Flacăra Iaşului, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7196-7221)

1969-11-21 / nr. 7213

TI AC ARA lAIBL&f ! 1 Cum se preia o experienţă bună ?* scrie despre aceasta tovarăşul ing. Mir­cea An­­dronic, directorul Fabricii de con­fecţii. In lunile aprilie •— mai a.c. s-a Introdus în sectorul de lenje­rie o nouă tehno­logie de fabrica­ţie, tehnologie ce a fost experi­mentată timp de doi ani la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucu­reşti, unde a dat rezultate bune. A­­plicarea acestei tehnologii la fa­brica ieşeană nu s-a soldat însă gol realizările dorite de la Început. Timp de două luni nu s-a înde­plinit planul în sectorul respectv, muncitorii erau nemulţumiţi, iar noua tehnologie se afla pe punc­tul de a fi com­promisă. Evident că undeva se gre­şise. Comitetul de direcţie a a­­nalizat situaţia creată, cerînd şi părerea altor spe­cialişti din fabri­că, şi astfel s-a ajuns la concluzia că noua tehnolo­gie era destul de valoroasă, dar a­­plicarea ei în mod mecanic nu pu­tea să dea rezul­tate bune. Spaţiile de lucru de la fabrica din Iaşi erau mai mici de­cit cele de la fa­brica din Bucu­reşti, ceea ce im­punea un anumit fel de amplasare res­pnsă a maşinilor, pectîndu-se fluxul tehnologic de la fabrica bucu­­reşteană. Se mai ridicau apoi pro­bleme de califica­re, de îndemîna­­re. De aceea, temporar a fost introdus în for­maţiile de lucru un retuşier. In urma măsu­rilor luate, din luna iulie, colec­tivul sectorului de lenjerie îşi înde­plineşte ritmic planul de produc­ţie şi chiar îl de­păşeşte, ceea ce înseamnă că ex­perienţa de la Fabrica de con­fecţii şi tricotaje Bucureşti a fost preluată şi apli­cată în condiţii bune. MICRORADIOGRAFIE ECONOMICĂ De ti­pie noei milioane de lei la zero La'­Fabr­ica „Țesătura" e­­xista la începutul anului un credit restant de 9.680.1OOO de lei, datorită mai ales stocurilor supra­­normative de produse, fini­­nite, fără desfacere asigu­rat®. Sfârșitul trimestrului al treilea, arată însă că în­treg creditul restant a fost lichi­dat. Situaţia merită­­toată atenţia, deoarece Credite restante au fost şi m­­artiii precedenţi dar s-au idenţitat în anumite limi­te cu toate că criticile presei îi observaţiile or­­gaiV«)abfr de specialitate b­wl ttprtt. Aşadar, cum a fo­st cu putinţă lichidarea în tr­ei trimestre a unui credit restant de peste 9 milioane de lei ? Ne răs­punde tovarăşul Remm Focsh, inspector la Sucur­sala, judeţeană Iaşi a Băn­cii Naţionale . „ Fabrica a primit un sprijin­­­serios din partea Ministerului Industriei U­­şoare şii a organelor co­merciale, astfel că Întrea­ga prod­ucţie de ţesături a fost introausă în circuitul economic. Merită să rele­văm însă şi efortul colec­­tivulu­i de producţie care a prelucrat unele ţesături rămase de la export, pen­tru ca acestea să poată fi folosite de beneficiarii in­terni. Este vorba de Ţe­sătura „mul-mul" care a fost »pretată suplimentar, citea ce a făcut posibilă «»Ieşirea ei în fabricile de confecţii, da ' urmare a lichidării csMn­tellr restante se ob­­•&V*. şi descreşterea chel­tuielilor neeconomicoase, de la 385.000 de lei în tri­­metral I a.c., la 108.000 în traimestrul al II-lea şi 32.000 1® trimestrul al III-lea. Ce va ad­uce trimestrul al IV- l­ea ? Scrisoarea primită la redacţie şi semnată de di­rectorul general al Com­binatului textil, ing. Ion Huţanu, ne asigură că co­mitetul de direcţie de la Fabrica „Ţesătura" se va ocupa şi în viitor de re­ducerea cheltuielilor nee­conomicoase şi de celelal­te probleme economice stringente ale fabricii. Ju­decind după rezultatele de pînă acum, sîntem îndrep­tăţiţi să aşteptăm noi suc­ Reducerea consumului specific nu anulează deficienţele fluxului informaţional am primit la redacţie o scri­soare din partea tovarăşului ing. Gh. Bocanel, de la Combinatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului, partici­pant la dezbate­rea organizată de ziarul nostru pe tema : „Sistemul premiat — pirghie importantă în sti­mularea reducerii consumului de materii prime şi materiale“ („Fla­căra Iaşului“ din 12 noiembrie a.c.). Domnia sa ne re­proşează faptul că în sinteza dezba­terilor publicată de noi i s-a adus „o jignire făţişă care nu poate fi iertată şi tolera­tă", argumentîn­­du-ne cu studiile proprii publicat­e în revista „Indus­tria lemnului";­­„Procedeu opera­tiv de analiză și urmărire a consu­mului de cheres­tea pentru mobilă curbată"; „Stabili­rea normei de con­sum de materie primă pentru par­chete prin meto­da calculului tehni­­co-analitic"; „Fun­damentarea mate­matică meniului la deru­larea buştenilor de fag" ; „Considera­ţii matematice pri­vind unele simpli­ficări în metodo­logia de planifi­care şi urmărire a realizării preţului de cost în indus­tria de mobilă"). La studiile dom­niei sale noi pu­tem adăuga şi faptul că la Fa­brica de mobilă din Iaşi s-a redus consumul de ma­terial lemnos cu 42­ de m.c. în trei trimestre din a­­nul curent. Dar a­­ceasta nu schimbă cu nimic situaţia criticată în dez­baterea organiza­tă de noi, şi anu­me deficienţele în ţinerea evidenţei care să permită premierea celor care au contribuit la realizarea de economii. Despre o astfel de evi­denţă ne-a vorbit tovarăşul ing. Gh. Bocăneţ, încercînd să ne convingă de valoarea experien­ţei domniei sale, dar această expe­rienţă nu s-a con­cretizat, ceea ce a determinat o reacţie negativă din partea partici­panţilor la dezba­teri. De altfel, tovarăşul Dumitru Nemţişor, şeful serviciului finan­­ciar-contabil din cadrul aceluiaşi combinat, a con­firmat neajunsuri­le existente în ţi­nerea unei evi­denţe adecvate premierii indivi­duale pentru eco­nomii de materii­­ prime. In concluzie , meritele în stabi­lirea normelor şti­inţifice de con­sum şi urmărirea consumului pe to­tal producţie sunt o problemă (şi nu ne­ îndoim că to­varăşul ing. Gh. Bocăneţ are me­rite în această privinţă), iar evi­denţa care să per­mită premierea individuală pentru reducerea consu­mului este o altă problemă. De a­­ceea realizările din primul dome­niu de activitate nu anulează lip­surile din cel de al doilea şi nu justifică scrisoa­rea ireverenţioasă ce ne-a fost adre­sată. Rubrică redactată de V. GHEORGHIU a­randa­ V. GHEORGHIU IN DEZBATERE: conţinutul revistelor şcolare Comitetul judeţean Iaşi al U.T.C. a organizat zilele tre­cute, în sala Clubului artelor de la Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor, o întîl­­nire între reprezentanţii revis­telor şcolare din municipiul şi judeţul Iaşi. Au participat activişti ai co­mitetelor judeţean şi munici­pal ale U.T.C., scriitori, cadre didactice, numeroşi elevi. Intîlnirea a prilejuit reali­zarea unui schimb fructuos de păreri în legătură cu modul de concepţie şi editare a re­vistelor şcolare, cu probleme­le pe care le ridică munca redacţională etc. Participanţii la discuţii au relevat aspecte ale propriei lor munci, au scos în evidenţă unele difi­cultăţi, propunind şi soluţii pentru Înlăturarea lor. Scriitorul Corneliu Ştefana­­che, redactor şef-adjunct al revistei „Cronica", a insistat asupra rolului revistelor şco­lare ca mijloace de reflectare a vieţii interioare a liceelor şi ca posibilităţi de manifesta­re a tinerelor talente. In încheiere s-a reliefat pre­ocuparea ce există privind ca­litatea revistelor şcolare — continua îmbunătăţire a con­ţinutului şi a modului de tra­tare a problemelor, cit şi as­pectul grafic al acestor pu­blicaţii. Andrei HOIŞIE elev JOCUR! NOIEMBRIE ORIZONTAL : 1. Scriitor ro­mân, autorul poeziei „Unde nu sunt visătorii?", de la stinge­rea căruia se împlinesc in a­­ceastă lună 50 de ani — Cupă ; 2. Operă asupra că­reia .. . „pot afirma cu certi­tudine că, dintre toate, îmi e cea mai dragă" — citat al lui G. Enescu, compozitor și in­terpret, care la 24 noiembrie 1936 a fost declarat cetăţean de onoare al oraşului Iaşi — Eroul „cel iute de picior"­­ ;3. André Gide, după primirea premiului Nobel (scriitor fran­­cez de la naşterea căruia ani­versăm la 22 noiembrie 100 de ani)­­— Diferenţiat; 4. In transport ! — Adevăratul nu­me al scriitorului Jean Bart, de la naşterea căruia *0 îm­plinesc luna aceasta, 95 de ani ; 5. Poloboc — Munţi ce găzduiesc Pietrele Doamnei; 6. Se-ncurcă uneori...—... în­­tr-un diminutiv. 7. Şi l-a creat Cinci­nat Pavelescu îndeosebi prin scînteietoa­­rele sale epigra­me (luna aceasta se împlinesc 35 de ani de la moartea sa) — Stană de piatră; 8. Autorul poemului „Călin", datat 1 noiembrie 1876 — Cartel; 9. Lucrare instru­mentală celebră de A. Vivaldi, că­ruia i-a fost dedi­cată la radio pri­ma săptămînă din luna noiembrie. me. Francois-Marie Arouet, gînditor şi scriitor ilu­minist francez, de la naşterea căruia se împlinesc la 21 no­iembrie 275 de ani ; 2. Un re­ge din opera lui Shakespeare —­ Noiembrie ; 3. Udă (anagra­mat) — In „Noaptea de no­iembrie" a Iui Macedonski (fig.) ; 4. Rol creat de Matei Millo, mare actor al scenei, românești, de la nașterea că­ruia anivofSă® în acest an, 155 de ani — Mamifere din Africa tropicală ; 5. In cupe I — Ca bradul (n-are legătură cu . . . autorul) ; 6. La începu­tul abecedarului — Ca norii pe cer, în această perioadă ; 7. Al. Macedonski pentru „Noaptea de noiembrie" (pl.) — La cîmp ! ; 8. Posesiv . .. — ... superior ; 9. Şi-a ser­bat ziua la 10 noiembrie ; 10. A­sorta (un verb de sezon) — Munţi în Alpii Retici ; 11. U­­nitate la volei — Zgribuliţi no­iembrie (fig.). în L. VERTICAL: 1. Pe adevărartel­egu nu­ Interior din Muzeul politehnic din Iaşi Foto: AGERPRES S­PORT Fotbal, divizia A Crişul Oradea-Politehnica Iaşi 2-0 (2-0) (Prin telefon, de la redac­ţia ziarului „Crişana“ — Ora­dea). Două echipe plasate în zo­na fierbinte a clasamentului s-au întîlnit la Oradea în­­tr-un joc, în care fiecare îşi punea speranţe. Au învins gazdele care, pe parcursul ce­lor 90 de minute, dar mai ales în repriza secundă, au dominat mai mult, fructifi­­cînd două dintre numeroase­le ocazii create. Miza deosebită a acestei partide și-a pus amprenta a­­supra jocului, care uneori s-a transformat într-o veritabilă „luptă la grămadă", Jucătorii „controlîndu-se" reciproc. Lu­na dintre victime a fost Cu­­perman, nevoit să părăsească terenul In urma unei „cioc­­niri*.­­ Aşa cum era şi firesc, gaz­dele încep jocul furibund. Au cîteva ocazii, dar abia după mai bine de 15 minute reu­şesc să înscrie, nu însă fără a trece şi ele prin emoţii la o lovitură liberă executată de Moldoveanu. Harşani este autorul primului gol. El şu­­tează, Constantin­escu respin­ge tot în picioarele înain­taşului orădean, de unde ba­lonul intră în poartă. Are Ioc apoi o fază deosebit de peri­culoasă la poarta gazdelor: în urma unei lovituri libere, mingea ajunge la Alecu, care trimite cu capul spre „pă­ianjen", dar Baumgartner scoate miraculos în corner. In minutul 23, I.umilescu, după ce trece de apărătorii centrali ai Crişului, ratează incredibil de la numai cîtiva metri. In schimb, acelaşi Har­sani, în minutul 32, se dove­deşte necruţător, înscriind şi cel de al doilea gol pentru Crişul. Repriza a doua începe tot în nota de dominare a local­nicilor care ratează în min. 46 prin Harşani o mare oca­zie. După ce antrenorul ie­şean introduce în teren doi jucători cu forţe proaspete (Goleac în locul lui Cuper­­man şi Marica în locul lui Moldoveanu), oaspeţii domină cu autoritate timp de un sfert de oră, dar nu reuşesc să în­scrie. In ultima parte a în­tâlnirii, jucătorii de la Crişul creează o suită de ocazii pe care însă Kun II, Cociş, Ce­­fan, Harşani le ratează cu se­ninătate. Arbitrul Gh. Popovici (Bucu­reşti) a condus bine. CRIŞUL: Baumgartner — Balogh, Sărac, E. Nagy, Po­­povici — Tomeş, Dărăban — Suciu (min. 66 Cefan), Kun II, Harşani, Cociş. POLITEHNICA: Constanti­nescu — Pal, Alecu, Lupea, Romila — Contardo, Andri­­oaie — Cuperman (min. 51 Goleac), Lupulescu, Moldo­veanu (min. 62 Marica), Cos­­tăchescu, Vasile SERE CELELALTE REZULTATE: Rapid — Dinamo Bucureşti 2—0 (2—0); Steaua — F.C. Argeş 0—0; Universitatea Craiova — Petrolul Ploieşti 2— 1 (0 0); A.S.A. Tg. Mu­reş — Steagul Roşu Braşov 3-­­0 (2—0); Dinamo Bacău— Universitatea Cluj 2—1 (1—0); C.F.R. Cluj — U.T. Arad 1—0 (1—0); Farul Constanţa — Ji­ul Petroşeni 1—0 (0—0). Gustul spectatorului de film şi programările (urmare dl® pag. 11 formulare. Gusturile sunt Împăr­ţite intre filmele de artă şi fil­mele de cinematecă. Rezultatul îl cunoaşte mai bine tovarăşul Măriuţă, care s-a ocupat de ele. Facem aici o mică parante­ză, subliniind ca felul în care conducerea întreprinderii abor­dează problema genului de film pare oarecum simplistă, iar son­dajul opiniei publice pare să fi fost numai de ochii soacrei și fără ca și conducerea întreprin­derii să sintetizeze concluziile acestei anchete, concluzii la care de altfel nu a ajuns nici­odată, iar cel care s-a ocupat de acest sondaj nu participă la selecţia filmelor, şi deci sonda­jul nu a avut nici un fel de consecinţe, ci s-a consemnat undeva că s-a făcut şi se poate răspunde oricui că s-a făcut. De fapt conducerea întreprinderii, în activitatea sa de progra­mare a filmelor, se orientează după succesul financiar al unui film, ceea ce nu oglindeşte in general valoarea filmului. Şi în acest sens, tot ca o paranteză redăm răspunsul controlorului de bilete Ştefan Bulgaru, de la cinematograful „Republica", şi care a recunoscut cu sinceri­tate: „Cel mai mare succes îl au filmele cu bătaie, fiindcă la acestea vin mai ales copiii şi nu numai o dată, ci cel puţin de 2-3 ori“, lată deci cheia succesului Angelicilor. Autorul acestor rînduri îşi reaminteşte cu regret o scenă petrecută acum citeva săptămîni în sala cine­matografului „Victoria". Rulase un film de aventuri de duzină. La sfîrşit, un puşti de vreo 9-10 ani s-a apropiat de o fetiţă de aceeaşi vîrstă şi fără vreun a­­vertisment prealabil i-a aplicat un pumn, probabil ca să veri­fice dacă „schema" prinsă de la film dă rezultate. Nu sîntem împotriva filmelor de aventuri, ci pentru o mai judicioasă alegere a lor. Reluăm discuţia cu Iov. C-tin Toltea , RED.­­ Cum repartizaţi filme­le pe cinematografe ?­­ Toate filmele care au In­dicativul „arta" le repartizăm cinematografului „Arta". Cine­matograful „Victoria* este cel care ne aduce veniturile cele mai mari şi aici dăm filmele de al căror succes nu ne în­doim, la „Republica“ repartizăm filmele de mai puţin succes, iar la „Copou” reluările şi alte fil­me. Deci acesta este secretul că ne îngrămădim la cozi imense la cinematograful „Arta“ ca să vedem „Viridiana", într-o sală cu numai 400 de locuri, în timp ce la un alt cinematograf, ca „Republica", cu 900 de locuri, sala e pe jumătate goală. Fil­mul „Viridiana" ca și filmele lui Antonioni au nefericirea să aibă acel indicativ „film, de ar­tă", deşi nu e obligatoriu ca toate filmele de artă să ruleze la cinematograful „Arta", care e deseori neîncăpător, numai pentru a fi de acord cu firma (care de altfel ar fi fost poate mai potrivită la „Republica"). Tov. G. Hochmeister, şef de secţie la D.D.F. Bucureşti, ne-a lămurit de ce ajung unele fil­me la Iaşi cu atîta întârziere : numărul mic de copii, succesul filmului într-o localitate, ceea ce face ca filmul să întârzie acolo mai mult timp. Acest de­calaj ar fi de o lună între Iaşi şi Bucureşti. In încheierea anchetei noastre precizăm că e necesar un son­daj mai larg al opiniei publicu­lui spectator, pentru ca pe e­­cranele noastre să ruleze filme variate, cu o arie mai largă de cuprindere a gusturilor. Ne amintim apoi cu cită pudoare (uneori cu intenţii comerciale) apar acele anunţuri, care inter­zic accesul minorilor la unele filme. Dar la filme submedio­cre, ridicole prin intenţiile lor pur comerciale, prin exacerba­rea brutalităţii, a unui aventu­rism lipsit de fantezie şi ge­nerozitate, prin sentimentalismul lor vulgar - n-ar trebui averti­zat publicul? Noi am făcut-o prin ziar ori de cite ori a fost cazul. Conducerea întreprinderii ci­­nematografice a promis înfiin­ţarea unei comisii mai largi de selecţie a filmelor, care să in­cludă şi spectatori, critici de film. Aşteptăm roadele acestei măsuri. La Teatrul de păpuşi Spectacol în premieră Ieri a fost prezentat la Tea­trul de păpuşi din oraşul Iaşi un spectacol în premieră­. Este vorba de piesa „Traista ferme­cată" după Ion Creangă de Ilie Păunescu, spectacol realizat într-o manieră originală în re­gia lui Constantin Brehnescu. Scenografia aparţine Vioricăi Groapă. Dintre actorii minuitori fac parte: Nicolae Brehnescu, Ion Agachi, Constantin Ciofu,­­Seo Zaharia. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. La Casa agronomului Cursuri de specializare legumicolă La indicaţia Ministerului A­­griculturii şi Silviculturii, Casa agronomului din Iaşi a organi­zat pentru cadrele tehnice d­in legumicultură un curs de in­struire pe o durată de 12 zile. La cursuri participă specia­lişti din C.A.P. şi cadre de mecanizatori din I.M.A. de pe raza judeţelor Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Vaslui şi Ba­cău. Un colectiv din reţeaua de cercetări şi din învăţămîn­­tul agricol superior asigură cursanţilor expuneri pe o te­matică menită să îmbogăţească cunoştinţele practice şi teore­tice ale cadrelor de legumicul­tori din aceste judeţe. Astfel, pe lîngă Tehnologia culturilor legumicole în condiţii de iri­gare şi mecanizare şi Agro­tehnica principalelor culturi, cursanţilor li se facilitează şi cunoaşterea ierbicidelor şi maşinilor agricole noi cu care vor lucra în campanii. Pe noul patinoar din Poiana Braşov. Foto: Agerpres (R. CRISTESCU) OPINII CETĂŢENEŞTI Ca după cutremur Locuiesc în noul bloc G 2 din str. V. Luptă. Parterul scărți G a acestui bloc a fost ocupat, pînă în luna Iulie e anului curent, de birourile un­ui fonti­er de construcţii. In zile de shn­­bfttă, după­ arrrte**, mulţi constructori aftuiptau primi­rea salerîtilor, hirjonlhcho-*« pe scftrl pînă la etajul IV. In ademenea condiţii, au fost zglilaţi fi murdăriţi pe­reţii, au fost sparte gea­murile, iar pe alocuri s-au desprins buciţi de tencu­ială. In luna iulie, după ce birourile s-au mutat de la parterul acestui bloc, ni­meni nu a mai dat atenţie deteriorărilor rămase. To­varăşii de la I.G.L.L. spun că Trustul de construcţii trebuie să ia măsuri pen­tru repararea casei scări­lor, iar cel de la trust, că L. L.L. are obligaţia de a executa lucrarea. Pînă una — alta, casa scărilor stă ea după cutremur şi nici perspectiva unei eventuale reparaţii nu se prea vede. Probabil că pînă la sph­ii­­tul anului curent se va ho­tărî, totuşi, care din aceste două unităţi este obligată să reci reparaţia. ION BALTAG Iaşi N­u faci de ris! Cadrele didactice sunt res­pectate de locuitorii comu­nei noastre. Se pare însă că un grup restrîns de ti­neri din comună nu ştiu pe ce lume trăiesc. Faptele co­mise în ultima zi a lunii trecute stau ca mărturie. Acest grup (format din Du­mitru M. Aursulesel din sa­tul Coada Stâncii, Jan I. Chitic şi Gh. Isai din Go­­lăeşti) într-o stare avansa­tă de ebrietate a început să ... legitimeze pe toţi ce­tăţenii întâlniţi pe drum, printre care se găseau şi cîţiva profesori şi învăţă­tori. încercarea acestora de a-i linişti pe „inventivii" ti­neri s-a soldat cu un eşec. „Supăraţi" că nu li se pre­zintă „la control“ buletine­le de identitate, huliganii au început să lovească pe cine nimerea. Faptul nu ni se pare ba­nal şi, desigur, că orga­nele în drept vor sancţiona după merit pe vinovaţi. So­licit însă cu insistenţă ca întâmplarea să fie cunos­cută, deoarece tineretul din comuna noastră nu admite cu nici un chip să fie fă­cut de râs. CRISTIAN BURLACU comuna Bosia „Moda“ restului cu minus In ultima vreme, restul cuvenit călătorului, cu mi­nus de 5 sau 10 bani, a devenit în tramvaie şi au­tobuze ca un fel de modă. „N-am mărunţiş!* —• obiş­nuiesc să se justifice ta­xatoarele, arătând cu osten­taţie sertăraşele goale. Dar cînd au, aceleaşi taxatoare se grăbesc să scape de mi­cile monede metalice, dîn­­du-le pe toate­­primilor doi sau trei călători, ba cite o dată, chiar unuia singur. Iată şi un caz concret. In seara zilei de 28 oc­tombrie a.c., cînd m-am ur­cat într-un tramvai din sta­ţia Podul­ Roş, taxatoarea Viorica Hadîmbu mi-a dat, o dată cu biletul, şi restul de la 3 lei. Dar numai în monede de 5, 10 şi 15 bani. „De ce nu păstrat­ mărun­ţişul pentru a da restul complet şi celorlalţi călă­tori? — am întrebat-o, vă­dit surprins, pe taxatoare. „Asta nu te priveşte pe dumneata!”. „Bine, dar...". „Nici un dar. Avansează... înainte !". Nădăjduiesc că semnalul meu critic va fi recepţionat de conducerea I.T.I. pen­tru a lua, fireşte, măsuri împotriva acestei îngrijo­rătoare practici. MIHAI SEVERINCU student la Facultatea de mecanică a­ Institutului politehnic Iași N. R. Ieri nu s-a semna­lat telefonic că, un caz a­­sem­ănător cu cel relatat mai sus a avut loc și în seara de 17 octombrie a.c., în autobuzul nr. 31—Is.1­932, aparţinînd I.T.I. Taxa­toarea Cristina Matei a dat, unui călător, rest la 5 lei numai în monede de 25 de bani, ca num­ai după 10 mi­nute să se scuze cu obiş­nuitul, n-am mărunţiş. De ce ? Rubrică redactată de Al. SEVERIN SI In de 24 ore Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (21 NO­IEMBRIE); 12.00 Revista presei ; 12.10 Solişti de muzică populară românească; 12.30 Cele mai fru­moase poezii) 12.40 Melodii de muzică uşoară; 13.00 Buletin de ştiri; 13.10 Album muzicali 13.30 Dialog cu noi şi despre noi — emisiune pentru femei; 13.45 Pro­gram de canţonete. PROGRAMUL DE SEARĂ: 16.00 Buletin de ştiri; 16 10 Itinerar cultural-artistic; 16.30 Piese co­rale de compozitori români; 16.45 Moment de jazz; 17.00 Emisiune economică; 17.15 Arii şi duete din opere? 17.30 Odă limbii ro­mâne; 18.00 Cintecul care mi-e drag; 18.30 Radiojurnal; Actuali­tatea In agricultură; 18.45 Pe portativul undelor — melodia pre­ferată; 19.20 Jurnal literar; 19.53 Muzică de estradă; 20.00 Seară" pentru Iubitorii muzicii simfoni­ce; 21.45 Album de romanţe ; 22.15 Muzică de dans. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (22 NOIEMBRIE): 5.30 Buletin de ştiri; 5.40 Cîntece populare ro­mâneşti; 6.00 Cronica agrară; 6.10 Muzică uşoară? 6.40 Emi­siune economică — reluare; 7.00 Melodii executate la acordeon ? 7.10 Vă invităm să notaţi în a­­genda dv. Televiziune 17.00 Consultaţii pentru elevi. Limba română (clasa a VIII-a) ; 17.30 Chimie (clasele a VIII-a şi a XH-a). Tema 8. Sistemul periodic; 18.00 Lumea copiilor — Familia năzdrăvană... Joacă șah; 18.20 Filmul „Martin în Antarctida"; 18.30 Podgoria de la Drăgășani; Anchetă economică; 19.00 Tele­jurnalul de seară; 19.20 La vo­lan — emisiune pentru condu­cători auto» 19.30 Mai aveţi o întrebare?. Tema: Transplant de cord sau inimă artificială??; 20.15 Filmul artistic: „Moartea lui Joe Indianul* — o producţie a stu­dioului „Bucureşti*­­ 21.55 Re­flector —­ telefoileton cotidian ; 22.05 Cadran — emisiune de ac­tualitate internaţională ?• 22.35 Studio dans XX. Ansamblul cu­banez de dans modern; 23.05 Te­lejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Paria", orele: 91 n.loi 14.30; 16.40; 18.50; 21. REPUBLICA: „Atentatul de la Sarajevo", orele: 9i 11; 14.45; 16.45; 18.45; 20.45. COPOU: „Bal­tagul", orele: 9; 11.10; 14.30; 16.40; 18.50; 21. ARTA: „Rio Bravo", orele: 9; 11.30; 15.15; 18; 20.45. TATARASI: „Sherlock Holmes", orele: 16; 18; 20. NI­­COLINA: „Armata codobaturilor din nou In luptă", cinemascop, orele: 16; 18; 20. PAȘCANI : „Străin In casă". TG. FRUMOS: „Prinţul negru", cinemascop. HIRLAU: „Un glonte pentru ge­neral“, cinemascop. PODU­ ILOA­­IEI: „In umbra coltului", cine­­­ mascop-Teatrul Naţional LA ORA 19.30, va fi prezen­tat un spectacol cu PIESA: „O­­PINIA PUBLICĂ". Sunt valabile biletele cu seria 113. Filarmonica de stat Moldova" 1/ LA ORA 20.00, CONCERT SIM­FONIC EXTRAORDINAR. Dirijor: Ilarion Ionescu—Galaţi. Solistă: YAEKI YAMANE (JAPONIA) — PIAN. In program: Dumitru Ca­­poianu — Variaţiuni cinemato­grafice? Fr. Chopin — Concert pentru pian şi orchestră în mi minor? Mendellsohn­ Bartholdy — Simfonia a IV-a. Sînt valabile biletele cu seria 71 şi abona­mentul B — negru. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.00, LA CLUBUL ARTELOR de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor la CLUB-CINEMATECA va fi pre­zentat FILMU­L: „FEMEIA NISI­PURILOR**, producţia a studiou­rilor Japoneza. Casa de cultură a sindicatelor lA ORELE 17.00 şi 20.00, va avea loc un CONCERT-SPECTA­­COL DE MUZICA POPULARĂ ŞI MUZICA UŞOARA. Programul este susţinut de formaţiile Ca­sei de cultură şi solişti vocali. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu ce­rul noros la temporar acope­rit. Se vor semnala ploi sla­be temporare. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul sudic Temperatura ușor variabilă? mi­nimele vor fi cuprinse Intre 0 grade și 7 grade, iar maxime­le între 9 și 17 grada.

Next