minorilor la unele filme. Dar la filme submediocre, ridicole prin intenţiile lor pur comerciale, prin exacerbarea brutalităţii, a unui aventurism lipsit de fantezie şi generozitate, prin sentimentalismul lor vulgar - n-ar trebui avertizat publicul? Noi am făcut-o prin ziar ori de cite ori a fost cazul. Conducerea întreprinderii cinematografice a promis înfiinţarea unei comisii mai largi de selecţie a filmelor, care să includă şi spectatori, critici de film. Aşteptăm roadele acestei măsuri. La Teatrul de păpuşi Spectacol în premieră Ieri a fost prezentat la Teatrul de păpuşi din oraşul Iaşi un spectacol în premieră. Este vorba de piesa „Traista fermecată" după Ion Creangă de Ilie Păunescu, spectacol realizat într-o manieră originală în regia lui Constantin Brehnescu. Scenografia aparţine Vioricăi Groapă. Dintre actorii minuitori fac parte: Nicolae Brehnescu, Ion Agachi, Constantin Ciofu,Seo Zaharia. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. La Casa agronomului Cursuri de specializare legumicolă La indicaţia Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, Casa agronomului din Iaşi a organizat pentru cadrele tehnice din legumicultură un curs de instruire pe o durată de 12 zile. La cursuri participă specialişti din C.A.P. şi cadre de mecanizatori din I.M.A. de pe raza judeţelor Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Vaslui şi Bacău. Un colectiv din reţeaua de cercetări şi din învăţămîntul agricol superior asigură cursanţilor expuneri pe o tematică menită să îmbogăţească cunoştinţele practice şi teoretice ale cadrelor de legumicultori din aceste judeţe. Astfel, pe lîngă Tehnologia culturilor legumicole în condiţii de irigare şi mecanizare şi Agrotehnica principalelor culturi, cursanţilor li se facilitează şi cunoaşterea ierbicidelor şi maşinilor agricole noi cu care vor lucra în campanii. Pe noul patinoar din Poiana Braşov. Foto: Agerpres (R. CRISTESCU) OPINII CETĂŢENEŞTI Ca după cutremur Locuiesc în noul bloc G 2 din str. V. Luptă. Parterul scărți G a acestui bloc a fost ocupat, pînă în luna Iulie e anului curent, de birourile unui fontier de construcţii. In zile de shnbfttă, după arrrte**, mulţi constructori aftuiptau primirea salerîtilor, hirjonlhcho-*« pe scftrl pînă la etajul IV. In ademenea condiţii, au fost zglilaţi fi murdăriţi pereţii, au fost sparte geamurile, iar pe alocuri s-au desprins buciţi de tencuială. In luna iulie, după ce birourile s-au mutat de la parterul acestui bloc, nimeni nu a mai dat atenţie deteriorărilor rămase. Tovarăşii de la I.G.L.L. spun că Trustul de construcţii trebuie să ia măsuri pentru repararea casei scărilor, iar cel de la trust, că L. L.L. are obligaţia de a executa lucrarea. Pînă una — alta, casa scărilor stă ea după cutremur şi nici perspectiva unei eventuale reparaţii nu se prea vede. Probabil că pînă la sphiitul anului curent se va hotărî, totuşi, care din aceste două unităţi este obligată să reci reparaţia. ION BALTAG Iaşi Nu faci de ris! Cadrele didactice sunt respectate de locuitorii comunei noastre. Se pare însă că un grup restrîns de tineri din comună nu ştiu pe ce lume trăiesc. Faptele comise în ultima zi a lunii trecute stau ca mărturie. Acest grup (format din Dumitru M. Aursulesel din satul Coada Stâncii, Jan I. Chitic şi Gh. Isai din Golăeşti) într-o stare avansată de ebrietate a început să ... legitimeze pe toţi cetăţenii întâlniţi pe drum, printre care se găseau şi cîţiva profesori şi învăţători. încercarea acestora de a-i linişti pe „inventivii" tineri s-a soldat cu un eşec. „Supăraţi" că nu li se prezintă „la control“ buletinele de identitate, huliganii au început să lovească pe cine nimerea. Faptul nu ni se pare banal şi, desigur, că organele în drept vor sancţiona după merit pe vinovaţi. Solicit însă cu insistenţă ca întâmplarea să fie cunoscută, deoarece tineretul din comuna noastră nu admite cu nici un chip să fie făcut de râs. CRISTIAN BURLACU comuna Bosia „Moda“ restului cu minus In ultima vreme, restul cuvenit călătorului, cu minus de 5 sau 10 bani, a devenit în tramvaie şi autobuze ca un fel de modă. „N-am mărunţiş!* —• obişnuiesc să se justifice taxatoarele, arătând cu ostentaţie sertăraşele goale. Dar cînd au, aceleaşi taxatoare se grăbesc să scape de micile monede metalice, dîndu-le pe toateprimilor doi sau trei călători, ba cite o dată, chiar unuia singur. Iată şi un caz concret. In seara zilei de 28 octombrie a.c., cînd m-am urcat într-un tramvai din staţia Podul Roş, taxatoarea Viorica Hadîmbu mi-a dat, o dată cu biletul, şi restul de la 3 lei. Dar numai în monede de 5, 10 şi 15 bani. „De ce nu păstrat mărunţişul pentru a da restul complet şi celorlalţi călători? — am întrebat-o, vădit surprins, pe taxatoare. „Asta nu te priveşte pe dumneata!”. „Bine, dar...". „Nici un dar. Avansează... înainte !". Nădăjduiesc că semnalul meu critic va fi recepţionat de conducerea I.T.I. pentru a lua, fireşte, măsuri împotriva acestei îngrijorătoare practici. MIHAI SEVERINCU student la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic Iași N. R. Ieri nu s-a semnalat telefonic că, un caz asemănător cu cel relatat mai sus a avut loc și în seara de 17 octombrie a.c., în autobuzul nr. 31—Is.1932, aparţinînd I.T.I. Taxatoarea Cristina Matei a dat, unui călător, rest la 5 lei numai în monede de 25 de bani, ca numai după 10 minute să se scuze cu obişnuitul, n-am mărunţiş. De ce ? Rubrică redactată de Al. SEVERIN SI In de 24 ore Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (21 NOIEMBRIE); 12.00 Revista presei ; 12.10 Solişti de muzică populară românească; 12.30 Cele mai frumoase poezii) 12.40 Melodii de muzică uşoară; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Album muzicali 13.30 Dialog cu noi şi despre noi — emisiune pentru femei; 13.45 Program de canţonete. PROGRAMUL DE SEARĂ: 16.00 Buletin de ştiri; 16 10 Itinerar cultural-artistic; 16.30 Piese corale de compozitori români; 16.45 Moment de jazz; 17.00 Emisiune economică; 17.15 Arii şi duete din opere? 17.30 Odă limbii române; 18.00 Cintecul care mi-e drag; 18.30 Radiojurnal; Actualitatea In agricultură; 18.45 Pe portativul undelor — melodia preferată; 19.20 Jurnal literar; 19.53 Muzică de estradă; 20.00 Seară" pentru Iubitorii muzicii simfonice; 21.45 Album de romanţe ; 22.15 Muzică de dans. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (22 NOIEMBRIE): 5.30 Buletin de ştiri; 5.40 Cîntece populare româneşti; 6.00 Cronica agrară; 6.10 Muzică uşoară? 6.40 Emisiune economică — reluare; 7.00 Melodii executate la acordeon ? 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 17.00 Consultaţii pentru elevi. Limba română (clasa a VIII-a) ; 17.30 Chimie (clasele a VIII-a şi a XH-a). Tema 8. Sistemul periodic; 18.00 Lumea copiilor — Familia năzdrăvană... Joacă șah; 18.20 Filmul „Martin în Antarctida"; 18.30 Podgoria de la Drăgășani; Anchetă economică; 19.00 Telejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducători auto» 19.30 Mai aveţi o întrebare?. Tema: Transplant de cord sau inimă artificială??; 20.15 Filmul artistic: „Moartea lui Joe Indianul* — o producţie a studioului „Bucureşti* 21.55 Reflector — telefoileton cotidian ; 22.05 Cadran — emisiune de actualitate internaţională ?• 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cubanez de dans modern; 23.05 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Paria", orele: 91 n.loi 14.30; 16.40; 18.50; 21. REPUBLICA: „Atentatul de la Sarajevo", orele: 9i 11; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45. COPOU: „Baltagul", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18.50; 21. ARTA: „Rio Bravo", orele: 9; 11.30; 15.15; 18; 20.45. TATARASI: „Sherlock Holmes", orele: 16; 18; 20. NICOLINA: „Armata codobaturilor din nou In luptă", cinemascop, orele: 16; 18; 20. PAȘCANI : „Străin In casă". TG. FRUMOS: „Prinţul negru", cinemascop. HIRLAU: „Un glonte pentru general“, cinemascop. PODU ILOAIEI: „In umbra coltului", cine mascop-Teatrul Naţional LA ORA 19.30, va fi prezentat un spectacol cu PIESA: „OPINIA PUBLICĂ". Sunt valabile biletele cu seria 113. Filarmonica de stat Moldova" 1/ LA ORA 20.00, CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR. Dirijor: Ilarion Ionescu—Galaţi. Solistă: YAEKI YAMANE (JAPONIA) — PIAN. In program: Dumitru Capoianu — Variaţiuni cinematografice? Fr. Chopin — Concert pentru pian şi orchestră în mi minor? Mendellsohn Bartholdy — Simfonia a IV-a. Sînt valabile biletele cu seria 71 şi abonamentul B — negru. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.00, LA CLUBUL ARTELOR de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor la CLUB-CINEMATECA va fi prezentat FILMUL: „FEMEIA NISIPURILOR**, producţia a studiourilor Japoneza. Casa de cultură a sindicatelor lA ORELE 17.00 şi 20.00, va avea loc un CONCERT-SPECTACOL DE MUZICA POPULARĂ ŞI MUZICA UŞOARA. Programul este susţinut de formaţiile Casei de cultură şi solişti vocali. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul noros la temporar acoperit. Se vor semnala ploi slabe temporare. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul sudic Temperatura ușor variabilă? minimele vor fi cuprinse Intre 0 grade și 7 grade, iar maximele între 9 și 17 grada.